revista presei pe energie 24 ianuarie – part III

2011/01/24

Adevarul: De ce ne abandonează investitorii din energie

Companiile care au renunţat la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă spun că proiectul nu oferă predictibilitate pe piaţa energetică nesigură din România. Prima variantă a proiectului noii strategii energetice a României nu include ideea înfiinţării celor două companii-gigant, Electra şi Hidroenergetica, aşa cum şi-a dorit Guvernul în ultimii doi ani.

La finele săptămânii trecute, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a primit o lovitură puternică. După retragerea CEZ, trei dintre cei şase parteneri, adică RWE, Iberdrola şi GDF Suez, şi-au anunţat în acelaşi timp plecarea din cel mai mare proiect de investiţii din istoria României, estimat la patru miliarde de euro.

Dincolo de comunicatul în care au făcut acest anunţ, „Adevărul” a cerut companiilor detalii despre decizia lor.

„Am avut termen până la data de 20 ianuarie, adică joia trecută, să dăm un răspuns statului român dacă mergem sau nu mai departe. În grupul nostru, al investitorilor privaţi din proiect, trei dintre noi am decis să renunţăm, deci era normal să facem un anunţ comun”, ne-a explicat Martin Pack, purtător de cuvânt al grupului german RWE.

Acesta a arătat că problemele proiectului de la Cernavodă ţin de incertitudinile de pe piaţa energetică din România, cauzate în principal de criza economică. El a refuzat să indice şi alte motive pentru care consideră că piaţa din România este nesigură pentru investitori.

Pack a precizat că, în opinia RWE, proiectul reactoarelor are o întârziere care pune în pericol capacitatea unei companii să anticipeze gradul de îndeplinire a ţintelor legate de această investiţie, care a fost decalată recent cu doi ani.

În replică, oficialii români au arătat că şi investitorii privaţi au o parte din vină la acest capitol, nereuşind să se pună de acord cu privire la modul de atribuire a contractului de construcţie la cheie a reactoarelor, principalul motiv care a determinat această întârziere.

Adevarul: EXCLUSIV România vrea o nouă centrală nucleară de 2.200 MW până în 2030, potrivit noii strategii

Autorităţile române şi-au planificat construirea unei a doua centrale nucleare până în 2030, care să aibă două reactoare, fiecare cu o capacitate de 1.100 de MW, se arată în primul draft al Strategiei Energetice a României pentru perioada 2011-2035, obţinut de “Adevărul”.

Primul din cele două noi reactoare va fi gata în perioada 2021-2025, iar cel de-al doilea, până în 2030.

În planurile Ministerului Economiei mai sunt realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2020, fiecare având o putere de 720 de MW.

Ieri, trei dintre cei şase investitori privaţi care mai rămăseseră în proiectul reactoarelor 3 şi 4 au anunţat că se retrag – este vorba despre Iberdrola, GDF Suez şi RWE.

Astfel că, până în 2030, România şi-a propus să aibă unităţi nucleare noi cu o capacitate totală de 3.640 de MW. Dacă adăugăm şi cele două reactoare care funcţionează în prezent la Cernavodă, capacitatea nucleară totală a României va fi de 5.035 MW în 2030, se mai arată în document.

De asemenea, vor fi construite până în 2035 capacităţi de producere a energiei în cogenerare pe gaze (pentru asigurarea alimentării în sistemele centralizate) de 1.350-1-550 de MW, 1.400 de MW în hidrocentrale şi 5.960 de MW pentru în centrale necesare pentru acoperirea balanţei de putere şi energie – centrale pe combustibili din import – gaze naturale şi/sau huilă.

În plus, sunt estimate centrale de 1.500 de MW în total în grupuri noi pe lignit cu eficienţă ridicată.

La acestea se adaugă hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, care va avea patru grupuri a câte 250 de MW. Primele două vor fi gata în intervalul 2016-2020, iar următoarele, până în 2025.

În perioada 2011 – 2035 sunt necesare investiţii de 30-40 de miliarde de euro numai în sectorul producţiei de energie, pentru realizarea unor centrale de 14.800 de MW în total. Din acestea, 9-11 miliarde de euro sunt necesare până în 2020.

Totodată, în această perioadă sunt estimate investiţii de 9 miliarde de euro în energia regenerabilă, pentru instalarea a 5.500 de MW, din care 7 miliarde de euro până în 2020.

“Pe întrega perioadă până în anul 2035, retragerea prognozată din funcţiune a capacităţilor cu durata de viaţă expirată conduce la un deficit (= necesar de putere nouă netă) de circa 13.540 MW putere netă disponibilă în scenariul de referinţă, care va trebui compensat prin instalarea de putere nouă”, se arată în proiect.

Documentul este intitulat “Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035. Direcţii şi obiective strategice în sectorul energiei electrice – Draft I” şi va fi lansat în curând în dezbatere publică.

Consumul de energie al ţării va creşte cu 63% până în 2035

Ministerul şi-a pregătit trei scenarii pentru estimarea privind consumul de energie al ţării în această perioadă, în conformitate cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Astfel, în scenariul de referinţă este indicată următoare evoluţie a consumului de energie: de la 52 TWh anual în 2010, la 59,41 TWh în 2015, apoi 67,54 TWh în 2020; 75,31 TWh – 2025; 80,33 TWh – 2030 şi 85 TWh în 2035.

Prin urmare, raportat la anul trecut, consumul de electricitate al României va creşte cu 63% în următorii 25 de ani, potrivit scenariului de referinţă.

Celelalte două scenarii sunt denumite “nefavorabil 1” şi “nefavorabil 2”. Ele prevăd o creştere a consumului până la 72 de TWh, respectiv 67 de TWh în 2035.

Rămânem dependenţi de importuri

“Acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară – gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear”, se mai arată în document.

“La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice”, mai precizează proiectul.

Detalii despre prevederile acestui document găsiţi în ediţia de luni a ziarului “Adevărul”.

Gandul: Iulian Iancu despre retragerea Franţei şi Germaniei de la Cernavodă: “Are legătură cu disputa politică privind admiterea României în spaţiul Schengen”

Retragerea grupurilor GDF Suez (Franţa) şi RWE (Germania) din proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă nu este întâmplătoare şi face parte indirect din disputa politică privind admiterea României în spaţiul Schengen, avertizează specialiştii din domeniul energiei. Alături de cei doi acţionari, şi Iberdrola (Spania) a anunţat că renunţă la investiţia de la Cernavodă şi este posibil ca şi Enel (Italia) şi ArcelorMittal România să iasă din proiect, după cum au declarat recent surse apropiate proiectului, citate de Mediafax.

“Există o legătură între renunţarea la proiect de către Germania şi Franţa şi disputa politică privind admiterea României în spaţiul Schengen. E un val de neîncredere important la adresa României. Cum credeţi că cineva ar intra într-un proiect de câteva miliarde de euro când ţie, ca investitor, nu-ţi poate garanta nimeni că nu vei avea probleme?”, a declarat pentru gândul deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Iancu, care deţine şi funcţia de preşedinte al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), este de părere că decizia a fost luată într-un moment în care economiile puternice şi-au reconsiderat planurile de investiţii la nivel mondial. Totodată, şi situaţia din ţara noastră a contribuit la rezultatul final. Pe de-o parte, Germania a decis recent retragerea tuturor investiţiilor din Sud-Estul Europei, cu excepţia Turciei, şi concentrarea pe finalizarea celor din propria ţară, explică specialistul. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 nu este singurul la care germanii au renunţat. În urmă cu câteva zile, oficialii RWE au anunţat că sistează construcţia unui parc eolian în Dobrogea, cu o putere instalată de 147 MW, pentru că nu au putut obţine avizele de construcţie. În mod asemănător a procedat şi Franţa, care şi-a reorientat planurile de investiţii către India, alături de state în care criza nu şi-a produs efectele, precum Venezuela, Brazilia şi China. La aceasta s-a adăugat situaţia de pe plan local. “Mă refer la birocraţie şi incompetenţă, ca şi la blocarea sistemului energetic, prin proiectul de restructurare a producţiei, alături de prelungirea de către stat a contractelor de furnizare de energie ieftină, până în 2018”, susţine Iancu.

Franţa: Aderarea României la Schengen ameninţă UE

Ultima replică în conflictul privind amânarea intrării românilor în spaţiul Schengen a fost dată joi de ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez. Oficialul francez a declarat că o aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE ameninţă securitatea restului Europei, potrivit Mediafax, care citează AFP. “Dacă baza de date (…) a spaţiului Schengen cade în mâinile crimei organizate internaţionale, se şterge toată securitatea internă europeană”, a declarat Wauquiez. În replică, oficialii Ministerului Afacerilor Externe al României consideră că nu există nicio bază reală pentru justificarea unor astfel de afirmaţii. Ei i-au adresat ministrului francez invitaţia de a efectua o vizită în România pentru a se informa direct asupra situaţiei reale, din teren.

Bursa: Furturile de certificate de emisii au blocat tranzacţiile europene

Hackerii au dat lovitura prima oară în România
Tranzacţionarea certificatelor de emisii în Uniunea Europeană s-a prăbuşit, ieri, iar bursa BlueNext a propus înfiinţarea de conturi izolate (‘isolation accounts’) după ce un presupus atac informatic a pus la îndoială securitatea celei mai mari pieţe pe care se tranzacţionează certificatele de emisii. Comisia Europeană a suspendat, în urmă cu două zile, aproape toate operaţiunile celor 30 de registre cu certificate verzi şi de emisii după ce o firmă din Cehia a raportat furtul a 6,8 milioane certificate de emisii în urma unui atac informatic.
Maria Kokkonen, purtător de cuvânt pe probleme de mediu al Uniunii Europene, a declarat, ieri, citată de Bloomberg: ‘Securitatea este problema statelor membre pentru registrele lor. Dar noi, în calitate de reglementatori ai pieţei, trebuie să intervenim şi să amintim statelor membre să ia măsurile care se impun’.
Tranzacţiile futures cu termen în decembrie au căzut, ieri, la un ritm de 475.000 tone pe oră la ICE Futures Europe Exchange Londra, în timp ce cu o zi înainte acestea se situau la 1,2 milioane tone pe oră. De asemenea, preţurile pentru tranzacţiile futures europene, care au cunos-cut marţi cel mai coborât nivel al săptămânii, nu s-au schimbat prea mult ieri, fiind la un nivel de 14,43 euro pe tonă.
Piaţa BlueNext şi membrii săi cer reglementatorilor să fie curajoşi şi dedicaţi astfel încât cei care au cumpărat fără să ştie certificatele furate să înfiinţeze conturi izolate. Acestea vor reţine certificatele şi vor împiedica tranzacţionarea lor până când se va stabili proprietarul de drept. BlueNext cere registrelor, poliţiei şi guvernelor să distribuie liste oficiale cu certificatele furate.
Primul atac informatic ce a dus la furtul de certificate a avut loc în noiembrie, în ţara noastră.
Atunci, ‘Holcim România’ a anunţat că persoane necunoscute au sustras 1,6 milioane certificate CO2, dintre care 600.000 au fost recuperate şi returnate companiei. Valoarea certificatelor sustrase se ridică la aproximativ 15 milioane de euro. Un milion de certificate CO2 au fost transferate într-un cont din Liechtenstein. Alte 600.000 de certificate au fost transferate către o companie din Italia, care are conturi de certificate CO2 în Registrele din Italia şi Marea Britanie. Se pare că o parte dintre certificate au fost ulterior transferate către alte conturi din Cehia, Marea Britanie şi Franţa.
Ieri, oficialii Holcim ne-au declarat: ‘Furtul certificatelor de emisii se află în continuare sub investigaţia autorităţilor locale competente, în acelaşi timp fiind deschisă şi o anchetă la nivel internaţional. Nu au fost identificate recent noi certificate furate de la Holcim’.
Săptămâna trecută, şi registrul aus-triac a blocat accesul la conturi în urma unui atac informatic ce a survenit pe data de 10 ianuarie.

money.ro: Gazprom va majora volumul gazului cumpărat din Azerbaidjan

Rusia va cumpăra în 2011 un volum de 2 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan, au convenit vineri, la Sankt Petersburg, directorul companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, şi preşedintele companiei petroliere azere, Rovnag Abdullaev.

Şefii celor două companii au decis ca, din 2012, să majoreze livrările, informează un comunicat al Gazprom remis Agerpres. Preţul gazului azer va fi calculat ţinând cont de cel al petrolului.

“Cooperarea dintre Rusia şi Azerbaidjan în domeniul gazelor reprezintă varianta comercială cea mai avantajoasă pentru ambii parteneri. Gazprom nu are niciun impediment pentru asigurarea posibilităţii tehnice de import al gazului azer într-un volum şi mai mare, la orice termen, convenit cu partenerii noştri de la Baku. Rezultatul convorbirilor a confirmat acest aspect şi ne-am pus de acord asupra majorării volumului achiziţionat”, a declarat Aleksei Miller.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter