revista presei pe energie 24 mai

2010/05/24

Gandul: Petrom bagă bani în companie cu sau fără ajutorul statului

DECIZIE l Capitalul OMV Petrom va creşte anul acesta cu 600 milioane de euro

Austriecii de la OMV Petrom sunt hotărâţi să facă anul acesta o majorare de capital de 600 milioane de euro, chiar dacă statul român, prin Ministerul Economiei, nu va participa la această acţiune. “Creşterea de capital trebuie să se realizeze în decurs de un an, indiferent dacă statul participă sau nu. Vorbim de 2010. Am discutat cu toţi acţionarii importanţi, inclusiv cu Fondul Proprietatea”, a declarat Mariana Gheorghe, directorul general al companiei. Statul român deţine în total 40,75% din titlurile companiei, respectiv 20,64% prin Ministerul Economiei şi 20,11% prin intermediul Fondului Proprietatea.

În acest moment, 51,01% din acţiunile Petrom sunt deţinute de grupul energetic OMV, care a anunţat recent că şi-ar putea majora participaţia, prin achiziţia de drepturi preferenţiale acordate altor acţionari pentru suplimentarea capitalului. Pe lista de acţionari se mai aflăBanca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu 2,03% din capital, în timp ce 6,21% din acţiuni se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti. Cât priveşte planurile de dezvoltare, compania a anunţat că are nevoie de investiţii de peste un miliard de euro pe an până în 2015.

Adevarul: Statul român va pierde acţiuni la Petrom

Mariana Gheorghe, CEO Petrom

Mariana Gheorghe, CEO Petrom

Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, urmăreşte majorarea capitalului social cu 600 de milioane de euro în acest an, operaţiune care se va realiza indiferent dacă statul român va participa sau nu, a declarat Mariana Gheorghe, CEO Petrom.

„Am discutat cu toţi acţionarii importanţi, inclusiv cu Fondul Proprietatea, şi aşteptăm decizia lor pentru subscriere”, a afirmat Gheorghe.

Statul român deţine la Petrom, prin Ministerul Economiei, 20,64% din acţiuni, iar Fondul Propietatea – 20,11%. Ministrul de resort, Adriean Videanu, declara, la finele anului trecut, că statul român ar fi de acord cu o majorare a capitalului companiei.

Totuşi, în actualul context economic al ţării, acest lucru este aproape imposibil, întrucât statul ar trebui să scoată din buzunar 120 de milioane de euro pentru a-şi păstra participaţia. Chiar şi Wolfgang ­Ruttenstorfer, CEO al OMV, a admis, la finele săptămânii trecute, că grupul austriac ia în calcul o majorare a participaţiei de 51% la compania românească.

Întrebată despre această posibilitate, Mariana Gheorghe a spus: „Noi (conducerea executivă a Petrom – n.r.) suntem doar mireasa, ei (OMV – n.r.) trebuie să decidă”. Petrom are nevoie de capital pentru a susţine investiţiile de 1,7 miliarde de euro bugetate pentru acest an.

money.ro: Wolfgang Ruttenstorfer, OMV: Nu vom mai face achiziţii anul acesta, ne concentrăm pe investiţii

OMV are planuri mari pentru Petrom: transformarea dintr-o companie petrolieră într-una energetică, spune CEO-ul grupului austriac, Wolfgang Ruttenstorfer. Astfel, cea mai mare parte a investiţiilor programate de austrieci pentru anul acesta vor veni în România.

Ce părere are OMV despre programele de eficienţă energetică din România?

Cred că eficienţa energetică este una dintre cele mai importante surse de energie ale zilei de mâine. Aşadar trebuie să alocăm foarte mulţi bani pentru a investi în acest domeniu. Pentru noi, desigur, cele mai importante investiţii sunt în Petrom şi vă asigur că Petrom este angajată să îşi îmbunătăţească eficienţa în rafinărie, în câmpurile petroliere, dar şi din punct de vedere al unei uzine energetice moderne. Încercăm să contribuim la eficienţa energetică a României.

Care sunt planurile pentru Petrom în acest an şi pentru viitorul apropiat?

Petrom este pe cale să devină compania integrată de gaze şi petrol numărul unu în Europa de sud-est, dar şi o companie energetică dintr-una de petrol şi gaze naturale, prin construcţia unei uzine energetice importante alimentate cu gaz, de 850 de megawaţi. Aceasta va intra în funcţiune anul viitor şi va contribui la securitatea energetică a României.

Cât de mari sunt investiţiile pe care OMV le va face în Petrom?

Petrom va investi în 2010 aproximativ 1,5 miliarde de euro, poate mai mult, în principal în explorare şi producţie, dar şi, într-o anumită măsură, în rafinărie şi în uzina energetică. Aşadar este un angajament mare, peste 1,5 miliarde de euro în 2010, dar şi în 2011, sunt sigur că Petrom va investi mai mult de un miliard. Aşadar cred că este şi o contribuţie importantă la revenirea economică a României.

Ce părere aveţi despre importanţa investiţiilor în energie în contextul revenirii în România, în Europa centrală şi de est şi în întreaga lume?

Infrastructura energetică a României are nevoie de modernizare. Are nevoie de mai multe investiţii, iar companiile precum Petrom pot face acest lucru. Dar nu este vorba doar de România, după cum aţi spus. Trebuie să ne uităm la întreaga Europă centrală şi de est. Avem nevoie de sume importante de bani pentru a fi siguri că proiectele majore de investiţii, de infrastructură, precum Nabucco, de exemplu, sunt realizate cu adevărat. Dar cred că grupul OMV şi Petrom sunt suficient de puternice financiar pentru a contribui cu adevărat la acest lucru.

Vedeţi realizarea Nabucco ca un proiect pe termen lung sau, poate, pe termen mediu?

Sunt absolut convins că Nabucco se va naşte. Cred că putem lua prima decizie de investiţie încă din 2010. Suntem în stadiu avansat pentru a realiza cu adevărat contractele de furnizare. Acestea sunt pasul necesar, deoarece situaţia legală a fost rezolvată: avem un acord interguvernamental, care a fost ratificat de toate guvernele. Aşadar pasul următor este să ne asigurăm că gazul există şi apoi luăm decizia.

Cum estimaţi evoluţia preţului la petrol în viitorul apropiat?

Cred că preţul petrolului va rămâne între 60 şi 80 de dolari în următorii doi-trei ani, iar pe termen lung ar putea urca, dar nu mă aştept la prea mult. Aţi spus că OMV este o companie petrolieră.

Cum vedeţi evoluţia OMV în cursul acestui an?

Anul trecut a fost unul dificil. Profitul nostru şi fluxul de lichidităţi s-au dus puternic în jos, cu valori între 30 şi 50%. Anul acesta văd deja o îmbunătăţire semnificativă. Practic, ne-am dublat profitul în primul trimestru, iar acest lucru ne va ajuta să ajungem la un flux de lichidităţi suficient pentru a ne putea finanţa programul de investiţie foarte ambiţios pentru 2010, care este de 2,8 miliarde de euro; 1,5 miliarde sau ceva mai mult vor fi investiţi în România.

Credeţi că vom vedea o creştere a cererii în acest an sau poate anul viitor?

Probabil că în Europa centrală şi de est nu prea o să vedem o creştere a cererii. Poate puţin pe latura gazelor, dar nu şi la petrol. În Turcia, unde suntem de asemenea prezenţi, vedem încă din acest an nu doar o creştere a PIB-ului de 5%, dar şi o creştere a cererii pentru petrol şi, desigur, pentru gaz.

Plănuieşte OMV să profite de criză pentru a face nişte achiziţii?

Nu avem nici un plan major de achiziţie în acest an. Ne concentrăm, aşadar, asupra programului uriaş de investiţii, de 2,7-2,8 miliarde. Ne ajunge acest lucru.

money.ro: Memorandumul Romgaz-Gazprom a fost prelungit până în mai 2011, înfiinţarea societăţii mixte întârzie

Memorandumul Romgaz-Gazprom, care stă la baza înfiinţării viitoarei societăţi mixte ruso-române ce va construi zece depozite de înmagazinare a gazelor naturale pe teritoriul României, a fost prelungit cu un an, până în mai 2011, a declarat pentru Agenţia NewsIn ministrul Adriean Videanu.

“Acest Memorandum expira în mai 2010 şi l-am mai prelungit cu un an. Urmează să stabilim împreună când şi unde anume va avea loc următoarea întâlnire între reprezentanţii Gazprom şi cei ai Romgaz”, a declarat Agenţiei NewsIn ministrul român al economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Adriean Videanu.

Compania mixtă între cele două părţi nu a fost însă înfiinţată. Directorul general adjunct al Romgaz, Lucian Stancu, a declarat pentru NewsIn că “dacă această companie ar fi fost înfiinţată, nu ar fi avut sens ca Memorandumul să fie prelungit”.

Acordul de colaborare ruso-român a fost semnat în mai 2009 de directorul general al Romgaz, Marcel Adrian Piteiu, şi de preşedintele Gazprom Export, Aleksandr Medvedev. Acesta este, de altfel, primul acord semnat după 1989, de colaborare directă între producătorul de stat de gaze Romgaz şi cel mai mare producător de gaze din lume, Gazprom.

Ministrul Adriean Videanu spunea la 1 iunie anul trecut că societatea mixtă Romgaz-Gazprom ar urma să fie înfiinţată în septembrie 2009 şi că fiecare companie va avea o participaţie de 50%. Potrivit acestuia, societatea mixtă va dezvolta capacităţi de înmagazinare de 5-6 miliarde mc gaze, dintre care puţin peste două miliarde mc gaze va fi capacitatea depozitului de la Roman-Mărgineni.

euractiv.ro: Strategia Europa 2020. Ministerul Economiei afirma ca Romania poate atinge un nivel de 24% energie obtinuta din surse regenerabile

Catalina Groza, director in cadrul Ministerului Economiei, citata intr-un comunicat de presa al Departamentului de Afaceri Europene, a declarat vineri ca Romania poate depasi obiectivul de 20% in ceea ce priveste ponderea energiei obtinute din resurse regenerabile in consumul final brut de energie pentru anul 2020 si ca poate atinge un nivel de 24%, bazandu-se pe valorificarea a doua treimi din potentialul national de producere a energiei din surse regenerabile. Comunicatul survine dezbaterii desfasurata vineri – “Tinte nationale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele pentru schimbari climatice si energie (20/20/20).

Comunicatul DAE mai mentioneaza ca Ion Stochita, manager public in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a subliniat ca Romania, depunand o serie de eforturi considerabile, se poate angaja ca va respecta tinta privind reducerea cu 20% fata de nivelul anului 1990 a emisiilor de gaze cu efect de sera, deja asumata de Romania la Consiliul European din decembrie 2008 in cadrul Pachetului Energie – schimbari climatice. El a precizat insa ca un eventual obiectiv de 30% – propus de Comisia Europeana ca varianta in cadrul proiectului de strategie Europa 2020 – nu poate fi asumat de tara noastra. Comunicatul DAE mai mentioneaza ca Ion Stochita, manager public in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a subliniat ca Romania, depunand o serie de eforturi considerabile, se poate angaja ca va respecta tinta privind reducerea cu 20% fata de nivelul anului 1990 a emisiilor de gaze cu efect de sera, deja asumata de Romania la Consiliul European din decembrie 2008 in cadrul Pachetului Energie – schimbari climatice. El a precizat insa ca un eventual obiectiv de 30% – propus de Comisia Europeana ca varianta in cadrul proiectului de strategie Europa 2020 – nu poate fi asumat de tara noastra.

In ceea ce priveste obiectivul referitor la cresterea cu 20% a eficientei energetice, reprezentanta MECMA a precizat ca Romania opteaza pentru o tinta privind scaderea consumului de energie primara, deoarece acesta include si sectoare unde tara noastra are potential de economisire. Potrivit Catalinei Groza, Romania isi poate asuma o tinta de reducere cu 20% a consumului de energie, luand in considerare efectele actualei crize economice, impactul aplicarii legislatiei de mediu – in primul rand a celei privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon si a legislatiei in materie de eficienta energetica – ajustarea economica si schimbarile structurii mixului energetic – se mai spune in comunicatul de presa citat.

Evenimentul desfasurat vineri a marcat incheierea unei etape a procesului Europa 2020, respectiv transpunerea preliminara la nivel national a obiectivelor strategiei, in contextul in care, la nivel european, are loc un amplu proces de consultare pe aceasta tema intre Comisia Europeana si statele membre.

Masa rotunda este prima dintr-o serie de patru, celelalte urmand sa aiba loc in perioada 26-28 mai 2010 si avand rolul de a identifica punctele de vedere ale tuturor partilor interesate, respectiv reprezentanti ai structurilor guvernamentale, partenerilor sociali, mediului academic si societatii civile. Dezbaterile viitoare vor oferi prilejul unor schimburi de opinii si argumente pe marginea propunerilor de tinte nationale aferente celorlalte obiective fixate de Strategia Europa 2020, respectiv educatie, ocupare a fortei de munca si incluziune sociala si investitii in cercetare si dezvoltare.

Documentul „Europa 2020 – O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii” propune o imagine de ansamblu a economiei sociale de piata a Europei in urmatorul deceniu, menita sa conduca la iesirea din  criza economica si financiara si la transformarea Uniunii intr-o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, de productivitate si de coeziune sociala.

Cadrul general al strategiei a fost adoptat de catre sefii de stat si/sau guvern la Consiliul European din 25-26 martie 2010, urmand ca celelalte elemente ale acesteia sa fie definitivate in cadrul formatiunilor de lucru ale UE si adoptate la Consiliul European din 17 iunie a.c.

Hotnews: Turkmenistanul renunta la colaborarea cu Rusia pentru constructia gazoductului catre Marea Caspica

Turkmenistanul a anuntat sambata ca va realiza singur gazoductul care va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 1,5 miliarde dolari in care Rusia spera sa joace un rol major, relateaza AFP.
“Vom demara in scurt timp constructia unei noi conducte est-vest pe baza resurselor financiare nationale”, a afirmat presedintele Kurbanguli Berdimuhamedov, citat de cotidianul guvernamental Neutral Turkmenistan.

Berdimuhamedov a semnat un decret prin care ordona societatii de stat Turkmengaz sa realizeze proiectul si constructia conductei cu o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi. Constructia va incepe in iunie si va fi definitivata in iunie 2015.

Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect.

Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.

In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.

Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut.

Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Turkmenistanul a anuntat, la jumatatea anului trecut, ca este dispus sa aprovizioneze gazoductul Nabucco, care isi propune sa limiteze dependenta Europei de gazul natural rusesc.

Vocea Rusiei: Realitatea şi miturile „aspectului gazifer”

Descarcă audio

FOTO:RIA Novosti
Pe 21 mai la Berlin s-a deschis Conferinţa Internaţională „Dialogul energetic: Rusia-Uniunea Europeană. Aspectul gazifer”. Aceasta este cea de-a cincea conferinţă care se desfăşoară la iniţiativa Societăţii ruse a Gazului, ea este oarecum jubiliară.

În orice caz astfel s-a exprimat preşedintele Societăţii şi vice-preşedintele Dumei de Stat, Valeri Iazev, în discursul din cadrul teledialogului dintre Moscova şi Berlin pe tema parteneriatului energetic dintre Rusia şi UE. Au fost examinate problemele actuale cele mai acute.

Una din ele este înfiinţarea unui sistem nou, complet de reglementare a dreptului internaţional în privinţa cooperării energetice. Aceasta este iniţiativa exprimată anul trecut de preşedintele rus, Dmitri Medvedev. În legătură cu aceasta Rusia a propus adoptarea unui Cod Energetic Mondial, care va cuprinde prevederile Cartei Energetice şi va stabili regulile comune pentru participanţii pieţei mondiale. Valeri Iazev a declarat că viitorul cod este un proiect ruso-german şi el va fi prezentat liderilor Rusiei şi Germaniei  la cea de-a X-a sesiune a „Dialogului Petersburghez” de la Ekaterinburg.

De altfel, s-au format destule prejudecăţi şi mituri legate de refuzul Rusiei de a ratifica Carta şi de poziţia ei faţă de parteneriatul strategic. În cadrul teledialogului amintit, preşedintele Societăţii ruse a Gazului a menţionat că nu numai Rusia refuză să ratifice Carta energetică, care contravine intereselor ei naţionale. În altă ordine de idei, Uniunea Europeană, adoptând o serie de măsuri protecţioniste, practic, a neglijat propriul document.

Iazev consideră că zarva legată de gazele din şisturi, care ar permite europenilor, aşa cum a declarat Polonia, să renunţe la gazul rusesc, este „un mit”. Extracţia gazelor din şisturi este prea costisitoare şi este ireal să se vorbească despre asigurarea Poloniei, atât mai puţin a Europei, cu un asemenea gaz, consideră Iazev.

„Este neproductivă afirmaţia că Europa va muri mâine fără gazul rusesc. Noi depindem în mod reciproc unii faţă de alţii. Europa depinde de noi în aceeaşi măsură ca şi noi de ea. Trebuie să întreprindem eforturi permanente pentru dezvoltarea unui parteneriat reciproc avantajos. Europa înţelege în mare măsură că baza securităţii energetice constă în contractele pe termen lung. Această înţelegere este reciprocă”.

Valeri Iazev consideră că nu este exclusă continuarea dialogului în privinţa cooperării energetice în cadrul summit-ului Rusia-UE care se deschide pe 31 mai la Rostov-pe-Don.

inforusia.ro: Rusia ajuta Ucraina la finalizarea Centralei electrice de la Novodnestrovsk

Inter RAO UES a semnat la sfarsitul lunii aprilie un memorandum de cooperare cu companiile de stat ucrainene Energorinok si Ukrinterenergo, iar RusHydro a semnat un memorandum de cooperare cu Ukrhydroenergo.

Acordul incheiat prevede extinderea cooperarii in realizarea mai multor proiecte in domeniul energiei, scrie Eco.md. In special, partile planifica darea in exploatare in comun a cinci unitati de generare la Centrala Hidroelectrica de Acumulare de la Dnestrovsk, amplasata pe Nistru la hotarul cu Republica Moldova si vanzarea in comun a energiei electrice produse aici.

RIA Novosti: Ukraine has no plans to hand Russia control of gas pipelines

Ukrainian Foreign Minister Kostyantyn Hryshchenko on Friday said Kiev had no plans to transfer control of its gas pipeline system to Russia.

“In the framework of cooperation between the government bodies of Ukraine and Russia, the issue of using Ukraine’s gas pipeline system in the maximum effective way is being discussed; no one intends to transfer it to anyone,” Hryshchenko told the Ukrainian parliament.

The Ukrainian foreign minister said no “specific deal” has been reached between Russia and Ukraine at the moment.

Russian Prime Minister Vladimir Putin proposed a merger between Russian gas giant Gazprom and Ukrainian Naftogaz on April 30. His spokesman said this meant the creation of a new company but not the absorption of Ukraine’s gas monopoly.

Earlier this week, Gazprom’s CEO Alexei Miller said the Russian energy giant may fund the modernization of Ukraine’s gas transport system if the agreement on the merger is signed.

Ukraine’s gas pipeline system, which stretches over 37,500 kilometers (23,306 miles), includes 71 booster stations and 13 underground gas storage units of 32 billion cubic meters.

The system pumps 141 billion cubic meters of gas to Europe annually. Russia’s gas export, which reached 167 billion cubic meters last year, is forecast to hit 217 billion cubic meters this year.

RIA Novosti: Ukraine has no plans to hand Russia control of gas pipelines

Ukrainian Foreign Minister Kostyantyn Hryshchenko on Friday said Kiev had no plans to transfer control of its gas pipeline system to Russia.

“In the framework of cooperation between the government bodies of Ukraine and Russia, the issue of using Ukraine’s gas pipeline system in the maximum effective way is being discussed; no one intends to transfer it to anyone,” Hryshchenko told the Ukrainian parliament.

The Ukrainian foreign minister said no “specific deal” has been reached between Russia and Ukraine at the moment.

Russian Prime Minister Vladimir Putin proposed a merger between Russian gas giant Gazprom and Ukrainian Naftogaz on April 30. His spokesman said this meant the creation of a new company but not the absorption of Ukraine’s gas monopoly.

Earlier this week, Gazprom’s CEO Alexei Miller said the Russian energy giant may fund the modernization of Ukraine’s gas transport system if the agreement on the merger is signed.

Ukraine’s gas pipeline system, which stretches over 37,500 kilometers (23,306 miles), includes 71 booster stations and 13 underground gas storage units of 32 billion cubic meters.

The system pumps 141 billion cubic meters of gas to Europe annually. Russia’s gas export, which reached 167 billion cubic meters last year, is forecast to hit 217 billion cubic meters this year.

RIA Novosti: Russia invites Poland to participate in Baltic NPP construction

Russia has asked Poland to participate in the construction of the Baltic Nuclear Power Plant (NPP), Polish Minister of Infrastructure Cezary Grabarczyk said on Friday.

In late February, Russia started the construction of the two-unit Baltic Power Plant in its western exclave of Kaliningrad in a bid to combat an increasing energy crisis in the region. The first unit is to go into full production in 2016, with the second to follow in 2018.

“Russia invited Poland to take part in the construction of the Baltic Power Plant and then, using the joint efforts of the Polish energy transportation, sell the energy to European markets,” Grabarczyk said during a press briefing in Moscow.

According to the minister, Russia also offered its services on the construction of electrical power plants.

“I think there are prospects in integrating our electrical networks to deliver energy to Poland,” the minister said.

Earlier Russia requested private investors, including foreign ones, to participate in the operation of the Baltic NPP and sign long-term contracts on delivering energy.

Private investment in the NPP is estimated to reach up to 49%, but the plant will remain state-controlled.

The head of the Russian nuclear corporation Rosatom, Sergei Kiriyenko, said active talks will be held with all interested investors throughout 2010.

Tags: , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter