revista presei pe energie 24 septembrie

2010/09/24

Hotnews: Ce nu spune CEZ pe fata sau despre cum alungam investitorii straini in energie

Zilele trecute CEZ a anuntat ca se retrage din proiectul Energonuclear pentru constructia Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, un parteneriat public privat intre Nuclearelectrica si cateva mari companii energetice private (CEZ, Enel, RWE Power, GDF SUEZ, ArcelorMittal Romania si Iberdrola). Anuntul vine oarecum surprinzator, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute Ministerul Economiei anuntase intr-un sfarsit lansarea licitatiei pentru constructia celor doua reactoare. De ce se retrage CEZ acum?

Raspunsul este simplu: pentru ca nu are nicio garantie ca statul roman, prin Nuclearelectrica, isi va putea acoperi partea sa de finantare. Statul roman nu are oricum bani sa participe cu 51%, dar nici nu vrea sa renunte la a detine pachetul majoritar de actiuni in Energonuclear. In ultimii trei ani statul a tot ezitat: sa participe cu 25% (cat poate) sau cu 51% (cat ar vrea, dar nu il tine punga)? Daca pana in 2008 eram cat de cat rezonabili, din 2008 incoace sustinem sus si tare varianta cu 51%, desi admitem peste tot ca n-avem bani.

Din 2007 si pana acum cu Energonuclear nu s-a intamplat mai nimic: s-a tot discutat despre cat sa participe statul si cum sa se faca parteneriatul cu privatii. Dar cu cat se intarzie proiectul Energonuclear, cu atat devine mai putin probabil. Tehnologia care va fi folosita la constructia celor doua reactoare (Candu) se invecheste si deja la orizontul de timp despre care discutam azi pentru finalizarea celor doua reactoare, 2016, e la limita profitabilitatii.

Lovitura de gratie care se da proiectului Energonuclear va fi insa infiintarea companiilor integrate Electra si Hidroenergetica. Acesta este motivul principal pentru care CEZ se retrage acum. Pentru Energonuclear, gigantii energetici pun doua probleme. In primul rand, exista riscuri serioase ca Nuclearelectrica nu va avea bani sa participe nici macar cu 25%, daca banii sai vor fi folositi, prin subventie incrucisata, ca sa acopere gaurile negre din compania de lignit SNLO, cu care intra la gramada in gigantul Electra.

A doua problema e ca, din punct de vedere legal, nici nu se stie clar ce companie va participa din partea statului roman la Energonuclear. Pana acum se discuta de Nuclearelectrica, insa aceasta va fi probabil inghitita de Electra; vor fi preluate integral obligatiile Nuclearelectrica de noua companie?

Probabil da, insa orice investitor privat ar avea o retinere. In alte cuvinte, Ministerul Economiei a solicitat oferte ferme de participare a companiilor private in parteneriatul public-privat Energonuclear, insa in acelasi timp nu poate spune ferm cine din partea statului participa!

Tot din cauza celor doua companii integrate CEZ a renuntat si la proiectul de la Galati. La fel se gandesc sa faca si ceilalti investitori straini care intentionau sa construiasca centrale in parteneriat cu Termoelectrica: Borzesti (GDF Electrabel); Braila (EON/Enel); Doicesti (Mechel).

Toate aceste proiecte sunt puse in asteptare de doi ani, iar privatii afirma ca nu criza economica ii impiedica, ci incertitudinea cu privire la infiintarea gigantilor Electra si Hidroenergetica. Toti potentialii investitori privati se opun celor doi giganti. Intr-adevar, cum ai putea concura pe piata cu doua companii care au fiecare cate 44%, respectiv 48%, in timp ce nici unul dintre proiectele enumerate mai sus nu va detine mai mult de 2%?

Poate partea cea mai interesanta e ca proiectul de la Galati era foarte important pentru CEZ inclusiv pentru viabilitatea proiectului de la Cogealac-Fantanele: CEZ avea mare nevoie de electricitatea produsa la Galati pentru echilibrarea sistemului energetic odata ce centralele eoliene ar fi inceput sa produca. Sa nu ne miram, asadar, daca CEZ va anunta si ca renunta la eoliene, dupa ce s-a saturat sa aiba de-a face cu autoritatile romane, si de la centru si cele locale, dupa circul cu impuscaturi de asta vara.

Sa ne asteptam, asadar, ca si ceilalti investitori sa se retraga rand pe rand din Energonuclear, ca si din PPP-urile cu Termoelectrica. CEZ a dat doar startul.

Adevarul: Bulgaria vrea să se implice în proiectul de transport al gazelor AGRI. Băsescu şi-a dat acordul

Preşedintele Bulgariei, Gheorghi Părvanov, a declarat astăzi că a discutat cu omologul român, Traian Băsescu, despre intenţia Bulgariei de a se alătura proiectului de transport al gazelor AGRI, iar Băsescu şi-a dat acordul, relatează agenţia Focus News.

“Parteneriatul pe termen lung este posibil aici, iar aceasta va fi contribuţia noastră la diversificarea resurselor energetice”, a spus Părvanov, potrivit Mediafax.

Pe de altă parte, potrivit Focus News, proiectele hidroenergetice Silistra – Călăraşi şi Nicopole – Turnu Măgurele ar trebui să constituie o prioritate pentru Bulgaria şi România, dar şi un element al noii Strategii a Dunării, a declarat preşedintele bulgar, într-o conferinţă de presă comună cu Traian Băsescu.

Părvanov a notat dialogul politic bilateral activ existent nu doar la nivelul celor doi şefi de stat, ci şi între premieri şi miniştri. Totuşi, potrivit celor doi preşedinţi, rezultatele obţinute din comerţul şi turismul dintre cele două state nu sunt suficiente, existând, în opinia acestora, potenţial pentru o cooperare bilaterală sporită.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, şi omologul bulgar, Tsvetan Tsvetanov, au semnat un acord administrativ referitor la criteriile şi mecanismele necesare pentru ca un stat să acorde drept de azil unor cetăţeni din state terţe.

De asemenea, în prezenţa preşedinţilor Traian Băsescu şi Gheorghi Părvanov, miniştrii Transporturilor din cele două ţări au semnat o declaraţie comună privind construcţia de noi poduri pe Dunăre.

La rândul său, Borbely Karoli, secretar de stat în Ministerul Economiei, a semnat un acord de cooperare, în timp ce şeful ANAF, Sorin Blejnar, şi Krasimir Stefanov, directorul serviciului omolog din Bulgaria, au încheiat un acord pentru a consolida cooperarea în privinţa TVA.

Proiectul AGRI vizează tranzitul de gaze naturale lichefiate din zona Mării Caspice în Europa, respectiv dinspre Azerbaidjan spre România, prin Georgia, precum şi construcţia a două terminale de gaze naturale lichefiate la Tbilisi şi portul Constanţa. La acest proiect va participa şi Ungaria.

Romania Libera: Hegemonia Turciei şi Rusiei, ameninţată la Marea Neagră

Potrivit analiştilor de la think tank-ul american Stratfor, proiectul AGRI privind exportul gazelor din Azerbaidjan în Europa are un caracter mai mult politic decât economic. Proiectul AGRI privind exportul de gaze azere în Europa, cu privire la care au semnat un acord săptămâna trecută preşedinţii Azerbaidjanului (Ilham Aliev), României (Traian Băsescu) şi Georgiei (Mihail Saakaşvili) şi la care ar urma să adere şi Ungaria, are mai degrabă un caracter politic decât economic, apreciază analiştii think tank-ului american Stratfor, citaţi joi de portalul rusesc Oilru.com.
Acordul semnat la Baku presupune transportul gazelor azere pe litoralul georgian al Mării Negre, unde ar urma să fie lichefiat în fabrici speciale, după care ar fi transportat cu ajutorul petrolierelor în România (în Portul Constanţa), unde gazele azere vor fi readuse la starea lor iniţială, urmând ca apoi să fie transportate, prin conducte, pe piaţa europeană. Din punct de vedere tehnic şi al transportului, proiectul este unul extrem de ambiţios, ba chiar nerealist. „Va fi necesar să se construiască fabrici speciale în Georgia şi România, niciunul dintre cei doi participanţi (la AGRI) nedispunând în acest moment de astfel de oportunităţi. Aceasta înseamnă că vor fi necesare investiţii suplimentare”, punctează expertul Stratfor Eugene Chausovsky. Din perspectiva finanţării, costurile proiectului variază între două şi 5 miliarde dolari, o sumă prohibitivă pentru toate cele trei ţări în acest moment, apreciază acesta.
Un alt aspect asupra căruia atrag atenţia experţii americani este că gazele azere care ar urma să fie transportate în Georgia vor trece nemijlocit prin imediata apropiere a Abhaziei, republică separatistă controlată de Rusia. În Abhazia, Moscova deţine trupe militare şi, dacă şi-ar dori să saboteze AGRI, ar putea s-o facă foarte uşor. În legătură cu respectivul proiect, Eugene Chausovsky subliniază că AGRI poate oferi un motiv serios de îngrijorare atât pentru Rusia, cât şi Turcia. „Statele participante au probleme serioase cu Rusia. Problemele Georgiei au legătură cu regiunile Abhazia şi Osetia de Sud, care au ieşit de sub jurisdicţia ei cu sprijinul ruşilor. România are divergenţe cu Rusia în ceea ce priveşte Republica Moldova, ce a devenit pentru aceste două state un fel de zonă-tampon. Azerbaidjanul se străduieşte să promoveze o politică pragmatică şi independentă, dar, recent, Rusia a semnat un acord militar cu adversarul azerilor, Armenia”, opinează expertul citat.
În ceea ce priveşte nemulţumirea Turciei faţă de AGRI, el aminteşte că „Turcia a declarat deja că nu va sprijini acest proiect azer”. Partea turcă ar prefera utilizarea gazelor azere în alte programe. În special în proiectul Nabucco. Turcia este, de asemenea, interesată de utilizarea rezervelor de gaze de la zăcământul Shah Deniz, evidenţiază acesta. Până la urmă, în opinia expertului, Azerbaidjanul vrea să arate atât Rusiei, cât şi Turciei că are şi alte opţiuni de export al gazelor. Programe de genul AGRI ar putea constitui o pârghie suplimentară în mâinile Azerbaidjanului în jocurile sale geopolitice regionale, apreciază Eugene Chausovsky. Bătălia pentru transportul gazelor naturale spre Europa este deja antamată între proiectele concurente Nabucco şi South Stream. Nabucco ar urma să lege câmpurile gazeifere din Asia Centrală, în special din Caspica, cu Europa, tranzitând Turcia, sud-estul Europei, inclusiv România, evitând Rusia.
Proiectul South Stream, iniţiat de grupul rus Gazprom în cooperare cu grupul italian ENI, ar urma ca din 2015 să aducă gaz rusesc din Siberia spre Italia şi Grecia, pe sub Marea Neagră, evitând Ucraina şi deci întreruperile în aprovizionarea Europei care au survenit în ultimii ani din cauza contenciosului ruso-ucrainean. Este deci evident că AGRI deranjează atât Turcia, cât şi Rusia, care îşi văd ameninţate poziţiile pe această piaţă în Marea Neagră.

Potrivit analiştilor de la think tank-ul american Stratfor, proiectul AGRI privind exportul gazelor din Azerbaidjan în Europa are un caracter mai mult politic decât economic. Proiectul AGRI privind exportul de gaze azere în Europa, cu privire la care au semnat un acord săptămâna trecută preşedinţii Azerbaidjanului (Ilham Aliev), României (Traian Băsescu) şi Georgiei (Mihail Saakaşvili) şi la care ar urma să adere şi Ungaria, are mai degrabă un caracter politic decât economic, apreciază analiştii think tank-ului american Stratfor, citaţi joi de portalul rusesc Oilru.com.
Acordul semnat la Baku presupune transportul gazelor azere pe litoralul georgian al Mării Negre, unde ar urma să fie lichefiat în fabrici speciale, după care ar fi transportat cu ajutorul petrolierelor în România (în Portul Constanţa), unde gazele azere vor fi readuse la starea lor iniţială, urmând ca apoi să fie transportate, prin conducte, pe piaţa europeană. Din punct de vedere tehnic şi al transportului, proiectul este unul extrem de ambiţios, ba chiar nerealist. „Va fi necesar să se construiască fabrici speciale în Georgia şi România, niciunul dintre cei doi participanţi (la AGRI) nedispunând în acest moment de astfel de oportunităţi. Aceasta înseamnă că vor fi necesare investiţii suplimentare”, punctează expertul Stratfor Eugene Chausovsky. Din perspectiva finanţării, costurile proiectului variază între două şi 5 miliarde dolari, o sumă prohibitivă pentru toate cele trei ţări în acest moment, apreciază acesta.
Un alt aspect asupra căruia atrag atenţia experţii americani este că gazele azere care ar urma să fie transportate în Georgia vor trece nemijlocit prin imediata apropiere a Abhaziei, republică separatistă controlată de Rusia. În Abhazia, Moscova deţine trupe militare şi, dacă şi-ar dori să saboteze AGRI, ar putea s-o facă foarte uşor. În legătură cu respectivul proiect, Eugene Chausovsky subliniază că AGRI poate oferi un motiv serios de îngrijorare atât pentru Rusia, cât şi Turcia. „Statele participante au probleme serioase cu Rusia. Problemele Georgiei au legătură cu regiunile Abhazia şi Osetia de Sud, care au ieşit de sub jurisdicţia ei cu sprijinul ruşilor. România are divergenţe cu Rusia în ceea ce priveşte Republica Moldova, ce a devenit pentru aceste două state un fel de zonă-tampon. Azerbaidjanul se străduieşte să promoveze o politică pragmatică şi independentă, dar, recent, Rusia a semnat un acord militar cu adversarul azerilor, Armenia”, opinează expertul citat.
În ceea ce priveşte nemulţumirea Turciei faţă de AGRI, el aminteşte că „Turcia a declarat deja că nu va sprijini acest proiect azer”. Partea turcă ar prefera utilizarea gazelor azere în alte programe. În special în proiectul Nabucco. Turcia este, de asemenea, interesată de utilizarea rezervelor de gaze de la zăcământul Shah Deniz, evidenţiază acesta. Până la urmă, în opinia expertului, Azerbaidjanul vrea să arate atât Rusiei, cât şi Turciei că are şi alte opţiuni de export al gazelor. Programe de genul AGRI ar putea constitui o pârghie suplimentară în mâinile Azerbaidjanului în jocurile sale geopolitice regionale, apreciază Eugene Chausovsky. Bătălia pentru transportul gazelor naturale spre Europa este deja antamată între proiectele concurente Nabucco şi South Stream. Nabucco ar urma să lege câmpurile gazeifere din Asia Centrală, în special din Caspica, cu Europa, tranzitând Turcia, sud-estul Europei, inclusiv România, evitând Rusia.
Proiectul South Stream, iniţiat de grupul rus Gazprom în cooperare cu grupul italian ENI, ar urma ca din 2015 să aducă gaz rusesc din Siberia spre Italia şi Grecia, pe sub Marea Neagră, evitând Ucraina şi deci întreruperile în aprovizionarea Europei care au survenit în ultimii ani din cauza contenciosului ruso-ucrainean. Este deci evident că AGRI deranjează atât Turcia, cât şi Rusia, care îşi văd ameninţate poziţiile pe această piaţă în Marea Neagră.

inforusia.ro: Legea europeana privind livrarile de gaze ofera Moscovei batai de cap

Uniunea Europeana examineaza “Legea securitatii livrarii de gaze”, care va putea fi adoptata pana la sfarsitul anului. Prevederile legii sunt menite sa uneasca piata gazelor din regiune dupa principiul “unul pentru toti, toti pentru unul”. Expertii considera ca legea nu contine prevederi directe impotriva Rusiei, dar prin spiritul sau aceasta contravine strategiei gazelor adoptate de Rusia, noteaza Kommersant.

Parlamentul European a adoptat deja cu peste 90% din voturi “Legea privind securitatea livrarii de gaze”.

Legea prevede garantarea accesului egal al tuturor consumatorilor din tarile membre ale UE la livrarile de gaze. Asigurarea securitatii colective a gazelor pentru UE se preconizeaza pe seama unirii asa-numitelor insule de gaze – tarile care sunt izolate in fapt de ceilalti membri ai UE (pe seama livrarilor, de exemplu, numai a gazelor rusesti intr-o singura directie). De exemplu, in aceasta situatie se afla tarile Baltice.

In lege sunt enumerate zonele gazifere care trebuie sa intareasca relatiile reciproce pe seama unei infrastructuri ce permite livrarea in ambele directii (miscarea reversiva), Romania intrand concomitant in doua zone, alaturi de Franta si Polonia. Aceste zone urmeaza sa asigure securitatea energetica a tarilor in cazul aparitiei uneii stari exceptionale, riscurile, conform statisticii, putand avea loc o data la 20 de ani.

Legea prevede “repartizarea justa a cheltuielilor intre tarile membre ale UE, insa nu detaliaza principiile acesteia.

In guvernul Rusiei si la Gazprom  nu a fost comentata noua lege, insa managerii monopolurilor pun la indoiala posibilitatea crearii unei piete de gaze unice a UE in conditiile existentei de preturi diferite pentru gazele rusesti.

Expertul Mihail Korcemkin de la East European Gaz Analysis sustine ca spiritul acestei legi contravine strategiei Rusiei in domeniul gazelor, aceasta promovand o politica “preferentiala si in baza intelegerii” cu diferitele tari membre ale UE, in timp ce noua lege propune coordonarea actiunilor tuturor tarilor.

Vocea Rusiei: Vladimir Putin dă asigurări că nu va exista „o luptă pentru Arctica”

Rusia consideră important ca Arctica să se păstreze în calitate de zonă a păcii şi cooperării. Această declaraţie a fost făcută, astăzi, la Forumul Arctic Internaţional, desfăşurat la Moscova.

Adresându-se oamenilor de ştiinţă ruşi şi străini, reprezentanţilor organizaţiilor publice şi cercurilor de afaceri, politicienilor, Vladimir Putin a menţionat:

„Considerăm extrem de important să menţinem Arctica ca zonă a păcii şi cooperării. Suntem convinşi că regiunea arctică este menită să slujească drept arenă pentru unificarea forţelor, pentru un parteneriat real: în economie, în sfera securităţii, în ştiinţă şi educaţie, în păstrarea patrimoniului cultural din Nord”.

Potrivit lui Vladimir Putin, acest punct de vedere este împărtăşit de partenerii străini ai Rusiei. Acest fapt este atestat convingător de activităţile principalelor structuri arctice internaţionale, de exemplu, de Consiliul Barents/Regiunea Euro-arctică. Totodată, premierul rus a remarcat cu regret că ne vom lovi de alte situaţii, printre care preziceri futuriste despre lupta crescândă pentru Arctica.

„Noi urmărim atent evoluţia situaţiei în regiune, dăm prognoze responsabile şi cred că majoritatea scenariilor de acest gen privind Arctica nu au nicio bază reală. Ele sunt menite să învrăjbească statele şi regiunile, după care să încerce să tragă foloase de pe urma acestui lucru. Da, în Arctica se intersectează importante interese geopolitice şi economice. Dar eu nu mă îndoiesc de faptul că toate problemele arctice existente, inclusiv problemele legate de platforma continentală, pot fi rezolvate în spiritul parteneriatului, pe calea tratativelor şi pe baza mecanismelor de drept internaţionale existente”.

Unul din exemplele acestui gen de abordări este semnarea de către Rusia şi Norvegia a Acordului de delimitare a spaţiilor maritime şi cooperarea în Marea Barents şi Oceanul Îngheţat de Nord. Pentru a da un nou impuls cooperării ştiinţifice în Arctica, Rusia s-a pronunţat de la tribuna forumului moscovit pentru desfăşurarea deceniului polar internaţional. Tema centrală a acestui proiect poate fi reprezentată de studierea schimbării globale a climei.

La forum s-a confirmat faptul că Rusia are în plan să reia şi să sporească prezenţa sa în această regiune. Dar niciun proiect industrial cu participarea sa nu se va desfăşura în Arctica fără respectarea normelor ecologice.

Descarcă audio

RIA Novosti: Russian ministry calls for more access to Arctic for geological exploration

The Russian Natural Resources Ministry has called for exploration licenses to be granted to all companies wishing to search for mineral resources in the Arctic, with a further right to develop explored fields, Deputy Natural Resources Minister Igor Maidanov said on Thursday.

“We are suggesting that separate licenses for the exploration and estimation of mineral resources should be granted without limits to all companies, including foreign enterprises, interested in that business,” Maidanov said at The Arctic: Territory of Dialogue international forum in Moscow.

“The license holder will have guarantees that if he discovers a field, he will have the right to develop it as part of a consortium. This will help increase the shelf’s exploration degree, remove risks of early exploration stages from state companies, and preserve government control over the project.”

The Natural Resources Ministry is considering a special tax regime for companies working on the shelf, including the possibility of tying taxes to profitability of fields, he said.

Maidanov said it was necessary to boost the number of companies which can work on the shelf to develop production.

“It is impossible to develop our shelf projects in the foreseeable future without a large-scale involvement of private companies, including foreign capital,” Maidanov said.

Currently, only state companies Gazprom and Rosneft have the right to carry out geological exploration work on the shelf.

The ministry is proposing that large consortia, should be established with foreign companies with shelf exploration experience.

“We think that the implementation of joint economic and administrative stimulus measures will considerably increase the attractiveness of hydrocarbons exploration and development projects,” Maidanov said.

RIA Novosti: Sevmash to set up oil and gas platform subsidiary

The Northern Machine Building Enterprise (Sevmash), Russia’s largest ship and submarine building company, is to establish a subsidiary to develop oil and gas projects, the company said on Thursday.

“Sevmash has all the chances of participation in working on Gazprom’s projects, including the Shtokman field. To this end, the company will develop a project to set up SevmashShelf company,” Sevmash said on its official website.

The company is now completing the Prirazlomnoye offshore platform in the Barents Sea. It expects the platform to be installed at an oil and gas field next June.

rt.com: Nord stream progress to speed up with Solitaire

Nord Stream gas pipeline project leaders say it’s progressing ahead of schedule, with the first phase due to be completed by next April.

On Monday, Vladimir Putin visited the world’s largest pipe-laying vessel, Solitaire, which is carrying out Nord Stream construction in the Baltic Sea. The Russian Premier watched the pipes as they were sent underwater, and hailed the work already done by the engineers

“I can say we are in the right direction and doing very well despite a high complexity and protracted approvals of the project “

Sergey Serdyukov, Technical Director of Nord Stream AG said the project is progressing ahead of plan and that the use of the Solitaire could be expected to speed up the pipe laying.

“It’s the biggest vessel in the world which can conduct all offshore pipe laying operations. It’s planned for it to lay 2.3km a day; but we’re already reaching 2.5km. And we believe it’s quite possible to reach 3km. In fact, to lay pipes in the sea is cheaper than on land where you have to deal with landowners and compensate them. That’s complicated. Our project is very detailed and we’re already advancing in our schedule.”

Arbat Capital analyst, Vitaly Gromadin, agreed that negotiations had gone on for too long and had added considerable expense.

“The Nord Stream project has started its confident construction rally after being granted all necessary government approvals. The political and legal process of approval was too long and hindered the project as well as protracted environmental assessments which cost more than $100 million”


energia.gr: Bulgarian, Greek Energy Heads Talk Gas Pipeline Link

The Bulgarian and Greek ministers in charge of energymet in Thessaloniki Wednesday in order to coordinate the project for connecting the natural gas pipeline networks of the two countries.

The Bulgarian Minister of Economy, Energy, and Tourism Traycho Traykov together with his deputy in charge of energy Mariy Kosevmet with Greece’s Minister for the Environment, Energy and Climate Change Tina Birbili, the press service of the Economy Ministry announced.

The major goal of the Traykov-Birbili meetingis to coordinate the construction of the gas transit pipeline inter-connection between natural gas networks of Bulgaria and Greece.

In December 2009, the European Commission pledged funding for this project amounting to EUR 45 M (as well as another EUR 9 M for a similar project linking Bulgaria and Romania).

The importance of the gas pipeline connection with Greece was exposed in the winter of 2009 amidst the Russia-Ukraine gas conflict, which exposed Bulgaria’s vulnerable situation as its only natural gas pipeline connection is to Russia from which it gets over 90% of its gas.

The Bulgarian Economy Ministry reminds that Greece is the third largest foreign investor in Bulgaria after Austria and the Netherlands with EUR 3.4 B of FDI in 1996-2009, or a total of 9% of all foreign investments in Bulgaria in the above-mentioned period.

centralasianewswire.com: Kazakh natural gas pipeline explodes

Two explosions ruptured a gas pipeline in western Kazakhstan on Wednesday stopping flows through the route into Russia. No casualties were reported, the Emergency Ministry said.

The blasts caused fires now tended to by 80 firefighters and 10 vehicles.

The natural gas pipeline in the republic’s Mangistau region is owned by AO Intergas Central Asia, a subsidiary of state-owned gas transport corporation KazTransGaz.

“At 01:40 local time on Wednesday two blasts occurred at Intergas Central Asia’s pipeline one kilometer off the village of Sai-Utes (200 kilometers [125 miles] east of the Caspian Sea coast) causing a blaze that broke out soon after,” the Itar-Tass news agency on Wednesday cited a source from the Ministry as saying.

“Gas supply through the pipeline was cut. No victims have been reported so far,” he added.

An official at the firm’s Aktau-based unit Sergei Sarsenov told the Bloomberg news agency Wednesday that Intergas had reversed the flow to deliver gas from Beineu to Uzen before the explosions.

Bloomberg said the official would not forecast when the gas flow is expected to resume.

The pipeline transports Central Asian gas from Turkmenistan in the south through the territories of Uzbekistan and Kazakhstan and northward to Russia.

centralasianewswire.comCentral Asia increases gas exports to China

China plans to significantly increase its Central Asia gas imports next year to a level that equals 20 percent of the country’s gas output, according to calculations by the Reuters news agency.

The increase began Wednesday when the supply from the 1,242-mile pipeline running from Turkmenistan to the Chinese Xinjiang province was increased from roughly 2 billion cubic meters per year (bcm) to 9 bcm. The increase is meant to provide enough fuel for China’s winter energy needs, the Reuters reported on Friday.

The increase is in line with an agreement between Turkmenistan, Uzbekistan, Kazakhstan and China for monthly gas deliveries that will meet China’s gas needs for the 2010 winter and the following year.

The line had been pumping roughly 2 bcm per year since it became operation in 2009. Wednesday’s increase was facilitated by the launch of the line’s first 30-megawatt gas compressor, Chinese financial wire CapitalVue reported on Thursday. The line’s capacity is expected to increase further to 15 bcm annually by the end of this year.

The addition of eight more gas compressors along the line in 2011 is expected to boost that amount to 30 bcm per year by the end of 2011.

apa.az: Azerbaijan transports 133.4 mln tons of oil via Baku-Ceyhan pipeline, 15.4 bcm of gas via Baku-Erzurum pipeline

Azerbaijan transported 133.4 mln tons of oil via Baku-Tbilisi-Ceyhan pipeline, 15.4 bcm of gas via Baku-Tbilisi-Erzurum pipeline so far, SOCAR Vice-president Khoshbakht Yusifzadeh informed.

According to him BTC has been in operation since 2006, annual capacity is 50 mln tons of oil and exported 133.4 mln tons of oil so far (September 20). “Azerbaijan exports oil and oil productions to 30 countries.”

Baku-Tbilisi-Erzurum pipeline has been in operation since 2007, annual capacity is 20 bcm and exported 15.4 bcm of gas so far. “Azerbaijan has exported gas to Iran since 2005, Russia since 2010.”

Note that BTC shareholders are: BP-Azerbaijan» (30,1%), AzBTC (25%), «Chevron» (8,9%), «Statoil» (8,71%), TPAO (6,53%), ENİ (5%), «Total» (5%), «Itochu» (3,4%), «Inpex» (2,5%), «ConocoPhillips» (2,5%) and «Hess» (2,36%).

Baku-Tbilisi-Erzurum shareholders are: BP (technical operator -25,5%), «Statoil» (commercial operator – 25,5%), «Azerbaijan CQBK Ltd.» (10%), «LUKoil» (10%), NIKO (10%), «Total» (10%) and TPAO (9%).

today.az: Azerbaijan raises gas production

Gas production in Azerbaijan made up 17, 630,300,000 cubic meters of natural gas in January-August 2010, up 12.1 per cent on the same period last year.

In august, AIOC and other oil companies produced 800 million cubic meters of gas on average. In 2009 Azerbaijan produced 23,584,000,000 cubic meters of gas.

news.az: Investments to oil sector grow 27%

Investments to Azerbaijan’s oil sector made up AZN 1.591bn ($1.981bn by the current exchange rate) in January-August.

According to sources in the State Statistical Committee, investments to the oil sector have increased by 27% over the same period of the last year. They made up 30.5% in the overall volume of economic investments.

In the same period investments to the nonoil economic sector made up AZN 3.626bn ($4.515bn), Investments to this sector have increased by 5.5% compared to January-August 2009. Their share made up 69.5% in the total volume of investments.

The increase of investments in the nonoil sector is caused by the start of work on the project of Chiraq Oil which envisions construction of an additional platform at Azeri-Chirag-Gunesjli fields to maintain stable oil production.

Tags: , , , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter