Revista Presei Pe Energie – 22 Februarie 2012

2012/02/22

Romania de la 0: „Goana dupa aur”: Razboiul secret al conturilor grase cu oamenii mici

Gigantul american Chevron se pregateste sa extraga gaze de sist din pamantul Moldovei, cu acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de sah cu sanatatea si viitorul localnicilor neinformati. E o poveste cu „investitii” si cuvinte pe care autoritatile se feresc sa le pronunte: poluare, cancer, sol distrus. O interventie bulgareasca ar putea fi salvarea.

In rezumat

  • Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a concesionat patru perimetre ce contin gaze de sist companiei americane Chevron care va incepe exploatarea acestor zacaminte.
  • Activistii de mediu contesta metoda folosita – numita fracturare hidraulica – din cauza efectelor negative asupra mediului si sanatatii localnicilor (poluarea solului, apei si aerului).
  • Langa Barlad deja s-au incheiat lucrarile de prospectiune, tot ce ii mai trebuie concernului american pentru a incepe extragerea este acordul de mediu.
  • Localnicii n-au fost insa informati asupra riscurilor forarii in zona. Iar activistii romani au aflat relativ recent, de la vecinii bulgari, care s-au mobilizat cu miile la proteste, determinand guvernul sa impuna un moratoriu asupra extragerii gazelor de sist.
  • In Romania, insa, cuvantul cheie este secretomanie: n-avem o lege specifica a gazelor de sist, perimetrele se concesioneaza prin clasicele acorduri petroliere, parti din contracte sunt secrete. Deocamdata nu stim cat va castiga statul roman din asta. Si nici Chevron. Compania poate exploata zacamintele timp de 30 de ani, desi gazele de sist se epuizeaza dupa cinci ani.


Sefii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) n-au calcat, probabil, in viata lor pe solul fertil din comuna Banca, judetul Vaslui. N-au trecut nici pragul casei lui Alexandru Marcel si n-au stat niciodata de vorba cu localnicii comunei moldovene. Si totusi, primii au decis in numele ultimilor, permitand gigantului american Chevron sa zgarme maruntaiele solului dupa gaze de sist si bani. La un capat al povestii se afla cateva semnaturi si 25 de milioane de dolari pe care americanii ii varsa, sub numele comercial de investitii, in Romania. La celalalt capat, sta mirat Alexandru Marcel. Care a primit recent 300 de lei de la firma subcontractata de Chevron sa ia mostre din pamantul lui. El, vecinii, dar si mai-marii comunei, usor cu globalizarea pe scarile subrede ale Romaniei profunde!, nu inteleg prea multe. Dar nici nu pun intrebari. Localnicilor nu le-a spus nimeni de apa stricata, de pamantul ruinat, de aerul greu si cele cateva boli care ar veni la pachet cu mirajul imbarcat in cursa Panamerican catre Bucuresti. Deciziile s-au luat peste ei. La judet si la centru.

Rewind. Interventia bulgareasca

Anna Pelova (22 de ani), o activista bulgara de mediu care studiaza si locuieste la Londra, isi aminteste ca pe 14 ianuarie zeci de mii de bulgari au iesit in strada sa ceara guvernului de la Sofia interzicerea exploatarii gazelor de sist. In aceeasi zi, Anna s-a alaturat conationalilor nemultumiti, participand la proteste similare desfasurate in capitala Marii Britanii.
Efortul lor n-a fost in zadar. Peste patru zile guvernul a decis sa opreasca extragerea gazelor de sist. Activistii au decis si ei ceva: sa nu se opreasca. Urmand exemplul britanicilor de la Frack Off (o organizatie non-profit care se opune exploatarii resurselor de gen), Anna si prietenii ei au inteles ca pericolul rasarea din nou peste Dunare. In Romania. Lentoarea civica de aici i-a speriat. Nimeni nu protesta fata de intentia gigantului american Chevron de-a cauta gaze in maruntaiele pamantului romanesc. „Vrem sa-i facem pe romani constienti de pericolul extragerii si exploatarii gazelor de sist”, si-au spus atunci bulgarii.
Intre timp, la Sofia s-a impus un moratoriu pana la studierea exacta a riscurilor de mediu. „Daca si Romania face asta suntem pe drumul cel bun pentru o interdictie generala in UE”, spune Anna Pelova, enumerand tarile care au spus nu subiectului: Franta, Irlanda, Marea Britanie, Africa de Sud, plus 18 state americane. Activista a infiintat, alaturi de alti conationali care traiesc in Londra, Initiativa pentru o Bulgarie mai Buna. Miscarea civica isi propune sa sporeasca implicarea cetatenilor in viata publica.

„Vrem sa-i punem pe oameni in alerta”, sustine Pelova, a carei organizatie a pornit deja pe Facebook un grup de discutii pentru ecologistii romani. Se cheama „Nu vrem exploatarea gazului de sist in Romania” si are la momentul actual peste 2.500 de membri. Totusi, reactia societatii civile din Romania este inca „subtire”. Miercuri, la un apel de dezbatere au raspuns doar noua activisti. Vineri, la pranz, Partidul Verde din Romania a organizat o conferinta de presa pe subiect, vicepresedintele formatiunii deplangand lipsa de transparenta a ANRM-ului si lipsa consultarilor publice.

Din Londra, la Banca via Bucuresti

In Vaslui, insa, cautatorii de gaze se misca discret. Discret, dar cu spor. Comisarul-sef al Garzii de Mediu Vaslui, Adrian Jecu, nu stie nimic oficial despre stadiul exploatarilor din zona Barladului. Din discutiile pe care le-a avut cu colegii de la Agentia de Protectie a Mediului, a aflat, insa, ca prospectiunile s-au facut deja, dar nicio firma nu a depus deocamdata cerere pentru a obtine acordul de mediu in vederea explorarii si exploatarii zacamintelor. “Pot sa va spun ca i-am vazut circuland pe tot teritoriul Vasluiului”, ridica din umeri comisarul-sef.

Peste ei a dat si Vasile Vinatoru, primarul comunei Banca, unde firma contractata de Chevron, SC Prospectiuni SRL, a inceput cautarea de gaze inca din toamna anului trecut. “Ei au aprobare de la Consiliul Judetean Vaslui, nu au avut nevoie de aprobarea noastra. Daca de acolo le-a pus viza, ei n-au mai venit la Primarie. Si cand te duci la cineva acasa, strigi la poarta, vezi daca e acasa, nu-i acasa; asa si in comuna – trebuie sa vii la primarie sa vorbesti cu primarul, dar n-au venit. M-am dus eu la ei si i-am intrebat ce fac, dar nu mi-au dat multe explicatii”, spune primarul, care a aflat din presa ca proiectul ar fi nociv pentru mediu si oameni. “Daca arheologul de la judet a pus viza…”, se scuza pentru o clipa, apoi completeaza putin resemnat: „tot ce pot sa fac eu e sa lucrez la oameni, sa vad ce au semnat, sa le explic pericolul”.

„Nu ne ramane decat sa ne luam talpasita”

Depozitul de explozibili pe care l-au infiintat cei de la Prospectiuni in localitate a bagat frica in sateni. “Nu stim mare lucru despre gazul de sist, dar se mediatizeaza ca ar fi foarte daunator”, spune o femeie care locuieste in satul Salcioara si lucreaza la firma de crestere a pasarilor Vanbet din Banca. Nici ea, nici vecinii n-au fost vizitati de reprezentantii firmei de prospectiuni.

Pe Alexandru Marcel, insa, l-au vizitat. El este chiar unul dintre proprietarii care au primit bani pentru a permite realizarea prospectiunilor pe terenul sau. “In toata valea au fost, au platit oamenii sa intre pe terenurile lor, nu stiu cum ii cheama, ce au gasit”, spune vasluianul, care a incasat 300 de lei in schimbul unor mostre de pamant.

Frica de ce-ar putea insemna proiectul s-a raspindit mai ceva ca o barfa despre ultima escapada amoroasa, ajungand rapid la Barlad, cel mai apropiat oras.  Ecaterina Hurdubaie, invatatoare in targul provincial, a aflat din presa de posibilitatea ca mai multe sate din imprejurimi sa fie distruse pentru a extrage gazele de sist. “Nu sunt de acord sa se faca asa ceva. Am inteles ca o sa injecteze apa la 1.000 de atmosfere, iar Romania nu participa cu nimic, nici cu forta de munca. Totul pentru 4% din gaze. Unul din baietii mei a studiat Geografia si mi-a explicat. Mi-a si zis <<mama, nu ne ramane decat sa vindem tot si sa ne luam talpasita>>”, se revolta invatatoarea.

La 54 de kilometri de Barlad, in resedinta de judet, discursul e mai inchegat. Autoritatilor li s-a transmis de la Bucuresti ca americanii de la Chevron au preluat licenta de exploatare de la firma Regal Petroleum. Mai exact, dupa cum explica Elena Caramalau, consilier in cadrul directiei Petrol din Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, s-a semnat „un acord petrolier pentru petrol, titei, gaze condensate, gaze libere si gaze neconventionale”. ANRM a mai dat si acorduri petroliere pentru trei perimetre din zona Dobrogei, documente aflate acum in circuitul de avizare prin hotarare de guvern. Daca va primi aprobarea, Chevron poate demara procedurile de explorare, dezvoltare si exploatare a resurselor. Concesiunile sunt pe 30 ani.

La Alexandru Marcel n-a venit nimeni cu o explicatie asa de detaliata. El n-a inteles ce cauta americanii in pamantul moldovenesc. Lui si vecinilor lui ar trebui sa li se spuna ca prospectiunile constau in stabilirea tipologiei si marimilor depozitelor dintr-o anumita zona. Si asta intr-un limbaj mai accesibil. Apoi, sa li se explice despre faza de explorare care prezinta cateva riscuri, etapa in care sunt trasate continuturile, permeabilitatile si posibilitatile de a extrage anumite substante din acele depozite. In final, sa li se prezinte si riscurile asociate ultimei etape – exploatarea – ce consta in extragerea respectivelor gaze din adancuri.

VID NORMATIV
Gaze nelegiferate

Exploatarea gazelor de sist, desi se realizeaza dupa o metoda foarte diferita de cea a hidrocarburilor, este inclusa sub umbrela acelorasi prevederi legislative. „Nu exista pe site-ul ANRM nicio referire clara la gazele de sist. Nu pot sa aplic legislatia de la carbuni sau titei la gazele de sist pentru care am cu totul alta tehnologie. Romania nu are o legislatie pentru gazele de sist”, explica Georgeta Ionescu, geolog, jurist si vicepresedinte al Partidului Verde, precizand ca aceasta este o problema europeana, pe care legiuitorii de la Bruxelles si-au propus sa o rezolve revizuind cadrul juridic din domeniu. „ANRM gaseste temei in legea petrolului, cand toata lumea spune ca nu se aplica legislatia clasica din domeniul hidrocarburilor”, adauga Ionescu. Ecologista a aflat de intentia Chevronului de a exploata gazele de sist in zona Barladului la inceputul anului, de pe retelele de socializare. Acolo unde subiectul a fost lansat si promovat de vecinii bulgari, uimiti ca activistii romani au amortit odata cu gerurile naprasnice.

Ca in multe alte situatii, ANRM a „vegheat” si a decis in numele celor care platesc taxe la buget, fara sa solicite macar opiniile autorizate ale societatii civile. Minimizand, in plus, si riscurile de mediu despre care vorbesc studii de specialitate, dar si ONG-uri din afara Romaniei. Elena Caramalau, consilier la ANRM, expediaza scurt subiectul: Chevron ne va anunta in curand ca nu exista riscuri „prea mari” de mediu. Iar superiorii sai, care au semnat nota de fundamentare trimisa catre Guvern scriu la capitolul „Impactul asupra mediului”, in acelasi spirit autoritar, ca acesta se va determina in conformitate cu prevederile legislatiei, fara sa mentioneze in ce etapa a proiectului se va intampla asta. Mai mult, ANRM da asigurari, in acelasi document, ca in acordul de concesiune anexat contractului sunt stabilite toate aceste conditii de mediu. Respectivul acord, insa, este secretizat – compania Chevron invocand clauza secretului comercial – si nu va fi publicat in Monitorul Oficial odata cu contractul incheiat cu gigantul american. Mai mult, Caramalau subliniaza calm ca atat valoarea contractului, cat si cantitatea de resurse care vor fi exploatate sunt informatii secrete.

Singurii agitati sunt vecinii bulgari care ii imping pe romani la actiune, in mediul virtual al Facebook-ului.

Problema viitorului guvern

“Am pornit acest grup pentru a sprijini actiunile diverselor miscari din Romania impotriva deciziilor guvernului”, explica Galin Mihalev, un artist bulgar de 34 de ani indragostit de Vama Veche si de Asia, si un infocat activist de mediu. El a infiintat practic grupul de discutii de pe Facebook impotriva exploatarii gazelor de sist. Daca valorificarea acestui tip de resursa este atat de nociva pentru mediu, de ce guvernul roman nu spune nu, pana la elucidarea controverselor, asa cum a facut cel bulgar? „Din cauza banilor! Marile companii de gaz si petrol inregistrate in SUA nu au voie sa faca publica suma pe care o platesc guvernelor locale pentru a obtine permisiunea de a fora. Fireste, o parte din acesti bani merge direct la bugetul national, dar alte parti merg in conturile personale ale membrilor guvernului care incuviinteaza lucrarile de exploatare”, explica bulgarul.

Mai mult, riscurile de mediu legate de fracturarea hidraulica – singura metoda de extragere a gazelor de sist cunoscuta si aplicata – devin realitati de-abia peste cativa ani de la inceperea lucrarilor, sustine Mihalev. „Asa ca pica in raspunderea viitorului guvern”.

Doua tari, un singur pamant

Chevron intentioneaza sa foreze si in Dobrogea, iar in aceasta regiune Romania si Bulgaria impart aceeasi zona de panza freatica. Daca apa din teritoriul romanesc se polueaza cu sute de chimicale toxice, apa Bulgariei poate fi infectata de asemenea, explica Anna Pelova. „Ca sa nu mai spun ca pamantul Dobrogei este cel mai bun pamant agricol al Bulgariei”, continua ea, avertizand si asupra situatiei din Vrancea, unde se fac planuri pentru forari. Conform activistilor de mediu, vor fi afectate placile tectonice si asta poate cauza cutremure.

101
„Suntem doua tari, dar pamantul e unul. Problema voastra e si problema noastra, mai cu seama ca guvernul vostru in acest moment nu intentioneaza sa interzica extractia gazelor de sist”, mai spune activista, subliniind ca asta este o problema globala care trebuie insa rezolvata local. Timpul, insa, se scurge in defavoarea oamenilor.

RISCURILE EXPLOATARII

  • Poluarea apei potabile si contaminarea apelor subterane
  • Poluarea solului cu substante toxice si radioactive folosite in procesul de extragere
  • Poluarea aerului
  • Risc ridicat de destabilizare a solurilor, ceea ce poate duce la alunecari de teren sau cutremure
  • Distrugerea florei si a faunei
  • Efecte nocive asupra sanatatii oamenilor din cauza substantelor chimice folosite in procesul de extractie si care pot cauza diferite boli (Sursa: organizatia britanica Frack Off)

Pe scurt, despre gazele de sist

Gazele de sist difera de cele conventionale prin faptul ca sunt extrase din roci la adancimi foarte mari, unde permeabilitatea este redusa. Pentru a le scoate este, deci, folosita o medota numita fracturarea hidraulica (fracking), foarte contestata de activistii de mediu.  Respectiva tehnologie consta in despicarea rocilor, in mod artificial, la adancimi de 3-6 kilometri. In medie, 60 de milioane de litri de apa sunt injectate la fiecare lovitura in sol, sub o presiune imensa. Apa este amestecata cu substante chimice foarte toxice si cancerigene, cum ar fi benzenul si etilena, explica reprezentantii organizatiei britanice Frack Off.  „De obicei amestecurile de substante chimice sunt un secret al companiei”, spun acestia.

Gazul de sist eliminat din roca este extras prin tubul sondei. Problema este ca jumatate din apa contaminata chimic ramane in subteran, fiind ulterior retrasa si turnata in iazuri, de unde exista riscul sa se scurga in apa subterana. Mai mult, in timpul acestui proces, cantitati mari de metan sunt emise in atmosfera, producand efecte de sera mult mai daunatoare decat dioxidul de carbon. Alte probleme constau in faptul ca perimetrele de acest gen se exploateaza cinci ani in medie, fata de cele conventionale care pot fi exploatate timp de cateva decenii. In plus, forajele presupun folosirea unui numar mare de sonde (conform calculelor Agentiei de Protectia Mediului din SUA, una din 20 de sonde este rupta in cadrul acestui proces), dar si utilizarea unor enorme cantitati de apa.

Costurile extragerii gazelor de sist sunt insa de cinci ori mai mari decat in cazul celor conventionale, ceea ce se traduce in preturi mai mari de vanzare. Uimitor, directorul ANRM, Alexandru Patruti declara recent pentru Hotnews.ro ca redeventele pentru gazele de sist ar trebui sa fie mai mici decat pentru cele conventionale. „Dupa ce ca imi poluezi apa, pe care apoi nici in agricultura nu o pot folosi, tu, stat, vii pe urma si spui ca nu vrei sa castigi nimic din asta”, se declara contrariata Georgeta Ionescu. „Cum au stat de sute, mii de ani neexplorate in solurile romanesti, aceste zacaminte ar mai putea sta inca un deceniu sa zicem, pana gasim metode de exploatare prietenoase cu mediul”, conchide ea.

Apel la protest

Activistii bulgari din Londra, alaturi de cativa romani si cu ajutorul organizatiei Frack Off  se aduna sambata, 11 februarie, la ora pranzului in fata Ambasadei Romaniei din Regatul Unit pentru a cere oprirea exploatarii gazelor de sist in Romania. Pana acum, aproape 200 de oameni si-au anuntat prezenta la protest.

Romania de la 0: „Goana dupa aur”: Riscuri? O poluare potentiala nu-i o drama!

Semnalele de alarma trase de organizatiile ecologiste in cazul operatiunilor de exploatarea a gazelor de sist nu-i impresioneaza pe geologii romani care sustin oportunitatea valorificarii zacamintelor. In viziunea lor, pericolele pentru mediu si sanatatea oamenilor ar fi „chestiuni de domeniul basmelor”.

In rezumat:

  • Marile companii au tehnologia si grija necesare sa nu produca daune ecologice, sustin vocile specialistilor in geologie confruntati cu initiativa americanilor de la Chevron de a explora si exploata gaze de sist in patru perimetre din judetul Vaslui si regiunea Dobrogea.
  • Cei care protesteaza sunt neinformati, cred geologii consultati de Romania de la Zero si Think Outside the Box, desi chiar unele cifre furnizate de ei, precum si reactii publice ale actorilor implicati – autoritati si firme private – valideaza pozitia celor care sustin ca fractionarea hidraulica, utilizata pentru a extrage resursa din roci, e departe de a fi prietenoasa cu mediul.
  • In razboiul dintre activisti, giganti industriali si specialisti, cu adevarat confuzi sunt insa doar cei direct afectati. Locuitorii de langa Barlad, cei din Adamclisi, Vama Veche sau Costinesti habar n-au de avizele care se dau peste capul si destinele lor.
  • In primul episod dedicat subiectului controversat al exploatarii gazelor de sist, Dela0.ro si Think Outside the Box au evaluat pericolele ecologice la care ne-ar expune o eventuala valorificare a zacamintelor concesionate companiei Chevron.

Prima brazda rascolita in comuna Banca din Barlad, in cautarea gazelor de sist, dar si confuzia publica, alimentata de mediatizarea frugala a subiectului si de deruta organizatiilor de mediu, sunt urmate de opiniile specialistilor romani pe subiect. Dupa un prim episod dedicat evaluarii pericolelor ecologice la care o eventuala exploatare a gazelor de sist ne-ar expune, Dela0.ro si Think Outside the Box au stat de vorba cu specialisti in domeniu, dar si cu partile direct implicate: autoritati si firme private. Concluzia are, insa, mai degraba potentialul de a isca noi suspiciuni: desi niciun aviz de mediu n-a fost inca eliberat de autoritatile romane pentru exploatarile de gen, discursul vocilor autorizate pledeaza deja in favoarea proiectului.

Prima dilema: sunt sau nu sunt gaze in sisturi

Interesul crescut al companiilor straine fata de resursele aflate in subteranul romanesc indica faptul ca in regiunea Barladului, dar si in Dobrogea, ar fi rezerve bogate de gaze de sist. In cadrul primului proiect european de cercetare a resurselor de gen – GASH, demarat in 2009 printr-o finantare asigurata de marile concerne energetice, ceea ce a produs suspiciuni cu privire la rezultatele furnizate – rezervele Romaniei au fost estimate la nivelul celor din Polonia, singura tara din Europa unde a inceput explorarea pe perimetre foarte mari. Ipoteza e sustinuta de Stefan Marincea, fostul director al Institutului Geologic Roman, in prezent cercetator in cadrul institutiei.

De altfel, expertul a  pledat pentru valorificarea zacamintelor subterane inaintea decidentilor politici de la Bruxelles. Opinia lui Marincea nu este, insa, impartasita de toate vocile autorizate din domeniu. Profesorul doctor inginer Constatin Pene spune ca inca nu se cunoaste potentialul exact al perimetrelor. „S-ar putea sa nu fie nimic acolo, e o ipoteza de verificat. Si putem verifica numai prin introducerea de sonde. Au fost interceptate astfel de zacaminte in tarile vecine, de unde si banuiala ca am avea si noi”, sustine Pene.

Expertii straini au socotit ca am dispune de vreo 6.000 de kilometri patrati de zacaminte de sisturi, a caror exploatare s-ar putea intinde pe trei sau patru decenii. Calculele sunt combatute virulent, insa, de activistii de mediu care avanseaza ca durata de exploatare o perioada de cel mult cinci ani. Alte indicii completeaza tabloul oportunitatii extragerii resurselor de gen. Debitul mediu estimat pentru perimetrele care contin gaze de sist este de 2.000 de metri cubi pe zi, pe cand un zacamant traditional de gaze produce peste 30.000 de metri cubi pe zi. Si asta la limita de rentabilitate, comenteaza profesorul Pene de la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti.

Acum doi ani, insa, Institutul Geologic Roman, prin vocea lui Stefan Marincea, a concluzionat in Parlamentul European ca beneficiile exploatarii sunt mult mai mari decat potentialele costuri. Inclusiv cele de mediu – cutremurele practic nu se simt, imobilizarea terenurilor agricole este mai scazuta decat pentru constructia de centrale energetice, iar emisiile de noxe sunt mai mici cu 98% decat cele provenite din arderea carbunelui. Geologul sustine ca pozitii similare au adoptat atunci si Bulgaria, Polonia, Germania, Marea Britanie sau Tarile Baltice.

A doua dilema: despre poluare

Prin urmare, vom fi martori cat de curand la fisurarea rocilor din Dobrogea pentru extragerea gazelor de sist, asigura specialistul Marincea. Compania Chevron, insa, desi a primit in concesiune trei perimetre la Adamclisi, Costinesti si Vama Veche (pe langa cel de langa Barlad), n-a facut pana in prezent niciun pas concret. Asta desi Mihai Radu, directorul agentiei care reprezinta Chevron in Romania, sustine ca firma americana “se afla intr-un proces de obtinere a licentei de prospectare pentru zona Dobrogea”.

Autoritatile de mediu din judetul Constanta declara, in schimb, ca n-au primit catre avizare niciun dosar de prospectiuni. Iar lucrarile de explorare si exploatare nu pot incepe in lipsa lor. Fostul director al Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, Senol Zevri, suspendat la inceputul acestui an din functie dupa ce procurorii DNA au inceput cercetarile intr-un dosar in care este acuzat de luare de mita, sustine ca, pana la finalul anului trecut, nu fusese inaintata nicio cerere de avizare a lucrarilor in respectivele perimetre.

Mai mult, Monica Zaharia, directoarea departamentului de Reglementare din cadrul aceleiasi institutii, pe unde trec toate aceste cereri, adauga ca nici de la inceputul anului nu s-a depus vreo solicitare de aviz de mediu din partea Chevron sau a vreunei companii contractate de americani. Ambii au subliniat ca este prima data cand se avanseaza ipoteza cautarii in zacamintele de sisturi din zona si ca au aflat de intentia Chevron „din presa”.

In ciuda lipsei reperelor oficiale, oamenii din zona trebuie informati asupra procedurilor chiar inainte de inceperea lucrarilor, sustine geologul Constantin Pene. „Sigur ca sunt riscuri, trebuie sa acceptam ca sunt. Oamenii trebuie informati, avertizati. Daca li se monteaza o sonda in curte, pamantul acela nu mai poate fi folosit. Deci oamenii respectivi trebuie sa fie despagubiti pe masura, nu cu 3 lei acolo”, admite specialistul. Discutii telefonice cu localnici din cele trei zone arata, insa, exact contrariul: nimeni nu le-a comunicat pana acum nimic despre investitiile planificate pe terenurile din vecinatatea lor. N-au auzit nici de gaze de sist, nici de riscurile pentru mediu, printre care poluarea apei, aerului sau a solului.

104

perimetru de gaze de sist exploatat in Canada (foto: flickr)

Geologii neaga, insa, relevanta acestor riscuri. Venind din partea unor experti, metoda aleasa – minimizarea – e paradoxala. Da, cutremure pot avea loc, dar nu cine stie ce, apa poate fi un pic poluata, dar nimic iesit din comun. „Prin procedura de fisurare se produc micro-seisme, intr-adevar, dar nu vor depasi 2 grade pe scara Richter, se vor produce la adancime foarte mare, perceptibile doar de catre aparatura fina. Din astea oricum avem vreo 600 pe an, inca vreo 200 ce mai conteaza”,  conchide Marincea. Pene completeaza ca micro-cutremurelor sunt bune, detensioneaza placile tectonice. Trece apoi la riscul poluarii panzei freatice pe care il respinge fara recurs: adancimea la care se afla aceste gaze de sist este de peste 4.000 de metri, pe cand apa dulce de baut se afla la 50-100 de metri sub pamant.

Asadar apa folosita pentru extragerea metanului din roci, desi impinsa in maruntaiele pamantului la o putere foarte mare, nu poate afecta panza freatica. Perfect logic!, dar avertizarea ecologistilor e de o cu totul alta natura: ei sustin ca jumatate din apa contaminata chimic ramane in subteran, fiind ulterior retrasa si turnata in iazuri, de unde exista riscul sa se scurga in apa subterana. „Sigur, mereu exista un risc”, raspunde Pene, „e riscant si sa scoti pietris din albia raurilor”. Iar Marincea inchide cercul argumentelor: „o poluare potentiala pe langa o poluare certa si existenta, monitorizata, nu mi se pare o drama”.

A treia dilema: pericolul la adresa comunitatilor

„Supraevaluate de catre ecologisti”. Asa catalogheaza specialistii riscurile la care ar fi expuse comunitatile in zonele in care se exploateaza gaze de sist. De ce? Intrucat cantitatile enorme de apa folosite in procedura de fisurare a rocilor nu ameninta rezervele locale de apa. „Noi nu avem  probleme atat de mari ca in Statele Unite unde aceasta tehnologie este folosita in zone aride. N-avem deficit de apa pe zonele respective incat sa nu ne permitem sa pierdem 5-7% cat ramane in rezervor. Aridizarea e ceva de basme in Romania”, spune Stefan Marincea.

„Degeaba ne opunem acum exploatarii gazelor de sist, pana nu se inventeaza metode de productie de energie mai putine poluante nu avem altele la care sa recurgem”, puncteaza si profesorul Pene, completand ca, in ciuda riscurilor, poluarea va fi minima pentru ca marile companii au grija la aspectele ce tin de mediu. „Au specialisti, utilaje, sunt prevazatori. Nu poate fi vorba de vreun accident”.

Aceeasi pozitie favorabila a fost exprimata si in inima Europei, la Bruxelles, de restul statelor comunitare, intareste Marincea. Inclusiv de reprezentantii Bulgariei, tara care recent a impus un moratoriu asupra exploatarii gazelor de sist, in urma unui val de proteste prin care, cred activistii, s-a inregistrat o mica victorie in lupta cu statul. O perspectiva falsa, in opinia lui Stefan Marincea, care tinde sa puna moratoriul pe seama unor jocuri de culise din Bulgaria. Lupta a doua firme pentru intaietate in exploatarea gazelor de sist ar fi dus, de fapt, la suspendarea temporara a procedurii.

Hillary Clinton a facut lobby in Bulgaria

Mii de bulgari sunt, insa, convinsi de altceva si croiti sa nu renunte la cauza. Vor o lege aspra anti-exploatare, mai ales ca marile companii interesate de acest tip de resursa isi joaca acum cele mai bune carti. Recent, secretarul de stat american Hillary Clinton a mers la Sofia pentru a discuta cu persoane aflate la varful ierarhiei de stat din Bulgaria, pe agenda oficiala a intalnirilor aflandu-se si „securitatea energetica”.

Agentia Novinite scria in preziua vizitei despre circumstantele ciudate care au inconjurat-o: venirea delegatiei americane fusese anuntata la doar cateva zile distanta de momentul impunerii moratoriului bulgar pe extragerea gazelor de sist, in conditiile in care ambasadorul SUA de la Sofia actionase ca intermediar intre Chevron si oficiali bulgari, facand lobby in numele gigantului industrial. Ulterior vizitei din 5 februarie, Clinton a mai trimis reprezentanti care sa sustina demersul energetic, sustine Anna Pelova, o activista de mediu ce s-a dedicat cauzei tocmai din Londra, unde este studenta. „Cred ca moratoriul impus de guvern este o victorie a cetatenilor care s-au trezit la timp si au reusit sa opreasca aceasta greseala pana nu e prea tarziu”, spune aceasta pe un ton ferm, de la inaltimea celor 22 de ani.

Explicatia e simpla din punctul ei de vedere. Americanii, care isi acopera, prin activitatea asidua a mamutilor din energie, 23% din necesarul de gaze prin exploatarea sisturilor, sunt decisi sa ridice acest procent in urmatorii ani. Resurse pentru un astfel de plan sunt suficiente. Studiile comandate de concernele care isi impart aceasta nisa globala indica un potential de 716 de trilioane de metri cubi de astfel de gaze, spune profesorul Pene.

Tocmai aceasta logica o irita pe Anna Pelova care argumenteaza ca accidentele in cazul exploatarii gazelor de sist nu sunt o intamplare, un caz izolat. Tehnologiile nu sunt asa de avansate incat sa previna accidentele de mediu. „Nu exista dovezi ca extragerea gazului din sisturi nu pune riscuri pentru mediu. Exista, insa, dovezi ca fracturarea hidraulica poate duce la catastrofe ecologice. Iar argumentul companiilor din domeniu cum ca tehnologia a avansat atat de mult incat riscurile de mediu pot fi controlate este abstract”, sustine activista bulgara.

La Londra, pe 11 februarie, alaturi de reprezentantii organizatiei Frack Off ce lupta contra exploatarii gazelor de sist, Pelova a organizat un protest in fata Ambasadei Romaniei. Planurile bulgarilor sunt „la vedere”: dupa ce au obtinut impunerea unui moratoriu in propria tara, incearca acum sa convinga si societatea civila din Romania ca e timpul sa actioneze ferm. Desi au fost doar cateva zeci de oameni – niciun roman printre ei! –, protestatarii au pus in scena un adevarat spectacol, cu masti, haine biologice si muzica rock.

 

103

Iarna bunelor intentii

Dupa atata aer britanic si bune intentii bulgaresti, inapoi la Vaslui! Acolo unde autoritatile nu sunt asa sigure ca balanta inclina in favoarea beneficiilor exploatarii gazelor de sist, dar nici nu blocheaza o companie care vine cu „intentii bune” in judet. Americanii de la Chevron au concesionat langa Barlad un perimetru, lucrarile de prospectiuni sunt demarate, iar exploatarea mai are nevoie in prezent de avizul de mediu. „Noi am dat doar avizul pentru constructia unui depozit de materiale explozibile, la baza autorizarii stand toate cele sase avize date de toti factorii de raspundere – de la politia judeteana pana la agentia de protectie a mediului”, spune Vasile Mihalachi, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, care a aprobat constructia unui depozit de explozibili in comuna Banca. Decizia a alimentat confuzia localnicilor, care nu inteleg ce urmeaza sa se intample si nici nu au de unde sa se informeze.

„Nu pot sa blochez activitatea unui privat in teritoriu daca vine sa creeze locuri de munca”, mai spune Mihalachi, care nu si-a format inca o opinie pe aceasta tema. El asteapta pronuntarea specialistilor de mediu pentru a se hotari daca va retrage sau nu autorizatia.

Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui confirma eliberarea unor acorduri de mediu pentru prospectiuni pentru petrol si gaze catre firmele Prospectiuni SA si Chevron Romania Exploration and Production in judet, unde deja s-au incheiat lucrarile de gen. Daca factorii de decizie dau unda verde si hartiile de rigoare, Chevron se poate apuca de explorarea si exploatarea perimetrelor.

In mod tip romanesc – nu v-ati plictisit de cliseul asta? – unul dintre administratorii firmei Prospectiuni (controlata de controversatul afacerist Ovidiu Tender, asa cum arata datele de la Registrul Comertului), Nicolae Petrisor, nu isi aminteste daca a realizat lucrari pentru firma Chevron. „Noi facem prospectiuni pentru multa lume, nu stiu daca am facut pentru Chevron, nu stiu cand, nu imi amintesc”, ne expediaza acesta la telefon, pe un ton circumspect alimentat de neincredere. In ultimul raport anual al firmei, insa, publicat la mijlocul anului trecut, Prospectiuni SA evalua cu speranta intrarea Chevron pe piata romaneasca, notand ca „nivelul activitatii pe piata va creste considerabil”. Totusi, pe Nicolae Petrisor il intereseaza altceva: de la cine si prin ce metode detine un jurnalist numarul lui de telefon.

Cat priveste reactia Chevron, nebuloasele sunt la ordinea zilei. Compania are mai multe ramuri de activitate, iar Thomas Holst, managerul ramurii care se ocupa de exploatarea perimetrelor concesionate de la statul roman, doar ce s-a mutat in tara. Singura declaratie rulata intens de presa romana a fost data de acesta, in toamna anului trecut, Ziarului Financiar. „Operatiunile noastre se concentreaza in doua zone: Barlad si Dobrogea. Prima sonda de explorare va fi sapata la Barlad in a doua parte a anului viitor, iar din 2013 avem in plan saparea a opt sonde in Dobrogea”. Intr-o reactie de ultima ora obtinuta de Think Outside the Box si Dela0.ro, Mihai Radu, directorul agentiei care reprezinta Chevron in Romania, e mai circumspect: “In zona Barlad s-au inceput lucrarile de prospectare, insa, intrucat acest proces este unul de durata, aceste lucrari urmeaza a fi finalizate abia in anul 2015. Pana atunci, nu vom sti daca in zona respectiva exista sau nu gaze de sist sau daca ele exista intr-o cantitate suficienta pentru a justifica exploatarea”.

Interesant este faptul ca, intr-o brosura datata februarie 2012, Chevron mentioneaza ca planurile companiei „nu includ utilizarea metodei de fractionare hidraulica pentru forarea puturilor de prospectare initiale”, validand practic argumentele celor care sustin ca procedeul e departe de a fi prietenos cu mediul inconjurator. Cateva randuri mai jos, Chevron revine la discursul obisnuit: fragmentarea hidraulica este o tehnologie consacrata, folosita cu success si in conditii de siguranta de zeci de ani, in intreaga lume.

Critic Atac: Alertă verde: „Extracţia gazelor de şist a fost aprobată pe şest!”

Ne pregătim de o nouă Roşia Montana? Din păcate e mai mult decât atât, deoarece faptului semnalat de Partidul Verzilor se pare a avea implicaţii şi mai grave şi pe arii mult mai extinse. Dacă Roşia Montană punea în pericol o zonă cât de cât delimitată, în cazul exploatării gazelor de şist deja avem de-a face cu zone multiple, răspândite pe întregul teritoriu al ţării. Şi, ca şi o similitudine cu Roşia Montană, o astfel de exploatare compromite zonele respective până hăt departe, generaţii după generaţii.

Conform unui comunicat de presă, verzii trag semnalul de alarmă că „extracţia gazelor de şist a fost aprobată pe şest”. Într-o adâncă tăcere vinovată, poate chiar profitând de faptul că atenţia publică este aţintită asupra altor probleme extrem de importante care se petrec în această perioadă: pe de o parte protestele prin pieţe publice, de cealaltă parte zăpezile care îngroapă zeci de localităţi prin ţară.

Aşadar, Partidul Verde – membru al Verzilor Europeni – şi-a exprimat îngrijorarea faţă de decizia luată recent de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) de acordare a licenţei de explorare şi exploatare a gazelor de şist de către compania americană Chevron, în lipsa unei legislaţii referitoare la aceste gaze şi fără o dezbatere publică şi informare prealabilă privind riscurile folosirii unei tehnologii de extracţie care este dăunătoare pentru populaţie şi mediu.

În cadrul unei conferinţe de presă de la sediul Partidului Verde din 10 februarie, vicepreşedintele Partidului Verde, Georgeta Ionescu, a explicat care sunt riscurile folosirii tehnologiei de „fracking” – fracţionare hidraulică, folosind cazul Irlandei, şi cu referiri la Franţa şi Bulgaria vecină, unde această tehnologie a fost interzisă.

IncreaseBulgarii au obţinut, la începutul acestui an, după proteste de stradă, interzicerea unor astfel de exploatări, după ce în iulie guvernul bulgar a încheiat un acord, tot cu firma americană Chevron, pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Parlamentul bulgar a adoptat o decizie ce interzice complet exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pentru o perioadă de timp nelimitată, iar guvernul de la Sofia a retras companiei americane licenţa de explorare. Premierul Boiko Borisov, într-o conferinţă de presă alături de Hillary Clinton, relatează Agerpres, a discutat acest subiect cu oficialul american. „Am subliniat că protecţia mediului şi menţinerea naturii noastre într-o stare bună pentru generaţiile următoare se află pe primul loc. De aceea, şi moratoriul impus asupra exploatării gazelor de şist va rămâne, până când societatea nu va fi convinsă că această tehnologie este sigură şi nu pune în pericol mediul”, a afirmat Borisov. Partidul Verde din România, membru al Verzilor Europeni, a fost atenţionat despre pericolul poluării transfrontaliere de către partenerii din Bulgaria, care au organizat recent proteste în faţa Ambasadei Române de la Sofia.

„Românii nu ştiu care sunt riscurile folosirii metodei de fracţionare hidraulică şi ce înseamnă aceasta”, a subliniat Georgeta Ionescu, geolog şi a anunţat că Partidul Verde a lansat petiţii în acest sens. Partidul verzilor a trimis o scrisoare deschisă autorităţilor române – de la ANRM la cabinetul Primului Ministru şi Parlament. „Prin extragerea gazelor de şist, guvernul susţine că se reduce dependenţa energetică faţă de Rusia, dar cu ce preţ şi pentru cât timp”, a subliniat la rândul său preşedintele Partidului Verde, Ovidiu Iane. În locul unei dezbateri publice pe acest subiect de interes naţional, „s-a mers într-o mare linişte, cum se face la noi”, a adăugat Iane.

Ia să vedem dacă stă în picioare „argumentarea” Guvernului:

  • În primul rând, gazele astfel exploatate sunt departe de a acoperi necesarul naţional de gaze, astfel încât este exclus să fim independenţi din acest punct de vedere de alte surse de gaz.
  • În al doilea rând, sursa acestor gaze nu este inepuizabilă. Iar în urma exploatării vor rămâne terenuri inutilizabile un lung timp.
  • În al treilea rând, cel mai grav stau lucrurile privind impactul asupra mediului şi populaţiei. Toate pornesc de la metoda de exploatare, interzisă deja în multe ţări dar şi de la zonele vizate. Concret, ar însemna „sacrificarea” unor zone de maximă popularitate, cel puţin turistică. Şi chiar de ar fi lipsite de interes turistic, e vorba de zone pe care ar însemna să le compromitem din toate punctele de vedere, ca şi cum le-am „şterge” de pe harta României.

Trăgând semnalul de alarmă în privinţa pericolelor de mediu şi pentru populaţie al extragerii gazelor de şist prin tehnologia de fracţionare hidraulică, preşedintele Verzilor din România a subliniat intenţia de a aduce subiectul pe ordinea zilei în dezbaterea publică: „Nu vrem să avem zone din ţară care să ajungă inutilizabile”, a declarat Ovidiu Iane.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri viabile (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare gravă a terenurilor, a apelor, metoda răspândind substanţele nocive introduse în fluidul de exploatare prin pânza freatică (de menţionat că se utilizează substanţe extrem de nocive, iar componenţa exactă a acestui fluid este ţinută secretă sub menţiunea „secret industrial”) poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj, în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în grav pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, şi pericolul de a se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

OK, dacă în viziunea Guvernului şi a ministerelor implicate, această metodă este benefică, complet inofensivă pentru mediu şi populaţie, de ce atâta secretomanie? De ce nu se explică opiniei publice exact despre ce este vorba, condiţiile convenţiei cu firma americană exploatatoare, obligaţiile financiare şi operaţionale ale tuturor părţilor. Dacă lucrurile sunt în regulă, dezbaterea publică cu argumentarea părţilor ar stinge tensiunile din minţile celor îngrijoraţi de această nouă „afacere”. De ce se lasă loc atâtor suspiciuni? Nu e mai simplu ca opinia publică să ştie exact despre ce este vorba şi cu ce implicaţii?

Până să se facă lumină, oficial, avem antecedentele petrecute în alte ţări, care nu ne dau defel o stare de optimism şi încredere în bunacredinţa, dreapta şi responsabila judecată a celor care deţin frâiele acestor înţelegeri.

Mai multe state din Europa – inclusiv Bulgaria – au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, susţin verzii din România, „ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, în Germania, în landul Westafalia-Renania de Nord, Parlamentul local se pregăteşte să adopte un Moratoriu în acest sens, iar în Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, activitatea este momentan suspendată”.

IncreaseApelul la responsabilitate adresat de ecologişti este cu atât mai îndreptăţit cu cât Compania Chevron a anunţat că deţine dreptul de exploatare a gazelor de şist pentru perimetre din sudul Dobrogei, fiind solicitate şi în curs de avizare şi alte perimetre atât de către Chevron, cât şi de către alte companii. Firma Chevron nu este singura interesată de exploatarea gazelor de şist prin această metodă. Alte două companii internaţionale Exxon Mobil şi Talisman Energy sunt in fruntea extragerii gazelor de şist, din Polonia până în România şi Bulgaria.

Se pare că Firma Chevron deţine deja un perimetru de exploatare în zona Bârlad, cumpărat în toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari şi a solicitat acordarea de licenţe de exploatare şi în Dobrogea. Şi celelalte companii au cerut licenţă pentru perimetre de exploatare în Dobrogea şi în vestul tarii.

Corporaţia americană Chevron are până acum „doar drept de explorare, nu şi de extragere a gazului de şist din România”, a declarat, pentru Green Report, Daniel Jernigan, consultant de business în cadrul Chevron. În România, Chevron a obţinut, în urmă unei licitaţii din anul 2010, licenţă de explorare în trei perimetre de lângă Bârlad. Licenţă este valabilă până în anul 2015.„Dacă vom găsi gaz, vom anunţa Guvernul României şi apoi vom negocia cu Guvernul o licenţă pentru a produce gazul”, a explicat Daniel Jernigan, încercând să „liniştească” spiritele.

Peste 2.000 de bârlădeni au trimis o scrisoare deschisă primarului prin care cer stoparea extracţiei acestui tip de combustibil de către americani. Primarul Constantin Constantinescu afirmă că va face tot ce-i stă în putinţă pentru ca proiectul să nu fie dus la bun sfârşit. „Nici în ruptul capului nu pot fi de acord cu aşa ceva. Gândiţi-vă că numai în Bârlad avem peste 50 de puţuri de apă potabilă şi nu îşi doreşte nimeni să fie contaminate ireversibil“, a spus edilul. El a precizat că în perioada următoare va fi montat în oraş un banner uriaş prin care Bârladul se declară împotriva exploatării acestui tip de combustibil.

Prima sondă de explorare se pare că va fi instalată în curând în apropierea localităţilor Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche, zone foarte vulnerabile, atât din punct de vedere al patrimoniului istoric (la Adamclisi) cât şi al turismului estival din celelalte două localităţi, unde un număr considerabil de oameni pot fi afectaţi, scăzând, totodată, potenţialul economic al acestei zone, spun verzii în comunicatul de protest.

Pe lista perimetrelor scoase la licitaţie se află zone din judeţele Bihor (patru localităţi, inclusiv zona Băile Felix), Arad, Timiş, Tulcea, Constanţa, fără ca locuitorii sau autorităţile din aceste zone să fi fost consultate şi fără a exista studii de impact de mediu. Dacă lucrurile stau astfel de-adevăratelea şi este vizată şi zona de lângă oraşul Oradea, lucrurile nu stau deloc roz, cunoscut fiind faptul că sub o arie extinsă, în Bihor, există bazine de apă termală, iar difuzarea fluidului de exploatare ar putea afecta grav calitatea apelor freatice din zonă dar şi a apelor termale atât de apreciate. Nu s-a confirmat deoacamdată, oficial, pe plan local, intenţia de exploatare de acest gen în zona Bihorului.

Un jurnalist american – care a realizat un film ce atrăgea explicit atenţia opiniei publice asupra pericolelor devastatoare ale acestui tip de exploatare – a fost redus recent la tăcere şi arestat, urmând a fi judecat luna aceasta. Cert este că filmul lui – ce durează mai bine de o oră – este cutremurător şi plin de dovezi concrete din zonele în care exploatarea gazelor se realizează astfel. Dar interesele se pare că sunt mult mai mari, iar opinia publică „e bine” să ştie cât mai puţin sau chiar deloc.

IncreaseÎn mediul online, cei ce au o cât de mică idee ce înseamnă şi ce efecte implică această exploatare şi cei care au avut curiozitatea de-a se informa, au publicat şi semnat o petiţie care vrea să monitorizeze părerea cetăţenilor României asupra acestei probleme cu implicaţii grave în viitor, din conţinutul căreia spicuim:

„Semnatarii acestei petiţii, ne adresăm Guvernului României, deoarece:
Considerăm că o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii României, să fie în cunoştinţă de cauză cu riscurile pentru mediu şi pentru sănătatea lor, şi fără ca România să dispună de o legislaţie în acest domeniu. Mai mult, considerăm că acum, când sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcţionarea resurselor publice şi a finanţelor publice, în detrimentul susţinerii producerii de energii din surse regenerabile. Este cu atât mai grav că nici la nivel comunitar, Uniunea Europeană nu dispune de o legislaţie care să reglementeze utilizarea metodei fracţionării hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist, potrivit raportului elaborat de Direcţia Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului European, în iunie 2011, raport care ar fi trebuit adus la cunoştinţa publicului de autorităţile române înainte de a lua aceste decizii.”

Partidul Verde a transmis recent Autorităţilor centrale, Premierului, Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Preşedintelui ANRM, o Scrisoare deschisă prin care atenţionează asupra pericolelor la care se vor expune cetăţenii români în situaţia în care statul român nu stopează proiectul de exploatare a gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice. Verzii consideră că autorităţile române fac o gravă greşeală prin încheierea unui contract cu compania americană Chevron, fără să fie organizată o dezbatere publică şi mai ales, fără consultarea locuitorilor din zonele care vor fi afectate.

 


Tags:

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter