revista presei pe energie 23 martie

2011/03/23

Hotnews: Curtea de Apel Bucuresti a respins irevocabil infiintarea gigantilor energetici, Electra si Hidroenergetica

Curtea de Apel Bucuresti a respins in mod irevocabil recursul companiei Nuclearelectrica formulat asupra sentintei Tribunalului Bucuresti care s-a pronuntat impotriva infiintarii celor doua mari companii energetice, Electra si Hidroenergetica. “Joi, 17.03.2011, Curtea de Apel Bucuresti a respins recursul formulat de SN NUCLEARLECTRICA SA impotriva hotararii pronuntate de Tribunalul Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 49978/3/2010, ramanand astfel irevocabila respingerea inregistrarii Proiectului de constituire a Companiei Nationale Electra”, se arata intr-un comunicat al sindicatului Hidrosind, parte implicata intr-o serie de procese aflate pe rol impotriva infiintarii gigantilor energetici.

  • “Va reamintim ca, in luna noiembrie 2010, la solicitarea sindicatelor, Tribunalul Bucuresti a declarat nelegal Proiectul de fuziune in vederea constituirii CN Electra, apreciind ca fuziunea societatilor din energie, concomitent cu divizarea SC Hidroelectrica SA, nu poate avea loc. In atare situatie, Compania Electra nu mai poate lua fiinta, proiectul de restructurare a sistemului energetic, promovat de Guvernul Romaniei, fiind irevocabil desfiintat”, se mai arata in comunicat.

Ministerul Economiei nu stie ce face in continuare

UPDATE. Reprezentantii Ministerului Economiei verifica, in acest moment, daca exista posibilitatea sa conteste aceasta decizie a Curtii de Apel la “curtile superioare de justitie”. “Asteptam informatii suplimentare de la consilierii nostri juridici, pentru a vedea daca putem apela la curtile superioare de justitie. Deocamdata este prematur sa apreciem o problema de ordin juridic”, au declarat pentru HotNews.ro surse din Ministerul Economiei.

Intr-un alt proces, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul formulat de Hidroelectrica impotriva deciziei de suspendare a crearii Hidroenergetica si a hotarat ca procesul de constituire a gigantului energetic poate continua. Decizia Curtii de Apel Bucuresti este irevocabila.

Fondul Proprietatea s-a opus infiintarii campionului energetic Hidroenergeticasi in data de 7 decembrie a depus o cerere de suspendare a Hotararii Actionarilor Hidroelectrica din 19 noiembrie 2010 prin care a fost aprobata divizarea Hidroelectrica, precum si fuziunea unor active ale Hidroelectrica cu Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes, Hidroserv Hateg, Hidroserv Cluj si cu centralele electrice Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti.

In data de 16 decembrie 2010, Tribunalul Bucuresti a admis cererea formulata de catre Fondul Proprietatea si a decis suspendarea fuziunii in vederea crearii Hidroenergetica. Ulterior, Hidroelectrica a formulat recurs la Curtea de Apel Bucuresti impotriva cererii de suspendare.

Reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea colosilor energetici, Electra si Hidroenergetica, a fost blocat din cauza contestatiilor depuse de catre creditori, sindicate si, in special, de Fondul Proprietatea. In acest moment, exista vreo 20 de astfel de contestatii depuse in justitie. Initial, reprezentantii Ministerului Economiei spuneau ca reorganizarea va avea loc pana in vara lui 2010, mai ales in conditiile in care actul normativ privind infiinterea companiilor a fost aprobat inca de la inceputul anului trecut. Au aparut, insa, contestatiile si atunci, reprezentantii statului au avansat un alt termen: finalul lui 2010. A fost modificata pana si Legea 31 privind societatile comerciale in asa fel incat procesul de reorganizare sa nu poata fi afectat de procese. Insa, nici macar modificarea Legii 31 nu a eliminat obstacolele din justitie.​

  • Din Electra ar fi urmat sa faca parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
  • Hidroenergetica ar fi trebuie sa cuprinda Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.

Hotnews: Cum vrea Petrom sa utilizeze 18% din productia sa de gaze pentru centrala electrica de la Brazi

Petrom se afla in conflict cu autoritatile statului, marul discordiei fiind centrala electrica de la Brazi in care compania a investit 500 de milioane de euro. Totul a pornit de la faptul ca Petrom intentiona sa utilizeze pentru centrala de 860 de megawati de la Brazi doar gaze de productie interna. Planurile companiei au fost zadarnicite de Ordinul comun 11/2011 al ministrului economiei, al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, care obliga Petrom sa formeze un cos de gaze interne si din import pentru alimentarea centralei. Ministerul Economiei considera ca nu poate lasa Petrom sa intre pe piata energiei electrice cu avantaje in plus fata de alti competitori. Petrom nu s-a lasat si a contestat in justitie ordinul pe motiv ca ar contravine Legii Gazelor.

Cum justifica Petrom necesitatea alimentarii centralei de la Brazi doar cu gaze din productia interna

  • “Potrivit principiilor noastre de business, respectam intotdeauna legislatia din Romania. Cu toate acestea, disponibilitatea gazelor din productia interna este rezultatul unui efort investitional semnificativ. Ar trebui de asemenea avut in vedere faptul ca centrala de la Brazi nu va primi certificate CO2, spre deosebire de alte centrale din Romania, ceea ce constituie un avantaj decisiv pentru acestea (20 mil Euro in 2011-2012)“, se arata intr-un raspuns al Petrom catre HotNews.ro.
  • In ceea ce priveste ordinul comun al Ministerului Economiei, ANRE si ANRM, “Am intreprins masurile legale pentru a contesta legalitatea acestui Ordin ce contravine Legii Gazelor din Romania, legislatiei europene si principiilor UE privind piata interna. Nu putem anticipa decizia curtii sau potentiale reactii ale Comisiei Europene”, mai precizeaza reprezentantii Petrom.

Nota redactiei: Romania poate emite in perioada 2008-2012 o cantitate de 379,72 milioane de tone de dioxid de carbon, respectiv 379,72 milioane de certificate. In fiecare an Romania dispune de 75,94 milioane de certificate. Industria energetica are cel mai mare plafon alocat pentru perioada 2008-2012, cu 208,6 milioane de certificate, urmata de industria de productie si prelucare a metalelor feroase, cu 61,6 milioane, industria cimentului, cu 41,2 milioane si industria de rafinare a petrolului, cu 28,8 milioane de permise.

Care este interesul? “In functie de conditiile de piata, ne asteptam la un consum total care ar putea sa varieze intre 0,6 – 0,9 miliarde metri cubi/an, ceea ce reprezinta mai putin de 18% din productia anuala de gaze a Petrom”, au mai afirmat reprezentantii companiei.

De se feresc de importuri? In Romania pretul pentru gazele din productia interna a fost  blocat la nivelul de 160 de dolari/1.000 mc inca din 2009, in timp ce preturile la gazele din import au tot crescut in ultimii ani ajungand la 400 de  dolari/1.000 mc. Anul trecut, Petrom, al doilea mare producator dupa Romgaz, a asigurat circa 46% din productia de gaze la nivel national, ceea ce inseamna aproximativ 5,1  miliarde metri cubi, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.

De ce se tem autoritatile sa permita alimentarea cu gaze doar din productia interna

  • Ponderea importurilor a tot crescut, mai ales din cauza facilitatii primite de  combinatele chimice care au consumat o lunga perioada de timp, din 2009 pana in octombrie 2010, doar gaze din productia interna. Consumul masiv din productia  interna a golit depozitele, ANRE fiind nevoita sa creasca ponderea importurilor in structura amestecului de gaze naturale pana la 40%, fata de 20% cat era in  mod obisnuit. Daca Petrom ar si-ar indrepta 20% din productie catre centrala de la Brazi, ponderea importurilor in cosul destinat celorlalti consumatori va fi si mai mare, fapt care s-ar putea reflecta in preturi.

Pentru a evita o astfel de situatie, a fost emis Ordinul comun 11/2011/39/177/2010 care modifica Ordinul comun 102.136/530/97/2006. Potrivit noului ordin, sunt introdusi in categoria celor care trebuie respecte structura amestecului de gaze naturale -titularii de acorduri petroliere, pentru cantitatile de gaze naturale utilizate pentru consumul propriu, la toate locurile de consum, la sediul principal, precum si la sediile filialelor, sucursalelor, agentiilor, reprezentantelor, punctelor de lucru si ale celorlalte sedii secundare, in derularea tuturor activitatilor, cu exceptia operatiunilor petroliere si a consumurilor tehnologice specifice acestora”.

Mai mult, noul ordin prevede ca Transgaz poate sista transportul gazelor, daca Petrom nu face dovada faptului ca si-a realizat cosul cu gaze din productia interna si din importuri.

“Ar fi concurenta neloiala intre centrala de la Brazi care consuma numai gaze din intern si altele care utilizeaza gaze dintr-un cos”-Surse

Ordinul din 2006 defineste cosul de gaze si permitea Petrom sa utilizeze gaze din productia interna pentru consum propriu tehnologic. “Pentru a nu mai lasa loc la interpretari, in Parlament, s-a incercat clarificarea statului de consumator prevazut in Legea gazelor 351/2004. Practic, ceea ce se prevede in ordinul comun care nemultumeste acum compania Petrom, au incercat parlamentarii sa introduca in Legea gazelor. Deocamdata, proiectul se afla la Camera Deputatilor. Nu numai pentru Petrom este valabil acest ordin, ci si pentru Romgaz care urmeaza sa prea termocentrala de la Iernut. (n.red. Romgaz urmeaza sa isi contruiasca la Iernut o centrala electrica pe gaze, de 600 MW)”, au declarat pe HotNews.ro surse din Ministerul Economiei.

Indignarea celor de la Petrom este cu atat mai mare cu cat au fost obisnuiti pana acum sa utilizeze gaze din productia interna pentru consum propriu tehnologic in cazul combinatului de ingrasaminte chimice Doljchim. Acum nu se mai pune problema deoarece activitatea Doljchim a fost redusa pana aproape de inchidere.

  • “Petrom a avut o cantitate mare pentru consumul propriu tehnologic, a fost cazul mai vechi al alimentarii combinatului de la Doljchim, cand foloseau gaze din productia interna, la un pret mai mic. In cazul centralei de la Brazi, sa nu uite ca vor sa utilizeze gaze din intern pentru a intra intr-un sistem energetic. De aceea, cred ca pentru alimentarea acestei centrale trebuie sa foloseasca din cos. Ei (n.red. Petrom) fac energie, intra pe piata energetica romaneasca si ar fi concurenta neloiala intre centrala aceasta care consuma numai gaze din intern si altele care utilizeaza gaze dintr-un cos. In niciun caz nu putem sa dam o derogare pentru Petrom. Orice derogare inseamna ajutor, iar ei (Petrom) trebuie sa indeplineasca cerintele valabile pentru toata lumea”, au mai spus pentru HotNews.ro surse din Ministerul Economiei.

Financiarul: Investitorii din CIS: Domeniul energiei regenerabile poate atrage peste 5 mld. euro

Consiliul Investitorilor Straini (CIS), care reprezinta 125 de companii cu investitii totale in Romania de 36 de miliarde de euro, estimeaza ca domeniul energiei regenerabile din Romania poate atrage investitii de cel putin cinci miliarde de euro in urmatorii ani.

“Investitiile in economie reprezinta o resursa prioritara de crestere. Estimarile CIS arata ca domeniul energiei regenerabile are potentialul de a atrage cel putin cinci miliarde de euro in urmatorii ani in Romania”, sustine CIS. In 2010, investitiile in proiecte eoliene au ajuns la 800 de milioane de euro.

CIS va prezenta miercuri, 23 martie, actiunile pe care le considera prioritare pentru deblocarea investitiilor in domeniul surselor regenerabile de energie.

ziare.com: Cat a castigat Petrom pe Bursa, de la inceputul anului?

Actiunile celei mai mari companii romanesti,OMV Petrom (SNP), au castigat pe Bursa 23% de la inceputul anului, adica 1,1 miliarde de euro, fata de decembrie 2010.

Maximul istoric pe Bursa atins de companie a fost in 2006, cand au depasit 0,65 lei, iar capitalizarea companiei a sarit peste 10 miliarde de euro.

Cresterea titlurilor Petrom este de bun augur pentru stat, care vrea sa vand prin oferta publica secundara pe Bursa 9,84% din companie, pana la jumatatea anului. La un pret inregistrat luni, de exemplu, de 0,4149 lei pe actiune, statul ar incasa peste 550 de milioane de euro, cu 110 milioane de euro mai mult decat ar fi incasat la sfarsitul anului trecut, cand actiunile erau cotate la 0,34 lei.

Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), care se ocupa de vanzarea participatiei la Petrom, analizeaza ofertele a sase consortii de brokeri pentru intermedierea ofertei, scrie Ziarul Financiar.

OMV urmareste cu foarte multa atentie vanzarea pachetului de actiuni, fiind interesati sa-si consolideze participatia, care este in prezent de 51%.

In 2004, OMV a cumparat de la statul roman 33% din Petrom, cu circa 669 milioane de euro, si si-a majorat ulterior participatia la 51% printr-o majorare de capital de circa 830 milioane de euro.

Austriecii si-au recuperat insa o mare parte a banilor din dividendele incasate de la Petrom si din tranzactiile derulate in interiorul grupului.

e-nergia.ro: Chevron se uită după gaz de șist în România

Grupul american Chevron este interesată de acorduri de explorare a gazului din şist în România şi Polonia, potrivit unei declaraţii făcute de John Grass, Corporate Vice President al companiei.

Grass a adăugat că Chevron se aşteaptă la o creştere a cererii de gaze la nivel global. Săptămâna trecută, Chevron a anunţat că intenţionează să intensifice explorarea resurselor de gaz şi ţiţei neconvenţionale, în SUA şi în restul lumii, vizând o creştere a producţiei cu 1% pe acest segment, până la sfârşitul anului.

Gazul de sist a inceput sa fie extras relativ recent, insa acesta a reusit deja sa modifice piata globala a gazului. In prezent, gazul de sist reprezinta 15-20% din volumul extractiilor totale de gaz din SUA. Gazul de şist este socotit combustibilul fosil al viitorului, cu cea mai mare rată de creştere, potrivit unei analize recente a Erste Bank . Arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului, oferind şi avantaje în privinţa limitei de emisii de CO2.

În plus, rezervele mondiale ar putea fi de patru ori mai mari decât cele de gaze convenţionale şi, pentru unele state europene, în special Polonia şi Ucraina, care ar putea avea rezerve însemnate, gazul de şist poate duce la reducerea dependenţei de gazul rusesc.

Bursa: Chevron, interesat de afaceri în domeniul gazelor de şist în România şi Polonia

Grupul Chevron este interesat de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist, o sursă neconvenţională de gaze cu potenţial ridicat de dezvoltare, potrivit vicepreşedintelui grupului american, John Gass.
Conduceea Chevron, a doua mare companie petrolieră americană în funcţie de capitalizarea de piaţă, după Exxon Mobil, anticipea-ză o creştere dinamică a cererii de gaze, potrivit Mediafax. Grupul deţine în România un perimetru de explorare/exploatare Bârlad, cumpărat în toam-na anului trecut de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe.
Recent, Chevron a anunţat că intenţionează să intensifice activităţile de exploatare prin metode neconvenţionale a rezervelor de petrol şi gaze din Statele Unite şi alte regiuni şi să majoreze producţia cu 1% în acest an.
*  Chevron şi Rosneft ar putea renunţa la exploatarea ţiţeiului din Marea Neagră
Cea mai mare companie petrolieră din Rusia, Rosneft, şi compania Chevron ar putea renunţa la parteneriatul lor în vederea explorării depozitului Val Shatskogo, aflat în apele teritoriale ruseşti ale Mării Negre, dacă nu vor reuşi să ajungă la un acord privind termenii cooperării, potrivit RIA Novosti. Chevron se află în stadiul final al cercetării preliminare geologice şi cel mai probabil va anunţa că acel zăcământ nu conţine rezerve comerciale de petrol. Reprezentanţii Rosneft şi Chevron au refuzat să comenteze informaţiile, informează Agerpres.
“Rosneft” insistă ca societatea mixtă să fie înregistrată în Rusia, în timp ce Chevron nu este de acord. “Există o serie de probleme care, împreună cu datele privind rezervele din zăcământ, ar putea determina Chevron să se retragă din proiect”, potrivit RIA Novosti.
În iunie 2010, Rosneft şi Chevron au acceptat să lucrez la proiectul explorării depozitului Val Shatskogo, semnând un acord preliminar în prezenţa premierului rus Vladimir Pu-tin. Chevron s-a angajat să investească un miliard de dolari în cercetarea preliminară geologică. O decizie finală va fi luată în 26 martie la Moscova.

Gazele obţinute din şisturi, mai dificil de exploatat decât cele din zăcămintele clasice, sunt o sursă neconvenţională de gaze şi o soluţie pentru reducerea dependenţei de livrările din Rusia şi ţările din Golful Persic. Analiştii apreciază că gazele neconvenţionale reprezintă oportunităţi atractive de investiţii în sectorul energetic, având un potenţial ridicat de dezvoltare.

Hotnews: Productia de energie din carbune – mult mai nociva decat productia de energie nucleara

Accidentul de la Fukushima a redeschis dezbaterile legate de viitorul energiei nucleare, in Romania unele dintre aceste dezbateri devenind chiar isterice.

Nu doresc sa ma implic foarte mult in acest gen de discutii, insa am gasit aiciun articol extrem de interesant privitor la numarul deceselor generate de productia de energie din diverse surse, scrie Cristian Orgonas, pe blogul lui.

Astfel, potrivit sursei citate, productia de energie din carbune are de departe cel mai puternic impact negativ asupra vietii oamenilor, determinand 161 de decese pentru fiecare terrawatt ora (TWh) produs.

In SUA mor anual 30.000 de persoane din cauza accidentelor de munca si a poluarii generate de productia de energie care are la baza acest tip de combustibil, numarul deceselor inregistrate anual in China fiind de 500.000. Daca am aplica media de 161 decese/TWh si in Romania ar rezulta cateva mii de decese anual.

Productia de energie din petrol determina 36 decese/TWh, cea din biomasa determina 12 decese/TWh, cea din gaze naturale are o rata de 4 decese/TWh, iar cea hidro are o rata de 0,1 decese/TWh daca nu luam in considerare accidentul de la Banqiao, si 1,4/TWh daca il includem.

Pe de alta parte, productia de energie nucleara este cea mai putin nociva – genereaza 0,04 decese pentru fiecare TWh produs, fiind din acest punct de vedere de 4.000 de ori mai sigura decat productia de energie din carbune.

In mod absolut surprinzator, productia de energie solara are o rata de deces de 11 ori mai mare decat productia de energie nucleara, aceasta situatie fiind influentata de rata mare de mortalitate in randul celor care monteaza panourile solare (“instalator panouri solare” este a sasea cea mai periculoasa slujba din SUA).

Ce s-a intamplat la Cernobal – un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii publicat in 2005 arata ca numarul deceselor care au avut loc imediat dupa accident a fost de 50, la care s-au adaugat inca 4.000 de decese susceptibile a fi provocate de radiatii.

Cu alte cuvinte, combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze) sunt responsabili de moartea a cel putin un milion de oameni anual, in timp ce energia nucleara este de cateva mii de ori mai sigura, singurul accident cu adevarat serios avand loc acum 25 de ani.

Potrivit aceleiasi surse, reducerea semnificativa a poluarii generate de combustibilii fosili prin utilizarea unor filtre sau noi tehnologii ar duce la salvarea a 0,8-1,2 milioane de vieti anual, insa ar costa intre 300 si 1.000 miliarde de dolari. Aceasta suma este insa compensata de economiile care vor fi generate in sistemul de sanatate.

Luand in considerare datele de mai sus ar trebui sa ne intrebam ce ar fi mai sanatos – sa incetam productia de energie nucleara de frica unui accident care se produce odata la cativa zeci de ani, sau din contra, sa crestem productia de energie nucleara concomitent cu reducerea energiei produse din combustibili fosili?

Ar mai fi varianta investitiilor de sute de miliarde de dolari directionate catre reducerea gradului de poluare, dar cine va accepta sa plateasca acesti bani?

money.ro: Energia mondială se întoarce la cărbune

După accidentele nucleare din Japonia, producătorii de cărbune îşi freacă mâinile de bucurie şi profită din plin de deficitul de energie. Preţul cărbunelui a crescut cu 8% într-o singură săptămână, iar certificatele de emisii de dioxid de carbon sunt la maximul ultimilor doi ani şi patru luni.

La nivel mondial există 440 de reactoare nucleare în 31 de ţări, care au o putere totală de peste 364.000 MW şi produc circa 16% din necesarul de energie electrică al planetei, scrie Adevărul.

Cine va suplimenta deficitul de electricitate dacă se va ajunge la diminuarea ponderii energiei nucleare, în contextul în care consumul s-a înscris pe o pantă puternic ascendentă? Nimeni alţii decât producătorii de energie pe bază de cărbune şi gaze naturale.

money.ro: Rusia şi Slovenia au semnat un acord pentru construirea proiectului South Stream

Compania rusă Gazprom şi cea slovenă Geoplin Plinovodi au semnat marţi un acord pentru înfiinţarea unui joint venture care să se ocupe de contruirea sectorului sloven al gazoductului South Stream.

Proiectul de gazoduct vizează diversificarea rutelor de alimentare cu gaz rus şi va ajunge pe coasta bulgară a Mării Negre, apoi în Italia şi Asutria, relatează RIA Novosti.

Directorii companiilor, Aleksei Miller şi Marjan Eberlinc, au semnat acordul marţi, în cursul vizitei premierului rus Vladimir Putin în Slovenia.

Miller a declarat că Gazprom estimează că sectorul sloven al conductei la un miliard de euro, adăugând că un studiu de fezabilitate va fi gata în iunie.

Părţile au decis şi ridicarea restricţiilor de opt miliarde de metri cubi pe an impuse asupra capacităţii sectorului sloven al South Stream.

De asemenea, Gazprom Neft şi Petrol au semnat marţi un acord de cooperare privind vânzarea produselor petroliere în Europa Centrală şi de Sud-Est, relatează ITAR-TASS. Petrol este interesată de livrarea de combustibil de la rafinăria Pancevo, din Serbia, la benzinăriile sale din ţările europene.

Cele două companii consideră că o cooperare pe pieţele din Bulgaria şi România va fi promiţătoare.

Părţile vor studia şi opţiunea livrării de ulei de motor, lubrifianţi şi combustibil de avion de către Gazprom Neft şi NIS pentru nevoile Petrol.

Ele ar urma şi să dezvolte împreună o reţea de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în special pe pieţele în dezvoltare.

Hotnews: Efectele razboiului din Libia: Afacerile gigantilor energetici rusi sint periclitate

Razboiul din Libia poate amana pentru multi ani realizarea proiectelor angajate de companiile petroliere rusesti in aceasta tara, scrieKommersant. In sase ani, Tatneft a investit in zacamintele libiene 43 milioane de dolari, iar Gazprom a convenit preluarea participatiunii grupului italian ENI in proiectul petrolier Elephant cu 163 milioane de dolari, dar nu a avut timp sa obtina aprobarea autoritatilor locale.

Cele doua intreprinderi au sansa sa impartaseasca soarta Lukoil, care, la timpul respectiv, a avut de suferit de pe urma schimbarii regimului politic in Irak. Este adevarat, noteaza Kommersant, in proiectul North Kurna-2, Lukoil a reusit sa reintre, dar in conditii mult mai putin avantajoase decat cele primite de la Saddam Hussein.

Multi ani Gazprom a evitat sa se implice in proiecte in Libia. In 2007, ca urmare a schimbului de active cu compania BASF, concernul a primit 49% in concesionarile petrolire C96 si C97. In aprilie 2008, Gazprom a semnat un memorandum de colaborare cu corporatia nationala libiana, NOC,ceea ce i-a permis sa participe la licitatiile pentru exploatarea de zacaminte. Proiectele libiene, noteaza ziarul citat, prezinta un interes sporit pentru companiile rusesti, dar sansele de a ramane in ele se topesc vertiginos, spune directorul general al Centrului pentru informare politica, Aleksei Muhin. „Toate contractele au fost incheiate in timpul regimului lui Gaddafi. Companiile rusesti vor fi, ca atare, obligate sa paraseasca Libia”, crede politologul.

Descarca fisierul audio in format MP3

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter