Revista Presei Pe Energie 23 Noiembrie 2011

2011/11/23

EVZ.ro: Soluţia Europei pentru a tăia preţurile la gaze

O bursă a gazelor pe continent poate apărea datorită diversificării surselor de gaze naturale, liberalizării preţurilor şi modernizării infrastructurii.

Preţul gazelor naturale a devenit un subiect tot mai fierbinte în ultimii ani în întreaga Europă. Pe măsură ce dependenţa faţă de gazele ruseşti a crescut, preţurile au urcat, iar rezervele interne sunt tot mai puţine.

Care sunt soluţiile

Una dintre soluţiile cele mai eficiente pentru ţările europene, şi mai ales pentru România, este adoptarea unei pieţe unice şi stabilirea unei burse a gazelor naturale la nivel continental.

Dezvoltarea unei astfel de pieţe ar duce la scăderea semnificativă a preţurilor la nivel european, potrivit lui Matthias Keuchel, vicepreşedinte al diviziei de furnizare pentru regiunea Sud- Caspică E.ON Ruhrgas.

Potrivit acestuia, o piaţă unică ar creşte competitivitatea, iar preţurile ar fi mai mici decât în cazul contractelor pe termen lung.

“În prezent, există un număr limitat de jucători, de depozite de gaze şi de conexiuni interfrontaliere în domeniul gazelor naturale. Centrul a fost mutat spre vest, ceea ce a crescut dominaţia Rusiei în Estul Europei”, a afirmat Keuchel, ieri, la Forum Energy, organizat de Forum Invest.

Keuchel a atras atenţia că, în unele state, gazele ruseşti acoperă aproape 100% din consumul intern. România este una dintre ţările cu cea mai redusă depen denţă de gazul rusesc, de circa 19%, faţă de media UE de 24%.

Chiar dacă avem o dependenţă mai mică de gazele ruseşti, preţul plătit ruşilor este printre cele mai mari din Europa. Potrivit datelor ANRE, în lunile martie-aprilie 2011, media a fost de circa 400 dolari/1.000 metri cubi, faţă de 375 dolari în Italia, 365 dolari în Ungaria şi Bulgaria şi 360 în Germania.

Potrivit lui Keuchel, pentru a rezolva aceste probleme, trebuie luate o serie de măsuri în ţările din Estul Europei.

Printre acestea se numără dezvoltarea infrastructurii necesare conectării cu alte ţări, diversificarea rutelor pentru importul de gaze, liberalizarea pieţei gazelor şi obţinerea creşterii economice.

Planurile E.ON în România

 

Întârzierea liberalizării pieţei de gaze din România şi un raport al Fondului Proprietatea au dat naştere la speculaţii, în ultimele zile, privind ieşirea E.ON din România. Surse din cadrul grupului au catalogat, însă, ca fiind nefondate informaţiile din presă referitoare la o posibilă plecare a companiei din România.

GAZODUCT

South Stream prin România? Aflăm la anul

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a respins speculaţiile potrivit cărora gazoductul South Stream va ocoli Bulgaria, transmite Novinite. Aflat la Belgrad, Miller a declarat că gazoductul va traversa teritoriul Bulgariei, însă a adăugat că Gazprom va lua, în 2012, o decizie finală dacă acesta va trece doar prin Bulgaria sau şi prin România.

Anterior, Alexei Miller declarase că nu vor exista întârzieri în realizarea proiectului South Stream, construcţia urmând să înceapă în 2013 şi se se finalizeze până la sfârşitul lui 2015.

Luna trecută, şeful Gazprom l-a informat pe ministrul român al economiei, Ion Ariton, despre stadiul realizării South Stream. Reprezentanţii Gazprom au afirmat că au găsit resurse de finanţare pentru conducta ce urmează să furnizeze gaz Europei, a relatat ministrul Ariton, adăugând că România aşteaptă studiul de fezabilitate al experţilor ruşi vizând construirea gazoductului.

South Stream este un proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI şi este conceput să transporte gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina.

Lungimea tronsonului pe sub Marea Neagră este de 900 de kilometri, la adâncimea maximă de 2.000 de metri. Partea terestră este împărţită în două ramuri: una sudică, ce ar urma să treacă prin Grecia şi să ajungă în Italia, şi una nordică, ce ar urma să treacă prin Serbia şi Ungaria şi ar ajunge în Austria.

money.ro: E.ON: Pieţele spot pentru gaze naturale pot asigura un preţ mai scăzut la nivel european

Dezvoltarea unei pieţe spot pe partea de gaze naturale ar avea ca rezultat un preţ mai scăzut la nivel european, a declarat marţi senior vicepreşedinte al diviziei de furnizare pentru regiunea Sud-Caspică E.ON Ruhrgas, Matthias Keuchel .

Keuchel a arătat că în prezent există un număr limitat de jucători, de depozite de gaze, dar şi de conexiuni interfrontaliere.

“Infrastructura  din sector a fost adusă dinspre est spre vest, ceea ce a dus la dominaţia Rusiei în acest domeniu. (…) Cu excepţia unor ţări, printre care şi România, care are producţie de gaze,  gazele din Rusia asigură 30-90%, uneori chiar 100%, din necesarul unor ţări din regiune. Dezvoltarea de pieţe spot ar duce la preţuri  mai mici la gazele naturale. Pe pieţele spot , preţul gazelor naturale este întotdeauna mai scăzut decât cel din contractele pe termen lung”, a spus oficialul E.ON, în cadrul unui forum pe tema sectorului energetic în regiunea centrală şi de sud-Est a Europei.

Keuchel a subliniat că România are nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii de import şi de interconexiuni  cu ţările din regiune.

Hotnews: Iulian Iancu despre proiectul de lege care interzice exportul de gaze naturale: In situatii de criza pot fi luate masuri de protectie

Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, sustine ca este absolut convins ca partidele politice de la Putere vor sustine in plenul Camerei proiectul de lege privind interzicerea exporturilor de gaze. Chiar daca acest proiect contravine sau incalca legislatia europeana, Iancu considera ca este necesara adoptarea lui in vederea protejarii consumatorului roman. Aceasta in conditiile in care pretul gazelor romanesti se situeaza in jur de 160 dolari/ mia de metri cubi, iar cele din import la 545 dolari/mia de metri cubi.

Iancu a spus ca isi asuma raspunderea fata de o eventuala declansare a procedurii de infringement din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea legislatiei comunitare care prevede interconectarea sistemelor energetice.

Iancu a spus ca va sustine in fata CE motivele pentru care a promovat aceasta initiativa, considerind ca in situatii de criza pot fi luate masuri de protectie.

Reamintim ca HotNews.ro a scris ca proiectul care mai are un singur pas de facut pentru a fi adoptat in camera decizionala este o initiativa a presedintelui comisiei pentru industrii si servicii, Iulian Iancu (PSD) si care prevede interzicerea exporturilor de gaze. Proiectul are un singur articol care prevede modificarea Legii gazelor 351/2004. “Asigurarea securitatii in aprovizionarea in aprovizionarea cu gaze naturale-gazele naturale din productia interna vor fi valorificate numai in piata interna de gaze, cu exceptia cazului in care productia de gaze naturale depaseste consumul intern de gaze, pentru o perioada de minim doi ani consecutiv”, se arata in initiativa deputatului.

Punctul de vedere al Guvernului arata ca nu pot fi sustinute astfel de proiecte pe motiv ca determina distorsionarea pietelor si contravin legislatiei europene si nationale.
energyonline.ro: Vulnerabilitatiile sectorului energetic romanesc

Principalele vulnerabilitati ale Romaniei in sectorul energetic constau in resursa umana si capacitatile de productie cu durata de viata expirata, vulnerabilitati a caror intensitate se vor amplifica in urmatorii cinci ani, a declarat astazi presedintele Comisiei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, la Forum Energy 2011.

“Romania are doua vulnerabilitati in sectorul energetic. Este vorba despre resursa umana si congestia in ceea ce priveste capacitatile de productie pentru noile echipamente, necesare pentru mentinerea suplimentarii de consum si pentru inlocuirea capacitatilor cu durata de viata expirata. In cinci ani, acestea vor creste in intensitate, nu vor scadea. Vor reprezenta vulnerabilitate maxima pentru sectorul energetic”, a afirmat Iulian Iancu, citat de Capital.

O alta problema a sectorului energetic, din punctul de vedere al oficialului, este accesul Romaniei la hidrocarburi. “Pe harta europeana, Romania este o pata alba, nu mai face parte din transportul de hidrocarburi”, a explicat Iancu.

Recomandarile formulate de acesta fac referire la “colaborarea directa cu decidentul guvernamental, in sensul reducerii riscului pentru marile proiecte de investitii. Pentru politicieni, recomandarea tine de reprioritizarea investitiilor si intarirea sistemului de reglementare pentru controlul asupra dezechilibrelor generate de criza si asupra gradului de suportabilitate al pretului. Romania trebuie sa isi readapteze cadrul legislativ primar. De asemenea, nu avem definit consumatorul vulnerabil”, a mai spus Iulian Iancu.

energylive.ro: Interconectarea cu tarile vecine in ceea ce priveste sectorul energetic

“Sperăm la o colaborare bună cu Ucraina şi sperăm să reuşim să interconectăm ţara noastră cu ţările vecine în ceea ce priveşte sectorul energetic”, a declarat astăzi Teodor Baconschi, ministrul afacerilor Externe la Forum Energy, organizat de Forum Invest.

“România aşteaptă să demareze proiectul Mării Negre, un proiect care ne va deschide calea şi spre energiile regenerabile”, a mai spus ministrul.

Politica UE este veche de 20 de ani, energia fiind numită unul dintre sectoarele importante.

Potrivit ministrului român, citat de Capital, România are un rol foarte important în regiune datorită depozitelor de gaze care se pot face la noi în ţară.

În ceea ce priveşte proiectul Nabucco, oficialul a precizat că un eveniment important a avut loc în luna iunie a acestui an, urmând ca anul viitor să fie stabilite şi ultimele detalii.

“Sperăm ca în zona Mării Negre să se găsească noi idei pentru a crea legături cu furnizorii din Marea Caspică. România este implicată în mai multe proiecte energetice de mare amploare dintre care amintesc Nabucco şi AGRI” a declarat Baconschi citat de Capital.

Adevarul: Va fi părăsită România de investitorii din energie?

Un mare jucător din piaţa de energie ia în calcul retragerea din România, susţin oficialii Fondului Proprietatea. În piaţă se vehiculează numele nemţilor de la E.ON, însă aceştia spun că nu este adevărat.

 

O mare companie internaţională cu afaceri pe piaţa locală de energie se gândeşte să vândă activele din România, a declarat ieri Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP).

Întrebat de unde a obţinut această informaţie, el a răspuns: „Monitorizăm pieţele internaţionale şi avem informaţii despre companiile din afară. Toate marile companii îşi revizuiesc strategia şi iau în calcul să părăsească pieţele non-core (pe care nu le consideră strategice – n.r.), iar România este una dintre ele. Există o problemă pe pieţele internaţionale legată de obţinerea finanţării”, a spus oficialul Fondului.

El a adăugat că, în cazul în care se va întâmpla aşa ceva, probabil compania va vinde activele din România „la un preţ corect”, iar Fondul Proprietatea analizează preluarea lor. „Am putea fi interesaţi. Este o opţiune pentru noi”, a punctat Konieczny.

Informaţii contradictorii în piaţă

În piaţă circulă zvonuri contradictorii despre ce ar sta în spatele acestor declaraţii. Potrivit unor surse, de mai multă vreme circulă aceste zvonuri despre nemţii de la E.ON, însă este posibil să fie vorba despre presiuni asupra autorităţilor, care nu doresc majorarea preţurilor reglementate. „Suntem în plină criză, cine ar fi nebun să vândă acum?”, ne-au spus surse din sector. În ultima vreme, şeful E.ON România, Frank Hajdinjak, a declarat în mai multe conferinţe faptul că preţurile reglementate ar trebui majorate cu două cifre, pentru a ajunge la un nivelul normal, întrucât compania sa nu îşi acoperă de câţiva ani costurile cu achiziţia gazelor scumpe de import.

FP ar avea nevoie de lichidităţi

Totuşi, Hajdinjak a recunoscut că rentabilitatea companiei este mai mare aici decât în Germania, având în vedere riscul de ţară. Oficial, reprezentanţii E.ON spun că nu comentează aceste speculaţii, însă surse din cadrul grupului au precizat, pentru „Adevărul”, că în niciun caz nu vor pleca din România.

Oficiali din Ministerul Economiei ne-au precizat că nicio companie străină prezentă pe piaţa autohtonă nu a spus sau a dat vreodată vreun semnal că ar dori să se retragă. Alte surse spun că, de fapt, Fondul Proprietarea a aruncat aceste informaţii pe piaţă pentru că are nevoie de lichidităţi şi doreşte să-şi vândă participaţiile minoritare la companiile energetice.

Nemţii de la E.ON deţin în România fostele Electrica Moldova şi Distrigaz Nord. Guvernul Germaniei a decis, după accidentul de la Fuku­shima, să renunţe definitiv la energia nucleară, iar compania, un mare operator de astfel de centrale, a anunţat că este nevoie să disponibilizeze 11.000 de oameni din cadrul grupului.

Ce spun ceilalţi investitori străini

„Eu nu am menţionat niciun nume”, a ţinut să precizeze Greg Konieczny, când a fost întrebat dacă este vorba despre E.ON. Contactaţi de „Adevărul”, reprezentanţii GDF Suez, care deţin fostul Distrigaz Sud, au precizat şi ei că nu comentează aceste zvonuri. Totodată, cei de la CEZ România au precizat concret că nu iau în calcul un astfel de pas. „Nu despre noi este vorba”, ne-au declarat ei. CEZ deţine Electrica Oltenia şi cel mai mare parc eolian din România.

La rândul său, şeful Enel România, Luca d’Agnese, ne-a declarat că italienii nu sunt interesaţi să vândă portofoliul pe care îl deţin în România. Ei operează fostele filiale Electrica Dobrogea, Banat şi Muntenia Sud şi sunt singurii producători de energie care au mai rămas, alături de statul român, în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. De asemenea, Enel este al treilea jucător de pe piaţa locală de energie eoliană.

Gazprom aşteaptă la colţ

Important este şi cine va cumpăra activele la care ar renunţa investitorul despre care vorbeşte FP. În perioada privatizărilor strategice (2003-2005), ruşii de la Gazprom au fost interesaţi atât de preluarea distribuţiilor de gaze din România, cât şi de privatizarea Petrom, care deţine jumătate din producţia de gaze a ţării.

Ce înseamnă retragerea unui investitor

Analistul economic Bogdan Glăvan consideră că retragerea de pe piaţa autohtonă a unui jucător european nu ar afecta fundamental economia ţării. „Nu înseamnă nimic, pentru că lumea vine şi pleacă şi ar fi vorba doar de o schimbare a proprietarului. Problema este dacă activele sunt eficiente şi ar fi grav dacă nu ar veni nimeni în locul acelui investitor. Depinde şi care sunt motivele pentru care pleacă, pentru că poate fi vorba de strategia la nivelul grupului”, ne-a declarat Glăvan. Iarna trecută, patru mari companii europene s-au retras din cel mai mare proiect de investiţii al României, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, în valoare de patru miliarde de euro: este vorba despre CEZ, GDF Suez, RWE şi Iberdrola.

Hotnews: Greg Konieczny: Nu excludem posibilitatea ca vreo companie energetica sa renunte la afacerile din Romania/ Fondul Proprietatea ar putea lua in calcul preluarea acestora

Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea sustine ca in acest moment toate marile companii energetice isi revizuiesc strategiile, iar unele dintre ele ar putea sa renunte la afacerile din diverse tari. Greg Konieczny nu exlude ca acest lucru sa se intample chiar in Romania. In cazul in care vreo companie energetica va dori sa-si vanda actiunile detinute in Romania, Fondul Proprietatea ar putea lua in calcul cumpararea lor. “Am putea fi interesanti daca se vand la pretul corect”, a spus reprezentantul Fondului Proprietatea.

Greg Konieczny nu a dorit sa precizeze numele vreunei companii dispuse sa-si vanda activele din Romania.

In ultimele zile, a aparut un zvon legat de o posibila retragere a E.ON de pe piata romaneasca. Contactati de HotNews.ro, reprezentantii E.ON au refuzat sa faca vreun comentariu. “Nu comentam zvonurile aparute pe piata”, a fost raspunsul dat de E.ON.

Compania germana E.ON detine fostele Electrica Moldova si Distrigaz Nord.

focus-energetic.ro: Bulgarii “ne iau faţa”

10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan vor traversa Bulgaria în fiecare an, scrie cotidianul sofiot Dnevnik preluat de Agerpres. În luna octombrie, Turcia şi Azerbaidjanul au ajuns la un acord pentru livrarea a 16 miliarde de metri cubi de gaze, din care 6 miliarde vor rămâne în Turcia, iar restul îşi va continua drumul spre Europa tranzitând Bulgaria, a anunţat ministrul bulgar al Economiei şi Energie,i Traicio Traikov. Astfel, gazele azere vor putea alimenta inclusiv România, prin conducta Giurgiu – Ruse, iar apoi Europa, prin conducta Szeged – Arad.

Traikov a adăugat că transporturile vor deveni posibile după construirea conductelor de interconexiune între reţelele de gaze ale Bulgariei şi Turciei şi ale Bulgariei şi Greciei.

Ziarul Klassa îl citează pe Traikov, spunând că proiectul de gazoduct dintre oraşele Stara Zagora (Bulgaria) şi Komotini (Grecia) se află în ultima etapă de proiectare. Lucrările de construcţie ar trebui să înceapă în anul 2012, iar primele cantităţi de gaze vor trece prin aceste conducte spre sfârşitul anului 2013. Ministrul bulgar susţine că gazele azere vor diversifica piaţa de gaze din Bulgaria, care în prezent se află într-o dependenţă totală de importurile din Rusia. Până în anul 2020, niciun distribuitor de gaze nu va deţine mai mult de 50% din piaţa bulgară, a mai spus oficialul.

Ministrul Traikov a adăugat că în următoarele zile Bulgaria va semna acorduri cu Grecia şi Turcia pentru import de gaze în cazul în care apar probleme cu livrările din Rusia. Într-o asemenea situaţie, Bulgaria se va baza şi pe rezervele sale din depozitul din localitatea Ciren (nord-vestul ţării), care vor putea asigura consumul intern de gaze pentru o perioadă de 2 luni, a precizat oficialul bulgar.

Subiectul este abordat şi de presa turcă. Bulgaria şi Turcia vor semna un acord pentru construirea unui gazoduct menit să conecteze reţelele de gaze ale celor două ţări, ceea ce va permite gazelor caspice să pornească spre Europa, scrie cotidianul Hurriyet în ediţia sa în limba engleză. Acest proiect este de o importanţă strategică pentru cele două ţări, a declarat ministrul bulgar Traicio Traikov, care s-a întâlnit sâmbătă la Istanbul cu omologul său turc Taner Yildiz.

Potrivit lui Traikov, gazoductul va avea o lungime de 77 de kilometri şi o capacitate anuală de 3 miliarde de metri cubi, care ar putea fi dublată în viitor. Publicaţia aminteşte că Bulgaria, care este membru al Uniunii Europene, este dependentă în proporţie de aproape 100% de importurile de gaze ruseşti. Ţara a fost una dintre cele mai grav afectate de disputa dintre Moscova şi Kiev la începutul anului 2009, care a provocat sistarea livrărilor de gaze ruseşti spre Europa pentru o săptămână.

Nu este singurul proiect privind importul de către Bulgaria a gazelor azere. Există şi proiectul AGBI (Azerbaidjan Georgia Bulgaria Interconnector), prin care gazele azere ar urma să ajungă, pe conducte, până la portul georgian Kulevi unde vor fi lichefiate, apoi pe vase speciale până în portul bulgaresc Burgas, unde se vor regazeifica, iar apoi, pe conducte, oriunde în Europa. AGBI este concurentul proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconnector), care are acelaşi traseu, dar portul în care vor ajunge gazele azere lichefiate este Constanţa.

money.ro: România riscă să îngheţe. Nu se mai importă aproape deloc gaz din Rusia

Temperaturile mici, coroborate cu preţurile mari la gazul rusesc, dar care nu sunt în totalitate recunoscute în factura furnizorilor au coborât presiunea la gaze. Doar cantităţile de depozitele subterane au salvat situaţia, dar ce s-a scos acum va lipsi în iarnă.

Temperaturile neobişnuit de scăzute din această perioadă au dus la scăderea presiunii la gaze în sistemul naţional de transport şi, pentru a se evita fluctuaţiile în alimentarea normală cu gaz a fost nevoie de eliberarea de gaze din depozite, lucru care va afecta siguranţa furnizării în lunile februarie-martie.

Potrivit unor surse din piaţa gazelor, temperaturile mici impuneau creşterea importurilor de gaze naturale, dar, din cauza faptului că autorităţile nu recunosc furnizorilor de gaze costurile mari cu achiziţia gazului rusesc, unii furnizori şi-au redus la minimum importurile de gaz rusesc. „Pe la Isaccea (locul prin care conducta cu gaz rusesc intră în România-n.red.) intră doar 300.000 de metri cubi pe zi, adică în jur de 10% faţă de cât era normal. Se importă doar pe relaţia cu Ungaria, prin conducta Szeged-Arad, dar cantităţile nu ajung. Bucureştiul risca să rămână fără gaz, şi doar eliberarea de gaz din depozite a salvat situaţia. S-au scos peste 500 de milioane de metri cubi de gaz din depozite în luna noiembrie, Această cantitate va lipsi în februarie-martie” ne-au spus sursele noastre.

Directorul adjunct al Transgaz, Ioan Rusu, spune că nu a existat nicio problemă în alimentarea cu gaze a Capitalei. Pentru el, scăderea presiunii în conductă este firească unei situaţii de trecere bruscă de la temperaturi relativ ridicate la foarte scăzute. “E frig, consumul creşte exponenţial. Şi al gospodăriilor dar şi al autorităţilor publice, firmelor…Nu am avut de mult timp o problemă cu alimentarea unui mare oraş cu gaze”, spune, pentru MONEY.RO, Rusu.
Oficialul Transgaz a mai spus că, în acest moment, importurile de gaz pe conducta Arad – Szeged au depăşit în volume pe cele de pe Issacea – Negru Vodă, conducta care aduce gaz rusesc de la Gazprom.
De altfel, datele de la Statistică arătau, la jumătatea anului, importuri de gaze în valoare de 60 de milioane de euro din Ungaria. Beneficiarii sunt marii furnizori de gaze şi Petrom.

De ce nu se importă gaz rusesc

La momentul de faţă, gazul importat din Federaţia Rusă are un preţ de 540 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mult peste cel recunoscut de ANRE în facturile furnizorilor de gaze. Ca atare, pentru a nu suporta pierderile, furnizorii refuză pur şi simplu să mai importe toate cantităţile din Rusia. O soluţie este gazul de pe piaţa vest europeană, importat acum cu doar 495 de dolari, dar cantităţile sunt insuficiente pentru acoperirea consumului, mai ales în condiţiile unor temperaturi scăzute.

Cotidianul: Din cauza băieţilor deştepţi, Hidroelectrica a avut pierderi de peste 350 milioane de euro

 

Reprezentantul Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny,a declarat la Forum Energy că în ultimii 3 ani Hidroelectrica a avut pierderi de peste 350 milioane de euro din cauza contractelor cu băieţii deştepţi din energie.

„Dacă Hidroelectrica vindea pe piața liberă, ar fi obținut cu peste 350 milioane de euro mai mult din 2009 până acum”, a precizat acesta. Şi Nuclearelectrica a avut pierderi, din cauza contractelor dezavantajoase, de peste 60 milioane de euro, în ultimii doi ani.

În acest context, Konieczny a subliniat importanța privatizărilor. “Legătura dintre privatizare şi rentabilitate s-a observat cel mai bine în cazul Petrom. Până la privatizare, compania a avut pierderi, după care a avut profituri substanţiale”, a declarat oficialul Franklin Templeton.

Statul ar putea obține circa 3,5 miliarde de euro din listarea la bursă a Hidroelectrica și Nuclearelectrica, a mai precizat oficialul Franklin Templeton. Din cele 3,5 miliarde euro obţinute din IPO-ul celor două companii, 2,2 miliarde de euro ar obţine statul din vinderea pachetului minoritar al Hidroelectrica şi 1,3 miliarde euro în cazul Nuclearelectrica. Şi asta în condiţiile în care, a subliniat Greg Konieczny, statul păstrează controlul.

ziare.com: Gazprom decide in 2012 daca South Stream va trece si prin Romania

Directorul general al Gazprom, Aleksei Miller, a respins marti speculatiile potrivit carora gazoductul South Stream va ocoli Bulgaria si a mentionat ca anul viitor se va lua o decizie finala cu privire la trecerea prin Romania.

Intr-o vizita la Belgrad, Aleksei Miller a declarat ca gazoductul va traversa teritoriul Bulgariei insa a adaugat ca Gazprom va lua in 2012 o decizie finala daca South Stream va trece doar din Bulgaria sau si prin Bulgaria si prin Romania, transmite Novinite.

Anterior, Aleksei Miller a declarat ca nu vor exista intarzieri in realizarea gazoductului South Stream, constructia va incepe in 2013 urmand a se finaliza pana la sfarsitul lui 2015.

Luna trecuta, seful Gazprom l-a informat pe ministrul roman al economiei despre stadiul realizarii South Stream. Reprezentantii Gazprom au afirmat ca au gasit resurse de finantare pentru conducta South Stream, ce urmeaza sa furnizezegaz Europei, a relatat ministrul Ion Ariton, adaugand ca Romania asteapta studiul de fezabilitate al expertilor rusi vizand construirea gazoductului.

Gazoductul South Stream – proiect comun al companiei ruse Gazprom si al concernului italian ENI – este conceput sa transporte gaze naturale rusesti spre Europa via Marea Neagra si ocolind Ucraina. Lungimea tronsonului pe sub Marea Neagra este de 900 de kilometri, la adancimea maxima de 2.000 de metri.

Partea terestra este impartita in doua ramuri: una sudica, ce ar urma sa treaca prin Grecia si sa ajunga in Italia, si una nordica, ce ar urma sa treaca prin Serbia si Ungaria si ar ajunge in Austria.

 

Tags: , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter