revista presei pe energie 24 martie – part II

2011/03/24

Bursa: “Gazprom” – pregătită să majoreze cantitatea de gaze furnizată Europei

“Gazprom” este pregătită să majoreze cantitatea de gaze furnizată Europei prin conducte, pentru a redirecţiona livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) destinate statelor europene către Japonia, în conformitate cu o propunere a premierului Vladimir Putin, transmite Reuters, preluată de Mediafax.
La sfârşitul săptămânii trecute, Putin a propus majorarea exporturilor de gaze către Europa cu 60 de milioane de metri cubi pe zi, astfel încât să poată fi livrată o cantitate mai mare de GNL Japoniei, care se confruntă cu o criză nucleară după cutremurul din 11 martie.
Analiştii se întreabă, însă, dacă este nevoie de creşterea livrărilor în Europa, după ce “Gazprom” a intervenit deja să acopere deficitul de 2% produs continentului de conflictul din Libia.
“< Gazprom > are suficiente resurse să aplice propunerea lui Putin. Grupul măreşte livrările de gaze prin conducte, astfel încât unele cantităţi de GNL destinate Europei să meargă în Japonia”, a declarat un purtător de cuvânt al “Gazprom Export”.
El a precizat că, dacă Japonia va confirma necesarul sporit de gaze, “Gazprom” îi va contacta imediat pe partenerii europeni.
Rusia este cel mai mare producător de gaze la nivel mondial, iar cea mai mare parte a exporturilor sunt destinate Uniunii Europene şi Turciei, unde a livrat, anul trecut, 139 miliarde metri cubi de gaz.
Statul rus deţine o singură unitate de GNL, Şahalin-2, situată în apropiere de Japonia, dar producţia anuală, de 10 milioane tone, este angajată în contracte pe termen lung.
Vicepremierul Igor Secin, care răspunde de sectorul energetic, a declarat că Rusia poate livra suplimentar în Japonia 200.000 de tone de LNG, sub formă de ajutor.
Propunerea Rusiei de majorare a exporturilor de gaze prin conducte în Europa necesită sprijinul UE.

money.ro: Rusia cere R.Moldova să achite datoriile pentru gazul rusesc

Rusia cere Republicii Moldova să ia măsuri în vederea onorării obligaţiilor de plată pentru gazele naturale livrate de Moscova, care se ridică la 2,3 miliarde de dolari, dintre care 2,1 miliarde reprezintă datoria Transnistriei, relatează UNIMEDIA.

Companiile Moldovagaz şi Gazprom îşi asumă obligaţia să asigure îndeplinirea prevederilor contractului privitor la livrarea şi tranzitarea gazelor ruseşti pe teritoriul R.Moldova în anul 2011, menţionează Protocolul şedinţei Comisiei Interguvernamentale de colaborare economică între R.Moldova şi Rusia, postat pe site-ul Ministerului Economiei de la Chişinău.

Astfel, până la sfârşitul acestui an urmează să fie stabilite condiţiile în care Moldova va primi gaze naturale ruseşti în 2012.

De asemenea, Comisia recomandă Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică să ducă o politică tarifară adecvată, astfel încât să fie asigurată profitabilitatea activităţii întreprinderilor termo-energetice, având în vedere ofertele de resurse energetice şi gaze.

Ministrul moldovean al economiei, Valeriu Lazăr, a declarat marţi că datoriile Transnistriei pentru gazul rusesc vor fi separate de datoriile pentru gazul rusesc livrat pe teritoriul Republicii Moldova din partea dreaptă a Nistrului. Astfel, obligaţia de plată a celor 2,1 miliarde de dolari va reveni Tiraspolului.

“Am stabilit principiile unui plan de restructurare. Activele Moldovagaz care sunt în partea dreaptă a Nistrului se vor constitui într-o întreprindere separată, iar întreprinderea Tiraspoltransgaz va fi reorganizată. De fapt, vom avea două întreprinderi în Republica Moldova cu contracte separate și datorii separate. Noi urmează să găsim soluția pentru a achita cele 350 milioane , iar partea stângă urmează să discute cu Gazprom cum va achita cele peste două miliarde de dolari”, a explicat Lazăr.

money.ro: South Stream va intra în funcţiune în decembrie 2015

Premierul rus Vladimir Putin a dat asigurări – miercuri, la Belgrad – că gazoductul South Stream va fi realizat “în anii următori”, a anunţat presei preşedintele sârb Boris Tadic.

Şeful statului sârb s-a exprimat astfel după o întrevedere cu primul ministru rus, aflat pentru câteva ore la Belgrad, într-o vizită de lucru. Serbia a acceptat trecerea South Stream pe teritoriul său, proiect susţinut de compania de gaze rusă Gazprom şi de grupul italian ENI, în cadrul unui vast acord energetic semnat în decembrie 2008 între Belgrad şi Moscova.

Tadic a subliniat importanţa strategică extremă a gazoductului, care urmează să alimenteze cu gaze ruseşti Europa Occidentală, în special Grecia şi Italia, via Marea Neagră şi Balcani, ocolind Ucraina. Moscova întreţine relaţii tensionate cu Kievul.

Adevarul: Legea energiei verzi va fi modificată din nou

Producătorii de energie regenerabilă care vor accesa fonduri europene nu vor putea primi toate certificatele verzi prevăzute de noua legislaţie din domeniu. Noua lege care promovează investiţiile în sectorul energiei verzi ar putea fi aplicată cel mai devreme în luna mai, deşi este aşteptată de doi ani şi jumătate.

În contextul în care trei sferturi dintre investitorii care se interesează de oportunităţi în România vizează sectorul energiei regenerabile, companiile sunt exasperate de faptul că legea care promovează aceste investiţii, votată în 2008, nu este nici acum aplicată, iar aprobarea ei de către Comisia Europeană întârzie.

În prezent, fiecare producător primeşte un certificat verde pentru fiecare MWh de energie regenerabilă, iar prin noua lege se vor da mai multe stimulente. De exemplu, pentru proiectele eoliene se vor acorda două certificate, iar pentru energia solară, şase astfel de titluri.

Bani europeni sau mai multe certificate

După ultimele discuţii de săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut autorităţilor române să caute soluţii pentru a evita supracompensarea producătorilor de energie prin cumularea certificatelor verzi cu fondurile europene.

„O posibilitate ar fi fost ca investitorii care accesează bani europeni să primească în continuare un singur certificat. Comisia Europeană ar fi fost de acord, însă investitorii în tehnologii scumpe, cum ar fi cea solară, au spus că fondurile structurale nu sunt suficiente”, a declarat, pentru „Adevărul”, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, cel mai probabil se va merge pe ideea ca, de exemplu, dacă o companie a accesat fonduri europene care acoperă 50% din investiţie, să primească doar 50% din certificatele verzi care i-ar reveni prin noua lege.

Veniturile vor fi monitorizate

O altă modificare va ţine cont de monitorizarea veniturilor obţinute de producători în următorii trei-patru ani.

„Comisia a spus aşa: vă lăsăm cu un număr destul de mare de certificate, dar dacă se dovedeşte că mediul din România este mai bun decât s-a anticipat şi afacerea merge mai bine, atunci ajustaţi numărul de certificate în funcţie de rezultatul monitorizării”, a mai spus Chiriţoiu, arătând că acest lucru s-ar putea traduce prin reducerea numărului de certificate, divizarea lor sau micşorarea valorii minime (27 de euro) şi maxime (55 de euro).

De asemenea, în următorii ani, noile proiecte ar putea primi mai puţine stimulente, în funcţie de realităţile economice de atunci, precum costurile tehnologiei, iar resursele care acum intră în categoria „biomasă” ar putea fi diferenţiate.

Notificarea oficială va fi trimisă Comisiei Europene în următoarele săptămâni. Cum lanţul de avizare la Bruxelles durează aproximativ o lună, noua lege va putea fi aplicată cel mai devreme din luna mai, dacă Executivul european este de acord cu modificările propuse.

Hotnews: Jean Valvis, Consiliul Investitorilor Straini:Anulez orice investitie daca se va modifica Legea privind acordarea de stimulente in sectorul energiei  regenerabile

Planurile de dezvoltare a capacitatilor de productie in sectorul energiei regenerabile din Romania sunt blocate din cauza lacunelor legislative, sustin  reprezentantii Consiliului Investitorilor Straini (CIS). Desi, legea care defineste cadrul de stimulente pentru investitiile in acest domeniu a fost aprobata  inca din 2008, nici pana in acest moment nu au fost adoptate normele de aplicare. Pentru adoptarea normelor, autoritatile romane ar fi trebuit sa trimita  Comisiei Europene o notificare oficiala, fapt care nu a fost realizat nici pana in prezent. Autoritatile romane spun ca aceasta intarziere este cauzata de  preocuparea Comisiei Europene de a nu exista masuri excesive de sprijin. De aceea, nu este exclus ca stimulentele pentru investitori prevazute in legea  primara sa fie reduse. Investitorii nu vad cu ochi buni nici intarzierea aplicarii legii, nici posibilitatea reducerii facilitatilor.

  • “Dupa doi ani, inca se discuta modificari la Legea 220/2008. Perspectivele intarzierii legii sau modificarii ei pe parcurs nu incita  la investitii. Avem  perspectiva atat a intarzierii, cat si a modificarii legii (…)Daca se va face vreo modificare a legii, anulez orice investitie”, a declarat Jean Valvis,  co-preşedinte al grupului de lucru pentru Energie al CIS. Acesta a precizat ca nu poate admite nici cea mai mica reducere a stimulentelor deoarece nu o  permit planurile sale de investitii.

Reprezentantii investitorilor straini spun ca potentialul de investitii in industria regenerabila este foarte mare in Romania, insa problemele legislative  blocheaza orice initiativa in acest sens. Potrivit CIS, Romania ar putea atrage investitii in energia eoliana de peste 5 miliarde de euro in urmatorii trei ani.

  • Pentru a atrage capital la un cost rezonabil trebuie indeplinite cateva conditii: un mediu economic atractiv si un cadru legal stabil si predictibil. “Aceste  conditii sunt importante, mai ales in contextul investitiilor in energia regenerabila, care are un potential de peste 5 miliarde de euro in urmatorii trei  ani. Cum investitia medie intr-o capacitate de generare din acest sector se ridica la 100 de milioane de euro, nu exista niciun investitor capabil sa sustina un plan de investitii care sa primeasca o asemenea finantare in absenta unui cadru legislativ clar, stabil si prietenos”,a declarat Frank Hajdinjak, presedintele grupului de lucru pentru energie al CIS.

Potrivit Consiliului Investitorilor Straini, reglementari suplimentare trebuie sa insoteasca legislatia, in ceea ce priveste garantiile in legatura cu pretul minim al certificatelor verzi dupa 2016, alocarea finala si validitatea certificatelor, precum si procedura in cazul certificatelor in exces.

Autoritatile romane au trimis la Directoratul pentru Competitie al UE o propunere privind posibilitatea de a revizui schema de acordare a certificatelor verzi, incepand cu 2017, in functie de profitabilitatea proiectelor implementate pana la data respectiva. Aceasta abordare afecteaza planurile de afaceri pe termen lung si capacitatea de finantare a proiectelor, daca nu este respectat principiul numit “grandfathering”, asa cum a solicitat Directoratul, sustin repezentantii CIS. Acest principiu asigura respectarea unor reguli clare pentru proiectele existente fata de cele viitoare.

O alta bariera in calea investitiilor este capacitatea foarte redusa a de preluare a energiei in reteaua Transelectrica.

  • Investitorii mai spun ca Romania dispune de trei milioane de hectare care sunt propice culturilor din care se poate obtine biomasa. Insa este necesara mentinerea numarului de certificate verzi pentru investitiile in astfel de culturi.

HotNews.ro a aratat la inceputul anului ca reprezentantii Comisiei Europeane inca analizeaza oportunitatea aplicarii Legii 220/2008 care prevede o serie de facilitati pentru producatorii de energie regenerabila, in functie de tehnologia folosita. Din cauza acestor facilitati, Comisia Europeana vrea sa se asigure ca nu este vorba de ajutoare de stat. Actorii din domeniul energiei regenerabile sunt ingrijorati in legatura cu timpul pe care il implica intreaga procedura.

* In prezent, cererile de racordare din partea investitorilor depasesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei eoliene. In cazul in care Transelectrica nu creste capacitatea de transport, pot aparea probleme tehnice.

Cererile de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic National insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit Transelectrica. In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua aproximativ 3.000 MW putere instalata. Practic, doar un sfert din cererile de racordare din acest moment ar avea sanse sa se concretizeze. Reprezentantii Transelectrica sustin se fac, totusi, eforturi pentru cresterea capacitatii de transport a energiei.

Legea prevede ca producatorii de energie regenerabila sa primeasca certificate verzi in functie de tehnologia folosita. Potrivit noii legi, producatorii de energie regenerabila vor beneficia de certificate verzi in felul urmator:

* Pentru energia produsa in centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt noi si 2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate
* Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana
* Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala
* Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara

Potrivit legii, furnizorii trebuie sa achizitioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializata in acest an, urmand ca ponderea sa creasca la 20% in 2020. Un certificat verde se va putea tranzactiona la o valoare cuprinsa intre 27 si 55 de euro.​

money.ro: Germania a decis să abandoneze definitiv energia nucleară

Germania este la ora actuală singurul stat industrializat decis să renunţe pentru totdeauna la energia nucleară, din cauza riscurilor inerente pe care le presupune folosirea acestei tehnologii, transmite AP.

Cea mai puternică economie a Europei a pus la bătaie milioane de euro pentru a extinde folosirea energiei regenerabile, care să-i poată acoperi cererea de pe piaţă. Trecerea de la un tip de energie la celălalt urma să se facă lent, pe parcursul următorilor 25 de ani, însă procesul a fost mult accelerat în ultimele zile, din cauza dezastrului de la centrala nucleară de la Fukushima.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că “această catastrofă de dimensiuni apocaliptice” a marcat în mod semnificativ debutul unei noi ere în domeniul energiei.

Berlinul a decis, după accidentul de la Fukushima, să oprească activitatea a 17 dintre reactoarele nucleare ale ţării, pentru efectuarea unor controale tehnice amănunţite.

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter