revista presei pe energie 21 octombrie 2011

2011/10/21

Renasterea: Gazprom vrea să readucă Solventul la viaţă

Combinatul petrochimic timişorean Solventul, băgat în lichidare judiciară hăt, în 1998, până la ora actuală vândut şi revândut, ca active, are şanse să reînvie, deoarece compania sârbească Gazprom Net Naftna Industrija Srbije (NIS), parte a diviziei petroliere a gigantului rusesc al ţiţeiului şi gazelor naturale Gazprom, şi-a exprimat oficial interesul.

După o perioadă de tatonări, reprezentanţii Gazprom Net Nis au purtat o discuţie oficială, pe tema achiziţionăriii combinatului Solventul, la Palatul Victoria, cu premierul Emil Boc.

Compania, numărul unu în domeniul petrolier în Serbia, recent achiziţionată de Gazprom, doreşte să investească în România, în următorii patru ani, câteva sute de milioane de euro şi preconizează crearea a circa 500 de locuri de muncă.

Interesul strategic îl reprezintă conducta subterană până la Pancevo

Grosul activelor de la Solventul a fost cumpărat în perioada 2006-2007 de societatea cu acţionariat străin Valkiria Invest, care mai deţine actualmente doar o mică parte din clădiri şi terenuri, în timp ce instalaţiile au fost revândute societăţii constănţene Intercom Prest, care le-a valorificat în cea mai mare parte ca fier vechi.

Aşadar, s-ar pune întrebarea la ce le-ar trebui celor de la Gazprom ruinele unei mari întreprinderi, cum a fost Solventul? Singurul rezon ar fi un obiectiv strategic cu adevărat foarte valoros: conducta subterană care leagă combinatul timişorean de Pancevo. Este opinia Corneliei Bogdan, încă director general la Solventul, din partea societăţii de lichidare Ferm Consult SPRL.

Opinie confirmată, indirect, chiar de reprezentanţii Gazprom, care afirmă că vor curăţa complet amplasamentul întreprinderii timişorene, vor construi acolo depozite de ţiţei şi gaz, urmând să inspecteze şi conducta de combustibil care duce până în Serbia, pentru a vedea dacă mai e funcţională şi de ce reparaţii ar avea nevoie.

Ruşii sunt interesaţi inclusiv de exploatări petroliere în România

Gazprom şi-a făcut publice planurile în ce priveşte extinderea în zona est-europeană, unde e interesată nu doar de dezvoltarea producţiei şi vânzării de produse petroliere, ci şi în domeniul electricităţii. Prin compania sârbească la care deţin majoritatea acţiunilor, ruşii de la Gazprom intenţionează o extindere remarcabilă în România. Este vorba, în afară de achiziţionarea capacităţilor de la Solventul, de exploatarea unor perimetre petroliere, precum şi de construcţia a 70-80 de benzinării.

TVR: Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului energetic rus

Gazprom Neft este divizia petrolieră a gigantului energetic rus şi un nume cu greutate în această industrie.

Gazprom este cea mai mare companie rusă şi cel mai important nume în domeniul extracţiei de gaze naturale.

Compania a fost creată în 1989 de ministerul industriei gazelor din Uniunea Sovietică. De-a lungul anilor, părţi din Gazprom au fost privatizate, însă guvernul de la Moscova a fost cel care a controlat în permanenţă compania.

Cele mai recente statistici spun că Gazprom produce anual 17% din producţia mondială de gaze naturale. Compania mai extrage şi prelucrează 32 de milioane de tone de ţiţei pe an. Activităţile gigantului aduc Rusiei 10% din produsul intern brut. Gazprom deţine cea mai mare reţea de transport al gazelor din lume, cu aproape 160.000 de kilometri de conducte. Compania este implicată în mai multe sectoare ale economiei ruse, dar şi în finanţe, presă şi transporturi aeriene.

HotnewsDivizia petroliera a Gazprom vrea sa investeasca cateva sute de milioane de euro in Romania

Premierul Emil Boc a avut astazi, 13 octombrie, o intrevedere cu o delegatie a NIS, companie subsidiara a Gazprom Neft, divizia petroliera a Gazprom. Reprezentantii companiei i-au prezentat premierului intentiile de dezvoltare in Romania, aratand ca planurile includ investitii in domeniul petrolier de cateva sute de milioane de euro pana in 2015 si crearea de aproximativ 500 de locuri de munca, informeaza Guvernul.

Delegatia a fost condusa de Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia si director general adjunct pentru activele din strainatate al Gazprom Neft.

Premierul Emil Boc a afirmat ca investitorii straini ca NIS, membru al Gazprom Grup, sunt bineveniti in Romania, in conditiile in care Guvernul sprijina proiectele generatoare de locuri de munca.

Gazprom Neft, divizia petroliera a gigantului Gazprom, a platit in 2009 400 milioane euro pentru 51% din actiunile NIS si si-a urcat participatia la 56,15% in luna martie a acestui an, pentru alte 40,3 milioane euro.

Compania a aratat ca vrea sa-si tripleze productia de petrol si sa-si dubleze vanzarile pana in 2020, pentru a deveni liderul regional al pietei.

“Inregistrarea subsidiarelor in Romania, Bulgaria, Ungaria si Bosnia este un pas al NIS catre realizarea strategiei de dezvoltare a afacerilor din regiunea Balcanica si prima faza a intrarii active pe aceste piete”, se arata intr-un comunicat transmis vineri de NIS.

  • Compania sarba Naftna Industrija Srbije (NIS), detinuta in majoritate de Gazprom, a semnat in luna mai un acord cu o companie canadiana, East West Petroleum Corp (EWP), care a obtinut de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale concesiunea a patru perimetre petroliere: EX-2 (Tria), EX-3 (Baile Felix), EX-7 (Periam) si EX-8 (Biled), informeaza Reuters. Potrivit unui comunicat al celor doua companii, acordul prevede cooperarea in vederea dezvoltarii celor patru blocuri. Acordul trebuie aprobat de Guvernul Romaniei.

Programul de explorare presupune achizitia si procesarea de date seismice 2D de pe 900 de kilometri patrati si de date 3D de pe 600 de kilometri patrati, urmand sa fie infiintate 12 sonde in cele patru perimetre. NIS va detine 85%, urmand sa finanteze in intregime toate lucrarile de mediu, achizitiile si prelucrarea datelor 2D si 3D si costurile de foraj. East West Petroleum Corp va mentine o pondere de 15%. Trebuie mentionat ca firma canadiana a obtinut dreptul de explorare a celor patru perimetre in cadrul celei de-a 10-a runde de acordare a licentelor.

Radio Europa Libera: Cum intră Gazprom tiptil în România

Jocul energetic cu Moscova face parte dintr-o nouă tactică interesantă, dar periculoasă.

Guvernul moldovean speră să poată începe anul viitor construcția gazoductului Ungheni-Iași, care ar întări securitatea energetică a Moldovei cu sprijin financiar de la Uniunea Europeană. Dacă va fi construită conducta de conexiune cu România, consumatorii moldoveni ar putea da și acolo tot peste concernul rus Gazprom, care încearcă să-și facă loc pe piața românească. Relatează de la București, Sabina Fati.

Gazprom în România

Ruşii de la Gazprom încearcă de mai multă vreme să intre pe piața românească de energie, dar până acum nu au găsit modalitatea cea mai potrivita, mai ales, ca relatiile politice au fost destul de incordate in ultimul deceniu si jumatate. Lucrurile s-au accelerat, insa, dupa ce presedintele Traian Basescu a declarat la inceputul lunii septembrie ca Bucurestiul isi doreste, la fel ca si Moscova, o relatie „pragmatica si eficienta, cu rezultate economice” si ca de fapt „contrar tuturor aparentelor” relațiile economice cu Rusia se consolidează.

Ca urmare a acestui semnal politic tratativele încep să se precipite, iar dupa vizita facuta la Gazprom acum doua saptamini de ministrul roman al Economiei, au venit la Bucuresti reprezentanti la virf ai NIS compania energetica sirba, controlata de Gazprom. Premierul roman, Emil Boc, a aflat astfel de la Kiril Kravchenko, director general pentru Serbia si director general adjunct pentru activele din strainatate al Gazprom Neft ca gigantul rus intentioneaza sa investeasca “sute de milioane de euro” in sectorul petrolier romanesc pina in 2015 si sa creeze 500 de locuri de munca, potrivit unui comunicat al guvernului de la Bucuresti. Divizia petroliera a Gazprom ar vrea sa investeasca atit in explorare, cit si in exploatare, dar ramine deocamdata sa identifice sursele financiare necesare.

La intilnirea cu premierul roman s-au discutat doar intentii, dar faptul ca liderii Gazprom au fost primiti la seful guvernului roman cu o agenda exacta de investitii spune multe lucruri. In plus, compania sirba NIS (Naftna Industrija Srbije), detinuta in majoritate de Gazprom, a semnat in luna mai un acord cu o companie canadiana, East West Petroleum Corp (EWP), care a obtinut de la Agentia Nationala a Resurselor Minerale concesiunea a patru perimetre petroliere din Romania( EX-2 (Tria), EX-3 (Baile Felix), EX-7 (Periam) si EX-8 (Biled)). Potrivit unui comunicat al celor doua companii, acordul prevede cooperarea in vederea dezvoltarii  celor patru zone de extractie.

Asadar divizia petroliera a Gazprom a facut deja un pas in Romania prin intermediari, dar urmeaza si altii dupa cum rezulta din concluziile vizitei facute de ministrul roman al Economiei la Moscova in urma cu doua saptamini. Atunci seful Gazprom, Alexei Miller a spus ca „Romania joaca un rol important pe piata gazelor din Europa” si ca nu este doar „un consummator important” ci si „o tara de transit pentru celelalte state din sud-estul Europei”. Cele doua parti urmeaza sa mai discute cind vor fi eliminate firmele care intermediază importul de gaze rusesti spre România, dar si dorinta rusilor de a investi in citeva depozite de gaz.

România cumpara de la Gazprom în fiecare an 30 la suta din necesarul intern: anul trecut a fost vorba despre 2,6 miliarde de metri cubi. Bucurestiul si-ar dori pe de alta parte sa cumpere de trei ori mai mult gaz rusesc si sa ajunga la 10 miliarde de metri cubi anual, din care o buna parte sa-I vinda mai departe. Deocamdata Romania nu a obtinut aprobarea Gazprom pentru a deveni ea insasi un intermediar, dar exista toate sansele sa o obtina, daca incepe sa negocieze in paradigma Moscovei. Adica primeste mai mult gaz, la un pret ceva mai rezonabil, cam ca celelalte state din Occident si urmeaza sa dea ceva la schimb, posibil sa deschida usa investitorilor rusi in domenii strategice, cum ar fi zona energetica.

Rusia nu mai are cum să facă presiuni asupra României, de cînd țara este membră a comunitatii euro-atlantice, in plus dependeta tarii de gazul rusesc nu este substantiala, de aceea jocul energetic cu Moscova face parte dintr-o noua tactica interesanta, dar periculoasă.

Fin.ro: Gazprom va cauta petrol si gaze in Romania si va construi benzinarii

Gigantul energetic rus Gazprom intentioneaza sa investeasca ,,sute de milioane de euro” in sectorul petrolier romanesc pana in 2015 si sa creeze 500 de locuri de munca, se arata intr-un comunicat al guvernului dupa o intalnire pe care a avut-o premierul Emil Boc cu Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia si director general adjunct pentru activele din strainatate al Gazprom Neft.

Investitiile vor fi facute de subsidiara NIS, companie inregistrata in Serbia. Comunicatul nu mentioneaza unde vor fi directionate celecateva sute de milioane de euro. Surse bine informate sustin cainvestitiile vor fi facute in explorare si productia de hidrocarburi,precum si in constructia de la zero a unor statii de benzinarie.

In luna mai a acestui an, Naftna Industrija Srbije (NIS) si-a anuntat intentiile de expansiune in regiune si prima tara vizata a fost Romania. Sarbii au incheiat un acord cu canadienii de la East West Petroleum Corp pentru dezvoltarea a patru perimetre situate in vestul Romaniei. Documentul prevede achizitia si procesarea de date 2D de pe o suprafata de 900 kmp si de date 3D de pe 600 kmp. Vor fi forate 12 sonde care vor fi detinute in proportie de 85% de NIS, iar restul de EWP, compania care a primit initial concesiunile din zona de vest.

Canadienii au identificat prezenta unor surse de hidrocarburi la adancimi mari, precum si a unorzacaminte de gaze de sist. Denis Sugaipov, director adjunct al NIS, declara atunci ca zona de vest aRomaniei duce lipsa de investitii in sectorul de explorare, iar compania pe care o reprezinta va schimba aceasta situatie. Sarbii opereaza in perimetre in Vojvodina, in imediata apropiere a blocurilor concesionate in tara noastra. Gazprom a cumparat NIS in urma cu doi ani.

Hotnews: HARTA DINAMICA ​Gazprom si Romgaz vor sa devina parteneri pentru inmagazinarea gazelor in Romania. Vezi harta depozitelor de gaze detinute de Romgaz si care este potentialul  lor

Gigantul rus Gazprom este interesat, de cativa ani, de o colaborare cu producatorul roman de gaze Romgaz in vederea dezvoltarii unor capacitati de  inmagazinare pe teritoriul Romaniei. De altfel, ministrul economiei Ion Ariton si presedintele Gazprom, Alexey Miller au convenit sa continue “examinarea in  detaliu, foarte concreta, a oportunitatilor investitionale din România pe acest domeniu”. HotNews.ro a incercat sa afle cat de tentanta este Romania din  acest punct de vedere si care este situatia actuala a depozitelor de gaze detinute de Romgaz.Vezi cate depozite de gaze detine Romgaz in Romania si care este capacitatea lor

Potrivit unor informatii transmise de Ministerul Economiei la cererea HotNews.ro, in Romania sunt operate 8 depozite de inmagazinare, amenajate in zacaminte  golite in urma exploatarii intense. Dintre acestea, 6 depozite sunt operate de Romgaz, avand capacitatea totala de aproape 4,2 miliarde standard metri cubi,  volumul de lucru fiind de 2,760 miliarde standar metri cubi. La acestea s-ar putea adauga depozitul de la Roman-Margineni cu o capacitate estimata de 2 miliarde metri cubi, depozit care se afla inca in stadiul de proiect. Ministerul Economiei sustine ca decizia de implementare a proiectului depinde de conditiile si cerintele pietei gazelor naturale.

Mai exista 2 depozite ale GdF Suez cu o capacitate de 350 milioane standard metri cubi.

Potrivit Ministerului Economiei, raportul actual dintre volumul gazului de lucru şi consumul anual este 21,7 % în anul 2009 şi de 20 % în anul 2010. Acest  raport se situeaza undeva la mijlocul valorilor practicate în lume (Olanda, Polonia, Marea Britanie-5 %, Spania 13 %, Germania, Ungaria, Canada-15 %, Franţa,  Austria, Italia peste 25 %.

Capacitatea de inmagazinare a fiecarui depozit al Romgaz

  • Depozitul Bilciuresti – 1,3 miliarde metri cubi
  • Depozitul Sarmasel – 800 milioane metri cubi
  • Depozitul Urziceni – 250 milioane metri cubi
  • Depozitul Cetatea de Balta – 200 de milioane metri cubi
  • Ghercesti – 150 de milioane metri cubi
  • Balaceanca – 50 milioane metri cubi

Depozitarea se face exclusiv in zacaminte golite. Volumul total al investitiilor din ultimii 5 ani a fost de 634,3 mil. lei.

  • La depozitul Bilciuresti au fost finalizate lucrarile de foraj la 3 sonde si lucrarile de consolidare la un numar de 24 de sonde, au fost demarate lucrarile  de extindere a facilitatilor de suprafata in vederea cresterii capacitatii de livrare zilnica de la 11 mil. mc/zi la 16 mil.mc/zi. In perioada 2007 – 2010  valoarea totala a investiilor a fost de 185,3 mil. lei.
  • La depozitul Urziceni au fost finalizate lucrarile de foraj si au fost puse in functiune 3 sonde noi, au fost modernizate 17 sonde si au fost incepute  lucrarile privind modernizarea infratructurii tehnologice de suprafata. Complementar fata de strategia din 2007, a fost elaborat Studiul privind cresterea  capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale in Depozitul Urziceni, studiu care a evidentiat oportunitatea maririi capacitatii de inmagazinare gaze de la  200 mil.mc/ciclu la 360 mil. mc/ciclu. In perioada 2007 – 2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 123,3 mil. lei.
  • La depozitul Sarmasel a fost marit stocul inactiv pana la 540 mil. mc, au fost sapate si puse in functiune 6 sonde noi, a fost elaborat Studiul de  fezabilitate privind inmagazinarea subterana gazelor naturale in zacamantul Sarmasel, studiu care a evidentiat posibilitatile de marire a capacitatii de  inmagazinare de la 700 mil.mc/ciclu la 900 mil.mc/ciclu, in prezent este in curs de elaborare proiectul tehnic privind inlocuirea Statiei de Comprimare. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 44,5 mil.lei.
  • La depozitul Balaceanca au fost efectuate lucrarile de cercetare seismica 3D, au fost finalizate lucrarile de foraj si au fost puse in functiune 6 sonde noi,  s-au modernizat 5 sonde, s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata la grupurile de sonde, fiind in curs de finalizare lucrarile de modernizare a  panoului de masura fiscala a gazelor. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 64,3 mil.lei.
  • La depozitul Ghercesti s-au efectuat operatiuni de consolidare la 7 sonde, s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata aferenta tuturor sondelor, fiind in curs de finalizare lucrarile de executie a statiei de uscare si a panoului de masura fiscala a gazelor. In perioada 2007-2010 valoarea titala a  investitiilor a fost de 188 mil.lei.
  • La depozitul Cetatea de Balta s-a modernizat infrastructura tehnologica de suprafata. In perioada 2007-2010 valoarea totala a investitiilor a fost de 28,9  mil.lei.

Ministerul Economiei sustine ca programul de dezvoltare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar intensificarea  ritmului de dezvoltare a capacitatilor existente si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutăţi in alimentarea cu gaze (sezoniere,  zilnice si orare), in vederea cresterii gradului de siguranta in asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor in conditii cat mai imprevizibile.

Masurile si actiunile intreprinse de operatorii depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale au ca scop cresterea coeficientului de siguranta in  livrarea gazelor, la valori cat mai apropiate de cele practicate de tarile din Comunitatea Europeana.

Recent, expertul in energie, Ionut Purica, spunea ca un avantaj competitiv al Romaniei este posibilitatea stocarii de gaze in depozitele de gaze saracite in  urma exploatarii gazelor si petrolului (dupa 100 de ani exploatare a gazului si 150 de ani de exploatare a petrolului). “In raport cu interesul de control al  exportului de gaz de catre Federatia Rusa prin Gazprom, Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare catre regiune in cadrul UE, precum si un  potential catre Ucraina. Acest lucru creaza o oarecare putere de negociere care insa va trebui folosita in mod corespunzator”, a spus Ionut Purica.

  • In afara de Rusia, si-a manifestat interesul pentru depozitele din Romania si Republica Moldova. Deoarece in Republica Moldova nu au fost identificate conditii geologice pentru stocarea gazelor naturale, exista interes din partea moldava pentru analizarea posibilitatilor de stocare a acestora pe teritoriul  Romaniei, in contextul realizarii proiectului de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale pe directia Ungheni-Iasi“, sustine Ministerul Economiei.

Romania si Republica Moldova vor finaliza in aceasta vara studiul de fezabilitate pentru proiectul privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi, o conducta prin care vor putea fi realizate atat importuri, cat si exporturi de gaze, a declarat, recent, la Bucuresti vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazar.

Vicepremierul moldovean a mai spus ca se analizeaza posibilitatea ca rezervele strategice de gaze sa fie stocate la depozitul Margineni din Romania.

Amplasarea de noi depozite se va face prin corelarea infrastructurii sistemului national de transport cu zacamintele depletate (epuizate) selectate prin  studii de fezabilitate, astfel incat sa fie indeplinite conditiile minime tehnice si comerciale necesare dezvoltarii unui depozit de inmagazinare. In functie  de conditiile concrete solicitate sau impuse (cantitati, debite, presiuni, conducte de transport si regimul acestora, etc.), trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte, mai explica Ministerul Economiei.

  • Potrivit acestuia, teoretic, se pot dezvolta depozite de inmagazinare subterana, in toate zacamintele aflate in prezent in stadii avansate de exploatare. Conditia esentiala pentru analizarea unor astfel de posibilitati este existenta unei cereri concrete din partea unor potentiali utilizatori.

Potrivit ministerului, capacitatea potentiala de inmagazinare a unor astfel de depozite este data in primul rand de cererea pietei de gaze din Romania si a  pietei regionale, de conditiile tehnice impuse si de nivelul tarifului de inmagazinare rezultat sau mai bine spus de nivelul maxim al tarifului acceptabil de catre utilizatorul depozitului.Evaluarile din 2009 aratau ca depozitele de gaze care urmeaza sa fie construite ar putea inmagazina in jur de 5-6 miliarde de  metri cubi de gaze.

  • Dati click pe elementele de pe harta pentru a afla detalii despre ele


Vezi Harta Mare
Harta de baza © OpenStreetMap contributors, CC-BY-SA este oferita prin intermediul serviciului de cloud ArcGIS.com, serviciu oferit de ESRI.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter