revista presei pe energie 24 februarie

Hotnews: Nabucco: Traseul si costurile conductei au fost modificate, punerea in functiune amanata pentru sfarsitul lui 2015

Gazoductul Nabucco, care ar trebui sa transporte gaz din Marea Caspica spre Europa, ocolind Rusia, va costa mai mult de 7,9 miliarde de euro cat a fost prevazut initial, prin prelungirea catre Irak si nu va fi pus in functiune mai devreme de sfarsitul lui 2015, relateaza AFP.

“Gazoductul va intra in functiune la finalul lui 2015″, a declarat Reinhart Mitschek, seful consortiului vienez care realizeaza acest proiect, sustinut de institutiile europene. Finalizarea era prevazuta pana acum pentru sfarsitul lui 2014 – inceputul lui 2015.

Din cauza tensiunilor internationale pe tema programului nuclear al Iranului, consortiul a decis sa elimine ramura care mergea spre Republica Islamica si sa proiecteze una spre Irak, zona de asemenea bogata in gaze.

“Se adauga astfel 550 km. In final, conducta va masura 3900 km”, a spus Mitschek. Chiar daca responsabilii Nabucco nu au confirmat inca oficial, costul proiectului va fi cel mai probabil revizuit in crestere.

Operatorii gazoductului – RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgargas (Bulgaria) si Botas (Turcia) – trebuie de asemenea sa finalizeze contractele de furnizare, un punct slab al gazoductului Nabucco, a carui constructie este planificata sa inceapa spre sfarsitul anului 2011.

Hotnews: Cum s-au retras investitorii din proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda dupa ce au convins statul sa renunte la o parte din actiuni

Ministerul Economiei a publicat pe site-ul sau un proiect de hotarare privind aprobarea Raportului de renegociere a Acordului de Investitii privind Proiectul Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Actul normativ a fost elaborat in conditiile in care investitoriiGDF Suez, Iberdrola si RWE au hotarat in luna ianuarie sa se retraga din proiectul nuclear, renuntand la actiunile detinute la compania de proiect, EnergoNuclear. Aceasta dupa ce compania CEZ tocmai isi vanduse participatia de 9,15%. Interesanta este povestea prezentata de Ministerul Economiei in nota de fundamentare. Potrivit acesteia, anul trecut, investitorii au cerut statului roman sa scada cota de participare a Nuclearelectrica sub 50%. Guvernul a acceptat o reducere pana la nivelul de 40%. Cu toate acestea, investitorii au renuntat fortand Nuclearelectrica sa le cumpere participatiile la valoarea nominala.

Dupa retragerea celor trei investitori, GDF Suez, Iberdrola si RWE, statul roman s-a vazut pus in situatia sa cumpere toate actiunile la care au renuntat aceste companii, ramanand in proiect alaturi doar de ENEL si ArcelorMittal, cu 84,65% din actiuni. CEZ vanduse inca din decembrie participatia sa la EnergoNuclear. Enel si ArcelorMittal au anuntat ca nu intentioneaza sa isi majoreze cota de participare in cadrul EnergoNuclear, prin achizitionarea de actiuni de la investitorii care au abandonat proiectul.

Aceasta rasturnare de situatie s-a produs tocmai cand au fost anuntate companiile care s-au lansat in lupta pentru castigarea licitatiei privind constructia Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda. Bechtel (SUA), Lavalin Nuclear (Canada) si Atomtechnoprom (Rusia) sunt candidatii la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

Potrivit notei de fundamentare, situatia este descrisa ca fiind “total neasteptata”. Astfel, statul a avut de ales intre doua variante: ori preia cota de 24,5% de la cei trei investitori, ori nu o preia si dizolva EnergoNuclear, proiectul urmand sa fie continuat doar de Nuclearelectrica. A fost aleasa prima varianta.

“S-a decis sa se propuna Guvernului Romaniei, printr-un nou Memorandum, aprobarea continuarii participarii Nuclearelectrica in cadrul EnergoNuclear, prin preluarea unei cote de actiuni de 24,5%, aferente participatiei cumulate a RWE Power Romania, GDF Suez si Iberdrola”, se arata in nota de fundamentare.

Povestea EnergoNuclear si cum a fost fortat statul roman sa cumpere actiuni pe care nu le dorea

• Infiintarea companiei de proiect EnergoNuclear SA a fost facuta, in 2009, prin promovarea unei structuri de actionariat in care societatea de stat Nuclearelectrica urma sa detina o cota de participare de 51% din capitalul social, ceilalti investitori in proiect detinand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Acordul de Investitii (AI), semnat de catre actionarii EnergoNuclear in decembrie 2008 a angajat un buget de 30 milioane Euro, pentru lucrarile pre-proiect pentru o perioada de 18 luni de la infiintarea societatii. Aceasta in ipoteza ca la finele perioadei, actionarii vor avea informatiile necesare pentru a lua decizia definitiva de a trece la finantarea intregului proiect, estimat la 4 miliarde euro.
• Dar, cele 18 luni s-au dovedit a fi prea putine pentru perioada de pre-proiect care a fost prevazuta sa se incheie la 24 septembrie 2010. La acea data expira termenul de validitate al Acordului de Investitii. Stadiul de realizare a activitatilor fazei de pre-proiect a indicat, in vara anului 2010, faptul ca data limita de 24 septembrie nu putea fi respectata.
• De ce nu a fost respectata perioada pre-proiect? In primul rand din cauza intarzierilor fata de graficul initial de atribuire a contractelor de servicii de consultanta pentru EnergoNuclear. La momentul negocierii Acordului de Investitii, partile au facut o estimare mult prea optimista a unor termene procedurale, in principal, cele legate de selectarea contractorului la cheie al proiectului. Apoi, s-a dorit o modificare esentiala in strategia de dezvoltare a proiectului, in sensul ca, investitorii au cerut ca luarea deciziei finale de a investi sa fie facuta numai dupa obtinerea unor informatii precise legate de fezabilitatea tehnica, economica si financiara si de valoarea contractului la cheie pentru finalizarea celor doua unitati.
• In aceste conditii, au fost necesare masuri pentru asigurarea cadrului contractual destinat continuarii proiectului si dupa data de 24 septembrie, fapt care s-a convenit sa se realizeze, in concret, prin renegocierea Acordului de Investitii. Printr-un Memorandum al Ministerului Economiei din luna iulie 2010, Guvernul a aprobat, in sedinta din 25 august 2010, renegocierea Acordului. Pentru a putea renegocia aspectele esentiale, partile au convenit prin Actul aditional nr. 1 la acesta,  extinderea duratei de valabilitate a Acordului cu 3 luni, pana pe 31 decembrie 2010.
• In cursul sedintelor de negociere din perioada septembrie – decembrie 2010, investitorii straini au formulat si inaintat catre Nuclearelectrica, sub forma unei pozitii comune, doua cerinte nenegociabile, si anume diminuarea cotei de participare a companiei de stat la capitalul social al EnergoNuclear sub 50%. Au mai cerut si vanzarea catre investitorii straini a unei parti din energia produsa de Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda, pana la punerea in functiune a Unitatilor 3 si 4, printr-un contract de preluare imediata/prealabila a energiei.
• Insa, mandatul initial acordat Comisiei de negociere in baza Memorandumului din vara nu acoperea noile cerinte ale investitorilor straini. Astfel, Ministerul Economiei a prezentat Guvernului in sedinta din 8 decembrie 2010, un al doilea Memorandum referitor la renegocierea Acordului de Investitii pentru Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Prin acest nou Memorandum, Ministerul Economiei a solicitat si Guvernul a aprobat, in principal, scaderea cotei de participare a Nuclearelectrica in proiect pana la nivelul de 40%. La acest nivel s-a apreciat ca Nuclearelectrica poate fi in masura sa asigure participarea in proiect numai cu eforturi proprii.
• Demersurile in vederea obtinerii aprobarii Guvernului pentru acest al doilea Memorandum a generat o intarziere a procesului de renegociere. La inceputul lunii decembrie 2010, a devenit evident ca renegocierea Acordului de Investitii nu se putea finaliza pana la termenul limita pana la care a fost prelungit prin Actul aditional nr. 1, respectiv pana la 31 decembrie 2010. Mai ales in conditiile in care noile elemente esentiale ridicate de investitorii straini nu puteau fi convenite de parti in absenta mandatului suplimentar pe care Comisia de negociere a Nuclearelectrica trebuia sa-l obtina de la Guvern, respectiv AGA Nuclearelectrica.
• De aceea, s-a luat decizia prelungirii duratei de valabilitate a Acordului, suplimentar, cu inca doua luni, pana la sfarsitul lunii februarie 2011, interval considerat de catre parti a fi suficient pentru indeplinirea tuturor formalitatilor legate de finalizarea negocierilor acordului revizuit si a procedurilor de aprobare a acestuia la nivelul fiecarui actionar.
• In aceeasi perioada de timp, mai precis la data de 16 decembrie 2010, CEZ si-a exprimat intentia de a nu mai prelungi Acordul de Investitii dupa data de 31 decembrie 2010. De altfel, CEZ a trimis o notificare pe 9 septembrie 2010 prin care anunta ca se retrage din proiect, invocand prevederile Acordului de Investitii in vigoare, potrivit carora daca nu s-a atins Decizia Finala de Investitie pana la data limita de 24 septembrie 2010, acordul inceteaza de drept.
• In aceste conditii, potrivit Actului aditional 1 la acord, daca pana la data de 15 decembrie 2010 niciunul dintre investitorii straini care ramaneau in proiect nu isi exprima intentia de a achizitiona cota CEZ si nici Nuclearelectrica nu isi exprima o astfel de intentie intre 15 si 30 decembrie, atunci Acordul de Investitii urma sa inceteze automat la data de 31 decembrie 2010, societatea EnergoNuclear urmand a fi dizolvata si proiectul oprit.
• In aceasta perioada, investitorii straini nu si-au exprimat pana la data de 15 decembrie 2010 optiunea pentru achizitionarea actiunilor CEZ. Intr-o astfel de situatie, pentru a salva proiectul, a revenit Nuclearelectrica sarcina de preluarea acestor actiuni, pana la data expirarii prelungirii acordului, respectiv pana la 31 decembrie 2010. Aceasta in conditiile in care era evident ca in ultimele doua saptamani ale anului 2010 nu se puteau gasi alti investitori interesati. Singura solutie a fost aceea ca Nuclearelectrica sa preia, in mod provizoriu, pana la finalizarea renegocierii Acordului actiunile CEZ, la valoarea nominala a acestora, ajungand, provizoriu, la un procent de 60,15% din capitalul social al Energonuclear.
• Guvernul a aprobat in sedinta din 28 decembrie 2010, la propunerea Ministerului Economiei, un al treilea Memorandum privind renegocierea Acordului de Investitii pentru Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Prin acest nou Memorandum, Comisia Nuclearelectrica de renegociere a fost mandatata sa convina cu actionarul CEZ, pana la finele anului 2010, preluarea provizorie a cotei de actiuni detinute de acesta la capitalul social al EN, de 9,15%, la valoarea nominala. De asemenea, sa convina cu orice alt investitor strain care decide sa paraseasca proiectul pana la data de 28 februarie 2011 preluarea provizorie de catre statul roman a actiunilor acestuia. In plus, trebuia sa convina cu investitorii straini ramasi in proiect la finele anului 2010, prin Actul Aditional 2 la acord, extinderea duratei de valabilitate pana la data de 28 februarie 2011. Mai mult, s-a prevazut ca aceasta comisie sa negocieze cu investitorii straini conditiile in care Nuclearectrica ar urma sa instraineze o cota de 20,15%, astfel incat sa ajunga sa detina 40% din capitalul social. Sau sa negocieze cu acestia dreptul societatii de a putea instraina aceasta cota, in eventualitatea in care niciunul dintre actionarii straini din proiect nu va dori sa o achizitioneze, catre alti investitori. De asemenea, s-a prevazut negocierea cu investitorii straini includerea, in cuprinsul acordul revizuit, a unor prevederi referitoare la obligatia de diligenta a Nuclearelectrica de a analiza cu investitorii straini care vor ramane in proiect, pana la finele anului 2011, oportunitatea, termenii si conditiile unor posibile aranjamente prealabile de preluare de energie pana la punerea in functiune a celor doua noi unitati.
• In baza acestui nou Memorandum, intre Nuclearelectrica si investitorii ramasi in proiect s-a convenit Actul Aditional nr. 2 la acord, document care a fost semnat tot la finele lunii decembrie 2010. Potrivit acestui Act Aditional, intre 1 si 21 ianuarie investitorii straini care ar fi decis sa paraseasca proiectul erau obligati sa notifice aceasta intentie, intre 22 ianuarie si 10 februarie. Intre 11 si 28 februarie, actiunile investitorilor care parasesc proiectul, neachizitionate de investitorii care raman, vor fi oferite spre cumparare catre Nuclearelectrica sau alti investitori. Daca pana pe 28 februarie 2011, nu isi exprima nimeni dorinta de a cumpara aceste actiuni, Acordul revizuit de Investitii inceteaza, iar EnergoNuclear va fi dizolvata.
• Pe 19 ianuarie 2011, inca trei investitori -GDF Suez, Iberdrola si RWE Power Romania – au notificat celorlalti actionari ai EnergoNuclear intentia lor de a parasi proiectul. Pana la implinirea datei de 21 ianuarie 2011, Enel si ArcelorMittal nu au exprimat intentia de a parasi proiectul. Enel si ArcelorMittal si-au prezentat pozitia oficiala pana la data de 10 februarie 2011, respectiv faptul ca nu mai intentioneaza sa isi majoreze cota de participare in cadrul EnergoNuclear, prin achizitionarea de actiuni de la investitorii care doresc sa paraseasca proiectul. Comisia de negociere a analizat implicatiile, avantajele si dezavantajele celor doua variante de actiune disponibile. Varianta 1 – Continuarea participarii SNN in cadrul EN prin preluarea unei cote de actiuni de pana la 24,5%. Varianta 2- Nepreluarea cotei de pana la 24,5%, incetarea Acordului de Investititii, dizolvarea companiei si dezvoltarea Unitatilor 3 si 4 de catre Nuclearelectrica. In urma unor analize la nivelul Comisiei de negociere, cat si al Ministerului Economiei, s-a decis sa se propuna Guvernului, printr-un nou Memorandum, aprobarea continuarii participarii Nuclearelectrica in cadrul EnergoNuclear, prin preluarea unei cote de actiuni de 24,5%.

Proiect de Hotarare de Guvern

Hotnews: UPDATE Productia petroliera a Libiei a scazut cu un sfert. Marile grupuri petroliere straine anunta ca productia ar putea fi oprita integral. Petrolul Brent a depasit pragul de 110 dolari

Productia petroliera a Libiei a scazut cu un sfert si va continua sa scada, conform estimarilor Reuters bazate pe avertizarile companiilor petroliere. Giganti petrolieri precum OMV, Total, Repsol, Eni si BASF au declarat ca ar putea opri integral productia din Libia daca tensiunile continua, dupa ce in ultima saptamana aceasta a scazut cu 400.000 de barili/zi, de la un nivel obisnuit de 1,6 milioane de barili/zi.

UPDATE Pretul petrolului Brent a depasit miercuri pragul de 110 dolari pe bursa de la Londra, un nivel nemaintalnit de la inceputul lunii septembrie 2008, pe fondul incertitudinilor tot mai mari legate de aprovizionarea cu aur negru generate de tulburarile din Libia, relateaza AFP.

Presedintele grupului OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca “productia este in scadere accentuata, iar oprirea totala a productiei pentru o perioada ar putea fi posibila”. Pe fondul problemelor din Libia, actiunile OMV au scazut cu 5 procente.

Contactati de HotNews.ro, reprezentantii OMV au confirmat o reducere cu 33.000 de barili/zi a productiei din Libia, sau 10% din totalul grupului, si au declarat ca previziunile legate de impactul situatiei din Libia nu au fost inca definitivate, dar ca OMV are la dispozitie alternative pentru a tine productia la nivelul ei normal, folosind alte surse de petrol si achizitii de pe piata mondiala. Vom reveni cu detalii de indata ce date despre impactul situatiei din Libia vor fi disponibile.

Si compania franceza Total a anuntat ca a inceput deja procesul de suspendare a productiei, care totalizeaza 55.000 de barili/zi, iar grupul spaniol Repsol si-a oprit productia in cursul zilei de marti. BASF, unul dintre principalii jucatori de pe piata libiana a petrolului, a anuntat de asemenea scaderea productiei cu pana la 100.000 de barili pe zi.

Libia, membra a OPEC, controleaza 2% din productia mondiala de petrol, cu 1,6 milioane de barili extrasi in fiecare zi. Din acest total, aproximativ 1,3 milioane de barili/zi sunt exportati, in principal catre Europa.

Hotnews: INTERVIU VIDEO Ministerul Economiei ar putea ramane cu numai 51% din actiunile detinute la cea mai importanta companie de stat/ Hidroelectrica a prelungit toate contractele cu “baietii destepti”

Hidroelectrica ar putea fi scoasa pe bursa chiar de anul viitor in cazul in care strategia infiintarii celor doi giganti energetici, Electra si Hidroenergetica, va esua pana la sfarsitul lui 2011. Vor fi scoase esalonat pachete de cate 10-15% din actiuni, astfel incat statul roman sa ramana cu minim 51%, a declarat, intr-un interviu acordat HotNews.ro, Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica. Acesta a mai spus ca toate cele 15 contracte directe incheiate de companie cu cei care si-au castigat numele de “baieti destepti” au fost prelungite. Pentru 10 contracte, prelungirea a fost facuta prin acte aditionale pana anul viitor, pretul fiind majorat, in medie, cu 8,5%. In cazul celorlalte 5 contracte, “s-a facut un aranjament” care presupune majorarea pretului cu pana la 25% in schimbul “unor termene mai lungi”. Adica pana in 2017-2018, potrivit informatiilor HotNews.ro. Vezi in text care este pretul minim la care este vanduta energia produsa de Hidroelectrica.

Trihenea a mai spus ca in functie de productia din acest an, nu este exclusa scoaterea pe bursa energiei a noi cantitati. La sfarsitul anului trecut, ArcelorMittal Galati a reusit sa cumpere de la Hidroelectrica energie ieftina prin asa-numita bursa a energiei-OPCOM. Cantitatea a fost uriasa, 1,75 milioane  MWh la un pret de 130 lei/ Mwh, in conditiile in care pretul mediu pe OPCOM este de peste 170 lei/Mwh.

“Hidroelectrica nu va deveni majoritar privata, va ramane cu capital majoritar de stat. Chiar daca se vor vinde pachete de actiuni, acest lucru se va face  esalonat, se va face treptat prin scoaterea la vanzare a unor pachete de 10-15% din actiuni pana se va atinge un procent maxim de 49% (n.red. actionari  privati). Deci, procesul acesta este gandit pe o durata mai indelungata pentru ca listarea la bursa nu am putea sa o facem decat cel mai repede in 2012-2013,  in actuala situatie, si primul pachet ar fi de 10-15%“, a afirmat Constantin Trihenea.

In prezent, Ministerul Economiei detine 80% din actiuni, iar Fondul Proprietatea 20%.

• Miza listarii la bursa este mare avand in vedere ca Hidroelectrica este considerata cea mai valoroara companie detinuta de statul roman. Pentru 2010, se  estimeaza un profit de circa 420 milioane lei.

In scrisoarea de intentie convenita cu FMI se arata ca vor fi vandute pachete minoritare sau strategice la societatile energetice care ar trebui sa faca  parte din colosii Electra si Hidroenergetica. Insa, acest lucru nu va fi facut decat daca strategia infiintarii celor doi campioni nationali nu va avea  succes pana la sfarsitul anului 2011.

In acest moment, procesul de formare a celor doua companii este blocat de Fondul Proprietatea prin actiunile sale in justitie. “Dansii vad asa: Compania sa  se listeze la bursa, banii care se castiga sa-i ia statul roman prin vanzarea pachetului de actiuni sau prin operatiuni de marire a capitalului social care  se poate face odata ce compania este listata, iar acei bani sa fie folositi pentru dezvoltarea societatii. Aceste argumente nu le consider suficient de  indreptatite pentru ca privesc intr-un mod unilateral, lucru specific pentru un jucator pe bursa. Vindem actiuni, castigam, de acolo facem. Cred ca nu este  simplu in situatia in care Romania vrea sa aiba doi campioni energetici“, a declarat Trihenea.

Potrivit acestuia, sunt necesari “doi campioni” care sa poata opune celorlati concurenti de pe piata europeana care “nu stau”. Trihenea considera ca Petrom-  OMV prin noua centrala termoelectrica pe gaze de 860 MW (n.red. investitie de 500 de milioane de euro la Brazi) poate fi “un concurent care sa ne combata  astfel incat sa nu mai avem un cuvant de spus intr-un viitor destul de apropiat”.

Directorul general al Hidroelectrica mai spune ca la sfarsitul lunii martie se va desfasura o actiune in instanta si va fi emisa o ordonanta prezidentiala  “pentru acordarea unui termen Fondului Proprietatea de studiere amanuntita a documentatiei prezentate in AGA cand s-a luat hotararea infiintarii companiei”.

• Trihenea a mai afirmat ca exista cateva obiective clare legate de infiintarea celor doua companii: cotarea la bursa si administrarea privata “sau  transparenta”.

Dupa infiintarea “campionilor”, Hidroelectrica nu va ajunge in situatia sa tina in spate societati nerentabile, sustine Trihenea. Potrivit acestuia, le-ar le  restructura si apoi rentabiliza.

In alta ordine de idei, Trihenea a spus ca toate contractele Hidroelectrica au fost prelungite. “Nu s-a reziliat niciun contract, nu avem contracte  reziliate. Toate contractele s-au prelungit… Din cele 15 contracte pe care le-am avut, 10 le-am prelungit prin acte aditionale si s-au facut majorari de  preturi de circa 8,5%. Prelungirea s-a facut prin aceste aditionale pe urmatorul an, asa cum prevede clauza din fiecare. La sfarsitul fiecarui an, se  renegociaza pretul pentru anul urmator. Pentru celelalte cinci contracte au fost renegociate termenele si s-a facut un aranjament care sa favorize aducerea  acestor contracte la preturi competitive. La acestea s-a facut o majorare de pana la 25% aducandu-le in plaja de rentabilitate in schimbul unor termene mai  lungi”, a precizat Trihenea. Potrivit acestuia, “nimeni nu are contract sub 127 lei/Mwh”.

Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh, iar pretul mediu cu care se vinde energia pe bursa este de 170  lei. HotNews.ro a explicat pe larg de ce unii cumpara mai ieftin energie de la Hidroelectrica.

Trihenea a mai spus ca pentru proiecte foarte mari, precum centrala de la Tarnita-Lapustesti sau Islaz, Ministerul Economiei incearca sa atraga investitori  in parteneriate public-private. Directorul general al Hidroelectrica nu exclude posibilitatea ca partenerii sa fie investitori chinezi. HotNews.ro a aratat  recent ca mari companii chineze sunt dispuse sa investeasca in sectorul energetic din Romania.

Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,164 miliarde euro (fara TVA) si  este prevazuta a se face prin atragerea capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara.

Principalele declaratii ale directorului general al Hidroelectrica

Investitii: Companii chineze sunt interesate de proiectul Tarnita-Lapustesti de peste un miliard de euro

• Pentru 2011, avem in lucru activitati de retehnologizare si reparatii care presupun oprirea unor capacitati, dar si pornirea si intrarea in exploatare a  altor capacitati. Pentru 2011, avem in vedere continuarea preocuparilor noastre pentru marile proiecte, precum centrala de la Islaz si inceperea  retehnologizarii de la Bicaz. Acestea vor fi repereele din 2011.
• Centrala de la Islaz este investitie foarte mare care depaseste 300 de milioane de euro si este vitala pentru ca avem deja construita o retea de centrale  hidro echipate cu turbine reversibile si ea este ultima din acest lant. Este importanta pentru ca am prelua apa din Dunare si am duce-o in cascada pana in  l-a a cincia centrala, urmand ca la momentul necesar, de varf sau de reglaj, sa pornim acesata salba pentru a produce la ora la care dorim. Dupa ce primim  avizul de mediu si suntem cu documentatia finalizata, aceasta investitie va fi anuntata pentru parteneriate public-private.
• Stadiul investitiei de la Tarnita-Lapustesti. A fost cuprinsa in lista de obiective ale Guvernului pe 2011. Compania Hidroelectrica a contactat un studiu  condus de Deloitte care va intocmi documentatia pentru desemnarea companiei de proiect. Acest studiu este in faza avansata, sper ca in lunile mai-iunie sa  fie finalizat pentru a putea prezenta documentatia pentru intocmirea proiectului de Hotarare de Guvern si, respectiv, documentatia pentru licitatia de  desemnare a companiei de proict. Pentru ca o investitie de 1 miliard de euro nu e de dorit sa fie suportata in intregime de statul roman, consultantul nostru  face demersuri si pentru cautarea partenerilor strategici, in paralel cu cautarea bancilor care sa finanteze proiectul.
• Imbucurator este ca au identificat cativa astfel de parteneri. Pe masura ce se elaboreaza documentatia vom determina exact caracteristicile pentru a putea sa  vedem care partener poate indeplini aceasta pozitie de partener strategic. Trebuie sa aiba o putere financiara, sa aiba o experienta relevanta in domeniul  energetic si nu trebuie sa aiba o activitate contrara interesului Hidroelectrica
• Si-au manifestat interesul si chinezii prin anumitre companii care cutreiera Europa sa caute obiective de investitii. In ceea ce ne priveste contractele  noastre, nu au putut sa avanseze indicandu-ne ca vom fi anuntati in momentul care va fi scos pe SEAP caietul de sarcini a companiei de proiect.
• Sunt mai multe companii din China, sprijinite de banca lor de comert exterior, care ar putea participa. Dar la nivelul nostru a fost doar o oferta de a  participa la executarea lucrarilor. Inca nu suntem in masura de a le pune la dispozitie documentatia. Cand va fi publicata pe SEAP pentru licitatie  internationala, evident ca pot veni si concura.
• Eu cred ca pentru executia lucrarilor vor fi zeci de companii din Europa interesate, dar vor fi doar cateva care vor avea puterea economica sa concureze  pentru asa obiective cum sunt cel de la Islaz sau Bicaz si, bineinteles, cel de la Tarnita-Lapustesti.
• Prima care o putem porni este centrala de la Islaz,care este in stare avansata. Dupa ce primim avizul de mediu si avizul transfrontalier, putem scoate  caietul de sarcini ca sa invitam  parteneri pentru participare. In timp ce pentru Tarnita-Lapustesti este vorba de constituirea companiei de proiect si  demararea celorlalte proceduri. Acolo este un proces complex si de durata.

Infiintarea Electra si Hidroenergetica sau vanzarea unor pachete de actiuni

• Au fost foarte multe discutii cu reprezentantii Fondului Proprietatea. Ridica, in calitatea lor de actionari secundari care au 20% din Hidroelectrica, ridica  niste probleme care sunt legate de anumite detalii. Nu au mers pe ideea de continut, pentru ca nu ar fi avut un continut care sa duca la suspendarea  infiintarii celor doua companii, ci anumite detalii de organizare a Adunarilor Generale, bineinteles valorificate in scopul de a opri procesul de formare.  Dar cand am discutat substanta acestei intentii de a se opune inclusiv in justitie, constatam ca se diferentiaza foarte clar punctul lor de vedere. Dansii  vad asa: Compania sa se listeze la bursa, banii care se castiga sa-i ia statul roman prin vanzarea pachetului de actiuni sau prin operatiuni de marire a  capitalului social care se poate face odata ce compania este listata, iar acei bani sa fie folositi pentru dezvoltarea societatii.
• Aceste argumente nu le consider suficient de indreptatite pentru ca privesc intr-un mod unilateral, lucru specific pentru un jucator pe bursa. Vindem  actiuni, castigam, de acolo facem. Cred ca nu este simplu in situatia in care Romania vrea sa aiba doi campioni energetici. Noi avem o energetica puternica,  realizari deosebite si cred ca trebuie sa ne consolideam aceasta pozitie si nu o putem face decat prin intermediul celor doua companii. Doi campioni care sa  se poata opune celorlati concurenti din piata est-europeana. Observati ca ei nu stau, ceilalti concurenti nu stau. Au deja investitii- Petrom OMV cu  centrala termoelectrica pe gaze de 860 MW care alaturi de capacitatile foarte importante instalate pe energia vantului pot constitui un concurent care sa ne  combata astfel incat sa nu mai avem un cuvant de spus intr-un viitor destul de apropiat.
• In continuare, consultantul intocmeste argumentatia necesara, vom avea la sfarsitul lunii martie acele actiuni in instanta care sa deschida dezbaterea  argumentelor cu care a fost amanat procesul si sa speram ca el se va derula in continuare. Deci, cat timp sunt actiuni in justitie nu se poate continua  procesul de infiintare a companiilor (…)La sfarsitul lunii martie sper eu ca vor fi lamurite foarte multe lucruri. Acolo este vorba de o ordonanta  prezidentiala pentru acordarea unui termen Fondului Proprietatea de studiere amanuntita a documentatiei prezentate in AGA cand s-a luat hotararea infiintarii  companiei.
• Vom continua toate demersurile si sper ca vom realiza acest lucru pana la sfarsitul anului (n.red. infiintarea companiilor)
• Despre vanzarea unor pachete de actiuni in cazul in care procesul de infiintare a celor doua companii esueaza. La nivelul colectivului creat la Ministerul  Economiei sunt discutii privind aceste posibilitati si, in functie de rezultatele acestor analize, vom putea lua o decizie.
• Am impresia ca cei de la FMI ar vrea sa obtina realizarea unor proiecte in Romania intr-un ritm mai accelerat. De aceea, probabil, ca a fost pus acest termen  de un an, ca sa nu existe tergiversare. Dar vreau sa va spun ca intentia noastra in cadrul infiintarii celor 2 companii este clara: Acea de a ne cota pe  bursa si accea de a avea o administrare privata sau transparenta la companiile nou infiintate. Ar raspunde in felul acesta la cerintele FMI si chiar si a  reprezentantilor Fondului Proprietatea. Numai ca diferenta este ca noi dorim si cooptarea altor surse  din productia de energie pe carbune prin crearea  acelui mix de energie care ne-ar putea da independenta.
• Din discutiile la care am participat, Hidroelectrica nu va deveni majoritar privata, va ramane cu capital majoritar de stat. Chiar daca se vor vinde pachete  de actiuni, acest lucru se va face esalonat, se va face treptat prin scoaterea la vanzare a unor pachete de 10-15% din actiuni pana se va atinge un procent  maxim de 49%. Deci, procesul acesta este gandit pe o durata mai indelungata pentru ca listarea la bursa nu am putea sa o facem decat cel mai repede in  2012-2013, in actuala situatie. Primul pachet ar fi de 10-15%.
• Daca s-ar infiinta, cele doua companii sigur intra in concurenta pentru ca piata concurentiala din Romania este edificata. In momentul in care  se va acorda  avizul Consiliului Concurentei, toate studiile privind lipsa de concurenta vor fi elucidate. Deci vom avea concurenta, companiile vor deveni puternice prin  mixul pe care il dorim. In Europa, majoritatea companiilor puternice folosesc mix de energie. Ma refer la CEZ, ENEL, RWE, Electricite de France, toate aceste companii au in  compunere si centrale atomice si centrale pe carbune si centrale hidro. Se cunoaste ca Hidroelectrica a avut un moment deosebit in 2003. Cand a primit apa ca  sursa unica de producere a energiei a fost intr-un mare impas. Noi, prin adaugarea unor capacitati de productie pe carbune, vrem sa eliminam tocmai aceste  posibilitati de a fi vulnerabili in momentul care nu va fi apa si acest lucru ne va da o anumita forta de a rezista concurentei si de a putea sa ne  stabilizam pe piata.
• Dupa infiintarea celor doua companii, Hidroelectrica va tine in spate societati mai putin rentabile? Nu ca le-ar tine in spate…Daca ar prelua aceste  companii, primul pas pe care l-ar face Hidroelectrica ar fi cel de rentabilizare, de a le restructura si rentabiliza. Este evident ca acele companii trebuie  aduse la nivelul standardului, pentru a produce la preturi competitive.
• Profitul pe 2010. Bilantul este in lucru. Orientativ, pot sa va spun ca asteptam un profit de circa 420 milioane lei care credem ca va ramane si dupa  evaluarile si calculele care se fac la nivelul companiei.
• Daca se vor infiinta companiile, acele capacitati care acum sunt nerentabile ar degreva acest profit. Dar nu uitati ca Hidroelectrica isi imparte profitul in  mai multe directii si acum. O parte din profit se duce la finantarea obiectivelor de amenajare hidroenergetica din tara. La fel se va indrepta catre  retehnologizare si capacitati noi, performante la noile capacitati pe care le preluam. Aceasta redirectionare va fi hotarata de Consiliul de Administratie,  de AGA, in care avem deja investitori privati prin Fondul Proprietatea. Pe masura ce vom vinde pe bursa pachete de 10-15%, detinerile (n.red.investitorilor  privati) vor fi de 30-35% si se vor apropia de 40-50%. Astfel, partenerii au un cuvant de spus si garanteaza transparenta si buna utilizare a resurselor.

Contractele Hidroelectrica: Ce cumpara, ce vinde

• Daca vom ave un an cu hidraulicitate buna ca si anul trecut, exista posibilitatea ca si in acest an sa mai apara anumite cantitati mici de energie care sa  fie scoase pe OPCOM pentru vanzarea prin licitatie. Deocamdata suntem preocupati sa ne facem planul care acopera prin vanzare intreaga energie estimata ca va  fi produsa in acest an si, daca vom avea conditii si vom putea produce mai mult, cantitatile suplimentare le vom scoate pe bursa.
• Despre achizitionarea energiei de la Petrom. Cu Petrom este o colaborare consfintita in scris de cele doua companii, avand urmatorul scop: Pe durata probelor  pe care le face Petrom cu ocazia pornirii capacitatii- probe care presupun functionarea pe durata mai mare, mai mica, porniri, opriri- aceasta energie sa fie  preluata in intregime de Hidroelectrica. Pentru aceasta energie vom plati un pret redus, un pret care sa fie de interes pentru Hidroelectrica, pentru ca in  intervalul respectiv acoperim noi lipsa productiei din partea Petrom. Aici este vorba de o colaborare mai dregraba, de intr-ajutorare dar care este buna  pentru Hidroelectrica pentru ca preluam noi energia de la Petrom. Noi oprim capacitatile care sunt pe lacurile de acumulare si le dam drumul cand Petrom  opreste aceasta furnizare, pana cand termina perioada de probe. Aceasta perioada va dura circa 6 luni si la sfarsitul lor, Petrom devine un producator si  furnizor care va veni alaturi de noi pe concurenta.
• La ce pret? Fiind o energie care se produce dupa un grafic care nu are nicio rigurozitate. va fi un pret cat se poate de mic. Mai departe il putem vinde la  un pret convenit prin contractele noastre sau, daca avem capacitati, sa-l scoatem pe OPCOM, sa il dam pe piata pentru ziua urmatoare sau il dam pentru  reglaj. Energia nu este luata si transferata. Acele varfuri si goluri care le creaza in probe capacitatea Petrom este preluata de noi, (…) intra in mixul  energetic pe care il avem noi constituit.
• Energie scumpa cumparata de la Paroseni si Mintia-Deva. Aceste contracte s-au incheiat pe o durata asa de mare (n.red. 10 ani) pentru ca Hidroelectrica este  o companie cu capital de stat si cumpararea s-a facut in scopul de a asigura companiei o resursa. Nu este tot una sa cumparam la pret mare de la Mintia sau  Paroseni in momentul in care nu avem hidraulicitate sau sa cumparam la patru preturi de la terti care ne-ar vinde energia in aceeasi situatie. Cumpararea la  pret ridicat este contributia lor in acest mix de energii pentru ca noi avem, in calitatea noastra de furnizori, capacitatea de a le strange diferitele  energii cumparate si de a fi transmise utilizatorilor in calitatea noastra de furnizori.
• S-a cumparat aceasta energie dintr-un interes care este unul national, dar si dintr-unul care este strict comercial. Aceste contracte care s-au incheiat cu  mai multi ani in urma au fost evaluate ca fiind in beneficiul statului si care se inscrie si gradul de rentabilitate al Hidroelectrica.
• Contractele bilaterale. Nu s-a reziliat niciun contract, nu avem contracte reziliate. Toate contractele s-au prelungit… Din cele 15 contracte pe care le-am  avut, 10 le-am prelungit prin acte aditionale si s-au facut majorari de preturi de circa 8,5%. Prelungirea s-a facut prin aceste aditionale pe urmatorul an,  asa cum prevede clauza din fiecare. La sfarsitul fiecarui an, se renegociaza pretul pentru anul urmator.
• Pentru celelalte cinci contracte au fost renegociate termenele si s-a facut un aranjament care sa favorize aducerea acestor contracte la preturi competitive.  La acestea s-a facut o majorare de pana la 25% aducandu-le in plaja de rentabilitate in schimbul unor termene mai lungi.
• Printre cele cinci se afla cel cu Alro. Acel pret nu a fost renegociat pentru ca este un pret indexat cu variatia cursului la bursa aluminiului de la Londra.  Am avut un pret foarte bun pe luna ianuarie. Si pe luna februarie vom avea un pret foarte bun si va compensa o parte din perioada in care acest pret a fost  scazut. A ajuns la 152 lei/Mwh. Cel mai mic pret a fost de 103 lei.
• La celelate companii, nimeni nu are contract sub 127 lei/Mwh, pretul anuntat de Consiliul de Administratie al Hidroelectrica in decembrie. Pretul de dupa  majorare.
• Care sunt companiile la care au fost prelungite contractele? Este evident ca acest lucru (n.red. raspunsul) este permis celor care solicita din partea  institutiilor abilitate, nu este pentru a transmite in presa cine este cumparatorul si cu cat. Pentru simplul motiv ca la urmatoarea negociere daca afla ca  pretul P1 a fost acordat cumparatorului x, atunci cumparatorul Y nu va vrea sa plateasca pretul P2 care este mai mare cu 10 lei sau 15 lei decat al  celuilalt.
• Care va fi soarta contractelor daca se vor infiinta cele doua companii? Potrivit uzuantelor din comert, ele vor urma societatea si vor fi onorate. Evident ca  acele cantitati contractate nu se mai pot scoate pe bursa. In tarile UE, cantitati intre 10-15% sunt pe piata concurentiala, pentru ca toata lumea doreste sa  aiba un cumparator sigur si daca s-ar putea in banda care sa cumpere energia la pret si livrare constanta. Nu sa cumpere doar in zilele de lucru, iar  noaptea, in week-end si de sarbatori legale sa nu cumpere nimic. Si atunci ce faci? Trebuie tinut cont si de specificul Hidroelectrica. Jumatate din  capacitati sunt pe firul apei. Ar insemna ca la Portile de Fier sa deversam apa peste baraj. Pe Olt si celelalte amenajari la fel.

Interviu Constantin Trihenea from HotNews.ro on Vimeo.

Tags: Africa, Nabucco, Romania

This entry was posted on 2011/02/24 at 09:25 and is filed under revista presei. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.