revista presei pe energie 21 septembrie

2011/09/21

money.ro: România nu crede în South Stream, le-a spus Băsescu americanilor în 2008 – WikiLeaks

Traian Băsescu a declarat, într-o întâlnire cu senatorul Richard Lugar, comentând războiul din Georgia, că arma energetică a Rusiei este mult mai eficientă, dar România nu crede în proiectul South Stream şi cere accelerarea Nabucco.

Comentând consecinţele conflictului din Georgia asupra politicii energetice, Băsescu a notat că Rusia s-ar putea să nu fie nevoită să recurgă la mijloace militare pentru a impune soluţii pe placul ei. Controlarea resurselor energetice este un instrument nou de influenţă, şi mai eficient decât Armata Roşie, a spus preşedintele.

Fiind de acord că Rusia vrea să distrugă “proiectul european Nabucco”, Băsescu a spus că proiectul rămâne viabil, dar cea mai mare provocare pentru el este lipsa de determinare la nivel european.

Georgia nu a schimbat nimic cu privire la Nabucco, poate numai în minţile altor state europene, cum s-a întâmplat când unii din Europa au folosit dificultatea negocierilor cu Turcia ca o scuză pentru inacţiunea în Nabucco.

Însă Băsescu a spus că personal implică liderii turci şi este de părere că o rezolvare diplomatică poate fi obţinută. După conflictul din Georgia, şi cu Turcia ferm la masa negocierilor, acum a venit vremea pentru încheierea Acordului interguvernamental pentru Nabucco, a declarat Băsescui. România nu crede în proiectul rus South Stream, iar liderii de la Marea Caspică i-au spus lui Băsescu că vor cu disperare rute alternative pentru resursele lor energetice către Europa, care să nu se bazeze pe Rusia.

Lugar a declarat că este de părere că turcii sunt acum fermi implicaţi în proiect şi că încheierea rapidă a Acordului ar fi o lovitură diplomatică neaşteptată în faţa intimidărilor ruse.

Hotnews: Un nou termen: Studiul de fezabilitate pentru proiectul AGRI va fi finalizat in iunie 2012

In perioada imediat urmatoare vor fi demarate procedurile de licitatie in vederea selectarii unei companii care sa se ocupe de elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector), au declarat pentru HotNews.ro surse din Ministerul Economiei. Proiectul este putin intarziat avand in vedere ca planul (vezi documentul atasat) era ca in luna iunie sa fie elaborati termenii de referinta pentru initierea studiului de fezabilitate, iar in iulie sa aiba loc organizarea licitaţiei şi selectarea consultantului care se va ocupa de studiu. Abia peste o saptamana va fi aprobata in AGA si Consiliul de Administratie demararea acestor proceduri, fiind estimat ca studiul sa fie finalizat in iunie 2012, in loc de aprilie cum era prevazut initial.

Pana acum s-au aratat interesate 7 companii de acest proiect. In luna mai, in cadrul unei reuniuni interministeriale privind proiectul AGRI, au participat si reprezentantii a sapte companii straine interesate sa participe la acest proiect intr-un fel sau altul. Unele si-au manifestat interesul fata de elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului, altele vor sa ofere tehnologie si servicii, iar altele chiar sa participe la finantarea si realizarea proiectului. Cele sapte companii sunt FLEX LNG – Norvegia, GE Oil & Gas- Polonia, G.E.T.- Turcia, KOGAS-Coreea, PENSPEN- Marea Britanie, TECHNIP- Italia si TOTALGAZ -TOKIO GAZ din Japonia.

Capacitatea de transport prin proiectul AGRI este analizata in trei variante: 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, 5 miliarde de metri cubi si 8 miliarde de metri cubi. Conform datelor preliminare, in functie de capacitatea de proiect, costurile vor varia de la 1,2 pana la 4,5 miliarde de euro.

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku  (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in  Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand  sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand  bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. In ceea ce priveste constructia terminaluuil de la Constanta, lucrarile sunt departe de a fi demarate.

In luna mai, vicepresedintele companiei azere SOCAR, Vitaliy Baylarbayov, a declarat  ca nu exclude ca proiectul AGRI sa devina prioritate pentru Azerbaidjan daca va fi lansat inaintea Nabucco.

 documente
(21 Sep 2011) PowerPoint, 285KB

money.ro: Putin şi Merkel au discutat despre cooperarea energetică

Premierul rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat telefonic miercuri despre cooperarea economică, mai ales în sectorul energetic, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului rus, relatează RIA Novosti.

“Discuţia a vizat cooperarea economică, mai ales în sectorul energetic. Părţile şi-au exprimat satisfacţia în cadrul lansării într-o lună a gazoductului Nord Stream”, a spus sursa.

Putin şi Merkel au salutat şi stabilitatea dialogului energetic dintre cele două ţări.

Nord Stream va lega Vyborg de oraşul german Greifswald. Traseul trece prin  apele teritoriale şi zonele economice exclusive ale Danemarcei, Suediei, Finlandei, Rusiei şi Germaniei. Sistemul va include două conducte pe o lungime de 1.220 kilometri şi cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi de gaz fiecare. Primul tronson va intra în serviciu în octombrie, al doilea în 2012.

money.ro: Ucraina avertizează că şi-ar putea suspenda sistemul de tranzit al gazelor către Europa

Ucraina este gata să discute despre eventualitatea suspendării sistemului său de tranzit al gazelor, prin care Rusia alimentează Europa, a declarat sâmbătă premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti.

“GTS înseamnă un sistem de conducte, compresoare şi o uriaşă echipă care operează sistemul. Toate aceastea aduc pierderi şi de ce am suporta noi pierderi? Poate că ar trebui să renunţăm la acest sistem? Nu noi vom suporta consecinţele”, a declarat Azarov, care a participat la o conferinţă internaţională găzduită de Ialta.

Capacitatea sistemului ucrainean permite pomparea a 150 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, dar în prezent doar 80 de miliarde de metri cubi de gaz tranzitează Ucraina.

Azarov i-a avertizat pe oficialii Comisiei Europene că şi-ar putea suspenda tranzitarea gazelor şi a spus că Europa, Ucraina şi Rusia trebuie să ia împreună decizii cu privire la sistemul ucrainean de tranzit al gazelor.

Moscova a lansat la începutul lunii conducta Nord Stream şi a semnat săptămâna trecută împreună cu partenerii săi străini acordul pentru construirea South Stream, ambele gazoducte ocolind Ucraina. Nord Stream va lega Rusia de UE prin Marea Baltică, în timp ce South Stream va trece pe sub Marea Neagră. Ucraina s-a oferit, de altfel, să gazduiască pe teritoriul său conducta South Stream, economisindu-se astfel din costurile mari ale unei conducte subterane, dar a fost refuzată de Moscova, raţiunea de gazoductului fiind tocmai aceea de a evita Ucraina.

Rusia a început aceste proiecte după mai multe dispute pe tema preţului gazelor care le-a avut cu Ucraina. Aceste dispute au lăsat de două ori Europa fără gazul rusesc în ultimii cinci ani. 80% din gazele importate de UE din Rusia tranzitează Ucraina, iar Europa importă din Rusia o cincime din gazul pe care îl consumă.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici va merge la Moscova săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Dmitri Medvedev despre noua dispută pe care cele două ţări o au în legătură cu preţul gazelor. Deşi considerat prorus, Ianukovici cere Moscovei un preţ mai bun la gaze decât cel stabilit de fosta administraţie, în special de fostul premier Iulia Timoşenko, judecată în prezent pentru contractele păguboase încheiate cu Moscova. Medvedev, la rândul său, a acuzat public Ucraina lui Ianukovici că vrea să “mulgă” Rusia. În replică, preşedintele ucrainean a spus că Kremlinul că încearcă să-l umilească şi să desconsidere Ucraina ca stat suveran.

Rusia a respins cererea Ucrainei de a revizui acordul pentru gaze din ianuarie 2009, care, spune Ucraina, a stabilit un preţ exorbitant la gaze şi obligă Kievul să importe mai multe gaze decât ar avea nevoie. Rusia spune că un nou acord poate fi încheiat numai dacă Ucraina se alătură unei uniuni vamale cu Rusia, Belarus şi Kazahstan sau dacă permite Gazpromului să-i cumpere sistemul de tranzit al gazelor.

Premierul rus Vladimir Putin a spus vineri că Moscova nu va forţa Ucraina să se alăture alianţei comerciale, dar a spus că îi este “greu să-şi imagineze” că Ucraina va deveni vreodată stat membru al Uniunii Europene şi de aceea ar fi mai avantajos pentru Kiev, din punct de vedere economic, să se alăture uniunii vamale. “Ideea de a schimba direcţia se bazează pe o politică având caracter emoţional. Dacă te uiţi la cifre şi la realitate, ar fi mai benefic să te alături uniunii vamale”, a declarat Putin la un forum economic la Soci.

Aparent în replică la aceste declaraţii, premierul ucrainean Mikola Azarov a spus sâmbătă că aderarea viitoare a Ucrainei la UE este inevitabilă şi a afirmat – cerând voalat ajutorul UE în disputa cu Moscova – că ar trebui ca perspectiva europeană pentru Ucraina să se reflecte în acordul de asociere dintre ţara sa şi UE. Kievul speră să semneze acordul politic de asociere cu UE până la sfârşitul anului acesta, punând bazele şi unei zone de liber-schimb cu UE.

Totuşi, UE încă nu s-a decis dacă să includă sau nu o perspectivă clară de aderare pentru Ucraina în acordul de asociere, iar în opinia lui Azarov aceasta nu este decât o dispută de natură birocratică.

Pe de altă parte, unele state din UE ameninţă că vor bloca semnarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Ucraina, dacă fostul premier Iulia Timoşenko va fi condamnată la închisoare. Ameninţarea, a comentat Azarov sâmbătă, este imorală. “Asemenea chestiuni globale, serioase, cum e integrarea europeană a Ucrainei, sunt atât de importante, încât a le lega de un proces anume nu e numai incorect, ci şi imoral”, a declarat Azarov.

Comisarul UE pentru extindere, Stefan Fule, a afirmat că a primit asigurări că Ucraina va găsi o soluţie la cazul Timoşenko reîncadrând presupusele acuzaţii la o categorie care să nu constituie o infracţiune pasibilă cu închisoarea. Azarov a refuzat să comenteze declaraţiile oficialului UE, dar s-a declarat convins că bunul simţ va prevala în relaţiile cu UE, iar acordurile vor fi semnate.

Timoşenko, principala oponentă a preşedintelui Viktor Ianukovici, este acuzată că, încălcând legea, a obligat, în 2009, compania de stat Naftogaz să încheie un contract dezavantajos cu Gazprom. Timoşenko spune că întregul proces este o vendetă politică a fostului ei contracandidat la prezidenţialele din 2010.

Viktor Ianukovici a declarat sâmbătă că este încredinţat de rezolvarea problemelor cu Moscova, însă a subliniat că Ucraina nu renunţă la strategia sa de a reduce importurile de gaze din Rusia.

Şi premierul Azarov a dat asigurări că Ucraina va plăti la timp pentru gazul rusesc până când va reuşi să schimbe “contractele dezavantajoase” încheiate de Timoşenko.

Ucraina consideră că preţul corect pentru gazele ruse ar trebui să fie de 230 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, potrivit ministrului ucrainean al energiei, Iuri Boiko. Ministrul a spus că Ucraina plăteşte 355 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz în trimestrul al treilea al acestui an, iar preţul probabil va creşte la 400 de dolari în trimestrul al patrulea. Ucraina plăteşte în prezent pentru gazul rusesc mai mult decât alte ţări europene, iar preţul de 230 de dolari a fost calculat ţinând cont de preţul pe care Germania îl plăteşte Rusiei, minus taxele de tranzit de pe teritoriul ucrainean, a arătat ministrul energiei.

Documentul semnat în 2009 cu Rusia este un acord pe zece ani şi leagă preţul gazului de preţul petrolului, ceea ce face ca factura pentru Ucraina să crească.

Hotnews: Intreprinderile din Belarus vor reveni Chinei, nu Rusiei

 Vizita la Minsk a delegatiei chineze condusa de presedintele Comitetului permanent al Adunarii populare a Chinei, Wu Bangguo, s-a incheiat cu semnarea a 10 acorduri, inclusiv un document care permite companiilor chineze sa participe la privatizarea intreprinderilor belaruse. 

Nezavisimaia gazeta scrie ca, dupa decenii de prietenie si colaborare, Rusia nu a obtinut un asemenea drept. Printre altele, Minsk si Beijing s-au inteles in privinta construirii in capitala belarusa a unui parc industrial, finantarii proiectului de investitii de reconstructie a fabricii de hartie de la Dobrusha, precum si a hidrocentralei Vitebsk.

Potrivit ministerului belarus al energiei, in total, China va investi in sistemul energetic al fostei republici sovietice 3 miliarde de dolari. In plus, au fost semnate acorduri de parteneriat tehnico-economic, colaborare financiara in finantarea si atragerea de investitii chineze, precum si un contract de cooperare militara in vederea crearii unui sistem national de sateliti si comunicatii in Belarus.

Amploarea acestui pachet de acorduri denota, in opinia analistilor, expansiunea tot mai mare a Chinei, care, printre altele, afecteaza interesele rusesti, scrie NG. In primul rand, explica publicatia, China este interesata de aceleasi intreprinderi ca si Rusia. In al doilea rand, avand si alti pretendenti la activele sale, Belarus isi consolideaza pozitiile de negociere.

Comentand, la randul lor, subiectul, analistii politici recunosc flexibilitatea politica de care da dovada presedintele Lukasenko. In opinia lor, conditii de lucru avantajoase in Belarus poate obtine orice investitori, mai putin cei din Rusia. Motivul il constituie convingerea lui Lukasenko, potrivit careia expansiunea rusa constituie o amenintare la adresa suveranitatii tarii.

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter