revista presei pe energie 25 august 2011

2011/08/25

Romania Libera: Exporturile Gazprom către Europa au crescut cu aproape 16% în 2011

Compania rusă Gazprom a anunţat marţi că şi-a sporit exporturile de gaz către Europa cu 15,9% în primul semestru din 2011, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul gazelor livrate ridicându-se la 82,55 miliarde de metri cubi, informează RIA Novosti, preluată de NewsIn.

Exporturile de gaz către Europa de Vest au crescut chiar cu 20%, ajungând la 60,24 miliarde de metri cubi, iar cele către Europa Centrală au fost mai mari cu 6%, ridicându-se la 22,31 miliarde de metri cubi.

Exportul de gaze a cunoscut o creştere în general, nu numai către Europa. În total, Gazprom şi-a sporit cu 16% livrările de gaz, pompând 126,92 miliarde de metri cubi.În primul semestru, Rusia a exportat 44,36 miliarde de metri cubi de gaz către ţările Comunităţii Statelor Independente şi ţările baltice, ceea ce reprezintă o creştere cu 44,8% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, anunţase la sfârşitul lunii mai că Gazprom şi-a sporit exporturile de gaz către Europa cu 26% în primul trimestru din 2011. Gazprom şi-a propus să livreze între 155 şi 158 de miliarde de metri cubi de gaz în Europa în 2011.

Vicepreşedintele companiei, Aleksandr Medvedev, estimase că monopolul rus va obţine 72 de miliarde de dolari în 2011 de pe urma exporturilor de gaz, dintre care 60 de miliarde ar urma să provină numai din exporturile către Europa.

Saptamana Financiara: Gazprom a intrat în România şi negociază primele 50 de achiziţii

Gigantul rus cumpără benzinării şi terenuri sub acoperirea firmei sârbeşti NIS, pe care o controlează

Compania petrolieră sârbă Naft­na Industrija Srbije (NIS), controlată de grupul rus Gaz­­prom, este în negocieri avan­sate pentru cumpărarea primelor 40-50 de benzinării în mai multe loca­li­tăţi din centrul şi vestul ţării. În cursul acestui an, Gazprom îşi va crea astfel propria reţea de dis-tri­bu­ţie a carburanţilor, devenind un ju­că­tor important pe această pia­ţă. Pro­gramul de achiziţii se des­­fă­şoa­ră pe o perioadă de patru-cinci ani.
Grupul rus Gazprom va deţine în România, până la sfârşitul anului, mai multe staţii de distribuţie a carburanţilor, în acest moment pur­tându-se negocieri pentru achi­zi­ţia primelor benzinării în mai mul­te localităţi din vestul ţării şi din judeţele Sibiu şi Prahova. Ben­zi­nării controlate de Gazprom vor fi, în număr mai mic, şi în Moldo­va şi în unele locaţii din jurul Bucu­reş­tiului. Staţiile vor opera sub brandul NIS, au precizat pentru SFin sur­se din industria pe­trolieră, care au preferat să rămâ­nă anoni­me. Pri­mele tranzacţii vor ajunge cu­rând la Consiliul Concu­renţei, mo­ment în care vor fi cu­noscute lo­ca­ţiile şi volumul inves­ti­ţiilor bugetate pentru dezvolta­rea reţelei româneşti de benzinării.
Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de grupul rus Gaz­prom, a transmis în luna mai o scrisoare de inten­ţie pentru preluarea reţelei de benzinării din România a grupului Rompetrol, care a de­clinat oferta. Preşedintele Rom­petrol, Saduokhas Mera­liyev, a declarat recent că „NIS ne-a făcut o ofertă pentru preluarea reţelei de benzinării din România“,  adăugând că grupul a declinat oferta, fără a preciza valoarea acesteia. În opinia reprezentanţilor Rom­pe­trol, oferta primită de la NIS este un indiciu al inten­ţiei Gazprom de a se extinde pe piaţa de profil din regiune. Rompetrol este al doilea jucă­tor ca mărime pe piaţa distri­buţiei de carburanţi din Ro­mâ­nia, după Petrom, cu o reţea de 800 de puncte de alimentare cu carburanţi, eva­lua­tă la 500-600 de milioane de euro. Potrivit oficialilor ka­zahi, Gazprom ar fi deja pre­zent pe piaţa de distribuţie a carburanţilor din România, prin unităţile Sun Petrol.

Ce presupune „planul B” 
După ce kazahii au res­pins oferta de preluare, Gaz­prom a activat „planul B”, ca­re presupune achiziţia unor staţii de distribuţie a carburanţilor de la benzinarii particulari. Programul de achi­zi­ţie este întins pe cinci ani, doar anul acesta urmând a fi cumpărate între 40 şi 50 de astfel de unităţi. Grupul rus îşi va dezvolta operaţiunile din domeniul downstreem în Ro­mânia prin Naftna In­dus­­trija Srbije, firmă din Ser­bia la care a devenit acţionar ma­joritar în 2008. NIS a des­chis recent o reprezentanţă în Ro­mânia şi este posibil să înre­gis­treze curând şi o so­cietate comercială pentru a prelua operarea noii reţele. Birourile companiei vor fi în Bucureşti.
Foarte curând se vor în­cheia probabil negocierile cu primii opt proprietari parti­cu­lari, în urma parafării documentelor aceştia cedând companiei NIS un număr de 21 de benzinării. Potrivit informa­ţii­lor SFin, toate construcţiile achiziţionate vor fi demolate, pe locaţiile respective ur­mând a se reconstrui staţii mo­­derne de desfacere a car­bu­ranţilor. Tranzacţiile vor fi notificate Consiliului Concurenţei. In­ves­tiţiile în reconstrucţia unei staţii sunt estimate la o ju­mă­tate de milion de euro. Pri­me­le benzinării NIS, aparţinând Gazprom Neft, vor apărea în Cluj, Arad, Sibiu, Vaslui şi în jurul Capitalei.
Pe lângă benzinăriile preluate de la particulari, NIS se uită şi după terenuri bine po­ziţionate pe care urmează să construiască alte staţii.

Explorare în vestul Romåniei
NIS a început să dezvolte primul proiect pe piaţa ro­mânească abia la începutul acestui an, când a încheiat un acord cu firma canadiană East West Petroleum, pentru explorarea a patru blocuri pe­trolifere din vestul României, urmând să sape cel puţin 12 puţuri în aceste perimetre. East West Petroleum (EWP) a primit în concesiune perimetrele de la ANRM, acestea fiind situate în apropierea localităţilor Tria, Băile Felix (judeţul Bihor), Periam şi Biled (judeţul Timiş).
Conform acordului, NIS va finanţa toate lucrările, in­clusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale. Subsidiara Gazprom Neft a plătit 525.000 de dolari canadieni către EWP, repre­zentând fondurile deja investite de canadieni în proiecte. EWP va păstra 15% din dreptu­rile comerciale pe cele patru blocuri. Companiile se vor concentra pe foraj conven­ţio­nal la mare adâncime şi pe ex­plorarea gazelor de şist.
Acordurile de concesiune trebuie ratificate de Guvern, iar vânzarea drepturilor de ex­plorare către NIS trebuie convenită şi aprobată de ANRM, după avizul Execu­ti­vu­lui, ca­re încă nu a fost dat.

Licenţe pentru gaze şi energie
România ar putea avea relaţii comerciale directe cu grupul rus Gaz­prom dacă ar oferi ceva la schimb, pentru a putea importa direct gaze din Federaţia Rusă la un preţ mai mic, a declarat re­cent Igor Sidorov, consilier economic al Ambasadei Rusiei la Bu­cu­reşti. „România n-ar obţine neapărat un preţ mai bun la gaze dacă s-ar elimina intermediarii, dar dacă ar oferi ceva grupului Gaz­prom, dacă ar face un pas înainte către Gazprom, ar putea“, a afirmat Sidorov, prezent la reuniunea miniştrilor eco­nomiei din statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, care s-a desfăşurat în luna mai la Bucureşti.
Colosul energetic rus Gazprom ar putea însă opera fără interme-diari pe piaţa locală a gazelor naturale, după ce una dintre su-cursa­­lele sale, înregistrată în România, a obţinut licenţă de fur­ni­za­re. În 2009, cea mai mare companie de gaze naturale din lume a înregistrat la Bucureşti una din subsidiarele sale, Gaz­prom Mar­keting&Trading Limited (GM&T). De atunci, GM&T şi-a exprimat intenţia de a deveni activă pe mai multe com­po­nen­te ale pieţei locale de energie. În martie 2010, Gaz­prom Mar­ke­ting&Trading Li­mited a fost autorizată să tran­za­c­ţioneze şi electricitate pe Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale, o platformă administra­tă de OPCOM, unde opera­ţiu­nile au la bază licitaţii publice.

Forbes: Cum au construit românii un gazoduct pentru Gazprom

Compania Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a finalizat, recent, construcţia unei conducte submarine de 160 de kilometri, parte a unui gazoduct al cărui beneficiar este grupul rus Gazprom.

 

 

Contractul a fost semnat în 2009, iar valoarea proiectului de instalare a conductei pe secţiunea offshore a fost de aproximativ 269 de milioane de dolari. GSP a instalat o conductă submarină cu lungimea de 159,5 km (din totalul de 177, cât este întregul gazoduct DLS, incluzând segmentul de pe uscat). Operaţiunile de instalare s-au desfăşurat paralel cu linia ţărmului, la aproximativ 4,5 km distanţă de acesta.

Pachetul de servicii a inclus, pe lângă activitatea principală de instalare a conductei submarine de 20-in (530 mm) şi respectiv de 6-in (152,4mm), şi servicii de inspecţie submarină pe traseul conductei, operaţiuni de dragaj, lucrări cu scafandri în saturaţie, operaţiuni de tragere a conductei pe uscat, precum şi efectuarea testelor de integritate şi de presiune, golirea şi uscarea conductei.

„GSP a fost contractorul pachetului de servicii de instalare a conductei submarine în sectorul platformei continentale ruse a Mării Negre, între localităţile Dzhubga-Lazrevskoe-Soci precum şi  serviciilor de conectare la conducta principală de gaz inter-continentală Rusia -Turcia, în oraşul Gorsky în regiunea Tuapse”, a declarat pentru Forbes, Radu Peterscu , directorul de comunicare al GSP.

Lucrările de instalare au început în martie 2010, o întreagă insulă tehnologică fiind mobilizată pe locaţia de lucru. Comănescu a trimis pentru lucrări două barje specializate pentru instalarea conductelor submarine: GSP Bigfoot 1 şi C Master; 1 navă pentru survey şi operaţiuni cu scafandri – GSP Prince;  patru nave pentru operaţiuni de papionaj (anchor handling, AHTS): GSP Queen, GSP Vega, Boa Magnitor, Amber II, dar şi o navă pentru pasageri – schimb de echipaj, GSP Phoenix.

Pe lângă acestea, în cadrul proiectului DLS au fost mobilizaţi trei roboţi submarini (ROV), Triton XLR, Navajo şi Mohican precum şi un echipament de scufundare în saturaţie.

În iunie 2010 s-a înregistrat numărul maxim de specialişti offshore mobilizaţi pe zi la bordul celor opt nave, şi anume 3.127. Peste 70% din forţa de muncă specializată a fost reprezentată de români, iar GSP a asigurat în calitate de contractor al lucrărilor de instalare offshore, pe lângă managementul flotei, echipamentelor şi operaţiunilor, elaborarea şi calificarea procedurilor de lucru, logistica pentru operaţiunile marine şi managementul resurselor umane.

Conducta va transporta anual 3,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Proiectul Dzhubga-Lazrevskoe-Soci este unul strategic pentru dezvoltarea regiunii Krasnodar, pentru asigurarea resurselor energetice necesare jocurilor olimpice de iarnă care vor fi găzduite de oraşul Sochi.

Proiectul DLS face parte din Programul strategic de construire a obiectivelor olimpice şi dezvoltare a oraşului Soci ca staţiune balneoclimaterică montană, program aprobat de Guvernul Federaţiei Ruse în octombrie 2008. Proiectul DLS are ca obiectiv asigurarea echilibrului energetic, accelerarea gazificării regiunii Krasnodar precum şi trecerea la etapa creării consumatorilor principali, centralele termo – electrice a căror punere în funcţiune este programată pentru sfârşitul anului 2012, CTE Adler şi CTE Tuapse. Conducta Dzhubga-Lazrevskoe-Soci fost pusa in funcţiune în prezenţa primului ministru rus, Vladimir Putin.

Inclus în categoria oamenilor de afaceri discreţi, care nu discută mai deloc cu mass-media, Gabriel Comănescu a ridicat în ultimii ani un mic imperiu în jurul companiei Upetrom.

Vocea Rusiei: A crescut ratingul „Gazprom”-ului

Agenţia internaţională de rating „Fitch” a ridicat ratingul concernului rusesc „Gazprom” de la „stabil” la „pozitiv”. „Fitch” menţionează că prognoza s-a modificat datorită consolidării indicilor financiari ai companiei în 2010 şi creşterii capacităţii de plată aşteptată în 2011-2012.

De asemenea, concernul are condiţii favorabile pentru exportul şi vânzările pe piaţa internă de gaze. „Fitch” menţionează că afacerile „Gazprom”-ului într-o perspectivă pe termen mediu vor fi susţinute de contractele de gaze pe termen lung privind exportul de gaze în Europa. „Fitch” consideră că pot creşte cererea şi consumul de gaze în China şi Japonia, de asemenea, în Germania, pe fundalul intenţiei de a renunţa la folosirea energiei nucleare.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter