revista presei pe energie 20 septembrie – part II

2011/09/20

Hotnews: Interviu audio Profesorul Mihail Batistatu despre exploatarea gazelor de sist:Tehnologia este destul de neprietenoasa cu mediul

Exploatarea gazelor de sist in Romania a devenit un subiect de mare interes din momentul in care s-a aflat ca a facut obiectul discutiilor americano-romane de saptamana trecuta. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul  Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despre posibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru  proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist. Contactat de HotNews.ro., Mihail Batistatu, Conf. Univ. la Institutul National de Petrol si Gaze din Ploiesti, a declarat ca inca nu au fost facute cercetari privind potentialul Romaniei in privinta gazelor de sist.

  • Insa, din experienta altor state, s-a constatat ca tehnologia utilizata in exploatarea acestor gaze “este destul de neprietenoasa cu mediul”. “La fiecare sonda, vorbim de sute de mii de ape poluate care trebuiesc depozitate, epurate si apoi refacut mediul in zona respectiva”, a precizat profesorul. “Insa cu masurile necesare se poate limita impactul asupra mediului”, a adaugat Mihail Batistatu. Pe de alta parte, exploatarea acestor resurse ar putea reprezenta un avantaj pentru Romania, deoarece “preturile sunt mai mici decat ce cumparam noi de la rusi”, a precizat Batistatu.

Rezervele dovedite de gaze naturale din Romania ar putea fi epuizate in 10-11 ani, potrivit celor mai noi estimari ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). In conditiile in care nu exista siguranta descoperirii unor noi mari resurse, riscul cresterii dependentei de gazele rusesti este foarte mare. De aceea autoritatile romane sunt obligate sa-si concentreze atentia asupra proiectelor de diversificare a surselor de aprovizionare, precum Nabucco sauAGRI. O solutie ar mai fi exploatarea gazelor neconcentionale, mai exact a gazelor de sist.

Astfel de gaze se gasesc intre placile de sisturi, iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze.

In Europa, cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor este Polonia. Statele  Uniunii Europene, cu exceptia Frantei, sunt deschise posibilitatii explotarii rezervelor de gaze naturale. De altfel, in luna aprilie, Franta a deschis calea  legislativa pentru interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist din motive legate de protectia mediului.

Controversele legate de exploatarea gazelor de sist nu se opresc aici. In luna iunie, presa britanica arata ca o operatiune experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure. De altfel, inca acea perioada chiar au fost inregistrate doua mici cutremure.

In privinta acestor riscuri de mediu, Alexandru Patruti,  presedintele ANRM,sustine ca sunt “doar speculatii” si a dat exemplul SUA care isi asigura 50% din necesar din exploatarea gazelor de  sist.

Hotnews: First Reserve investeste in Amromco Energy pentru dezvoltarea productiei de gaze si petrol in Romania si alte tari din regiune

First Reserve Corporation, o companie de investitii private, specializata in energie si resurse naturale, a anuntat o investitie in Amromco Energy. Investitia reprezinta o prima etapa din planul First Reserve de a dezvolta o platforma de petrol si gaze in Europa Centrala si de Est. Amromco este al treilea producator de gaze din Romania, dupa Romgaz si Petrom. Potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, in prima jumatate a anului 2011 Amromco a avut o cota de piata de circa 2,5% in randul producatorilor.

Cu sprijinul First Reserve, Amromco va cauta sa dezvolte noi oportunitati de productie cu risc scazut si oportunitati de explorare cu risc moderat. De asemenea, va cauta sa dezvolte noi oportunitati in alte tari din Europa Centrala si de Est, precum Bulgaria, Ungaria si Polonia.

“In regiunea Europei Centrale se estimeaza aproape 60 de miliarde de barili echivalent petrol de resurse de gaze neamenajate (…) Romania, prin pozitia sa geografica, precum si prin potentialul sau de resurse, este o locatie atractiva pentru oferirea unei platforme de dezvoltare in regiune. Suntem incantati de aceste oportunitati pentru a lucra cu Amromco”, a declarat Anastasia Deulina, director la First Reserve.

Fondata in anul 2002, Amromco este o companie cu sediul central in Houston, avand peste 200 de angajati. Lucreaza pe aproximativ 20 de perimetre, pentru multe dintre ele fiind incheiate contracte de asociere cu Romgaz inca de la debutul sau pe piata romaneasca, adica in 2002.  Romgaz opereaza pe 11 perimetre din platforma Moesica, alaturi de Amromco Energy.

First Reserve Corporation este una dintre cele mai puternice companii de investitii private din domeniul energetic, cu sediul in Greenwich. A fost fondata in urma cu 26 de ani si gestioneaza active de circa 20 de miliarde de dolari. Portofoliul companiei este format din peste 30 de firme in care a investit peste 12,5 miliarde de dolari. Printre directorii companiei se afla si un roman, Daniel Tanase, care inainte de a lucra pentru FRC a  fost angajatul bancii de investitii JP Morgan.

Hotnews: Siemens se retrage complet din industria nucleara

Grupul industrial si de inginerie german Siemens a anuntat ca se va retrage complet din industria nucleara, transmite BBC. Potrivit directorului executiv al conglomeratului, Peter Loescher, masura a fost luata ca raspuns la dezastrul de la centrala japoneza Fukushima, care in martie a fost afectata de un cutremur si un val tsunami.

Intr-un interviu acordat publicatiei Der Spiegel, Loescher a spus ca Siemens nu va mai construi centrale nucleare: “capitolul e inchis pentru noi”.

Acesta este raspunsul firmei “la pozitionarea clara a societatii si scenei politice din Germania pentru o retragere din cadrul energiei nucleare”, a spus el.

Directorul executiv al Siemens a precizat ca o intelegere cu compania ruseasca Rostom va fi de asemenea anulata, insa partea germana va cauta sa lucreze cu partenerii rusi “in alte domenii”.

BBC aminteste ca Siemens a fost responsabila pentru construirea tuturor celor 17 centrale nucleare din Germania. Recent, compania s-a limitat la a livra partile non-nucleare pentru o serie de centrale construite de alte firme, incluzand proiecte actuale in China si Finlanda.

Loescher a spus ca Siemens va continua sa fabrice componente ce sunt folosite in industria energetica conventionala, precum turbine cu aburi. Acestea pot fi folosite si in centralele nucleare, precizeaza BBC.

Directorul executiv al Siemens a sustinut decizia Guvernului de la Berlin de a apela la surse de energie alternativa, despre care a spus ca reprezinta “proiectul secolului”. El a afirmat totodata ca obiectivul Germaniei de a ajunge in 2020 la un procent de 35% energii alternative din totalul de energie poate fi atins.

Cancelarul german Angela Merkel a anuntat la sfarsitul lunii mai ca toate cele 17 reactoare nucleare din Germania vor fi inchise pana in 2020.

Inainte de dezastrul de la Fukushima, energia nucleara reprezenta 23% din totalul productiei de energie din Germania.

Hotnews: Ucraina ar putea primi gaze din Azerbaidjan prin proiectul AGRI

Azerbaidjan ar putea livra gaze Ucrainei prin intermediul proiectului AGRI in care este implicata si Romania, informeaza Trend.az. Ministrul energiei din Azerbaidjan, Natig Aliyev, si omologul sau din Ucraina, Iuri Boiko, discuta astazi, discuta, astazi, posibilitatea livrarii de gaze lichefiate prin AGRI. De altfel, Ucraina deja lucreaza la construirea unui terminal pentru a primi gaze naturale lichefiate, acesta fiind unul dintre proiectele nationale prioritare.

Potrivit trend.az, capacitatea de transport prin proiectul AGRI este analizata in trei variante: 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, 5 miliarde de metri cubi si 8 miliarde de metri cubi. Conform datelor preliminare, in functie de capacitatea de proiect, costurile vor varia de la 1,2 pana la 4,5 miliarde de euro.

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku  (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in  Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminaul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand  sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand  bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. In ceea ce priveste constructia terminaluuil de la Constanta, lucrarile sunt departe de a fi demarate.

In luna mai, vicepresedintele companiei azere SOCAR, Vitaliy Baylarbayov, a declarat  ca nu exclude ca proiectul AGRI sa devina prioritate pentru Azerbaidjan daca va fi lansat inaintea Nabucco.

money.ro: Ucraina avertizează că şi-ar putea suspenda sistemul de tranzit al gazelor către Europa

Ucraina este gata să discute despre eventualitatea suspendării sistemului său de tranzit al gazelor, prin care Rusia alimentează Europa, a declarat sâmbătă premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti.

“GTS înseamnă un sistem de conducte, compresoare şi o uriaşă echipă care operează sistemul. Toate aceastea aduc pierderi şi de ce am suporta noi pierderi? Poate că ar trebui să renunţăm la acest sistem? Nu noi vom suporta consecinţele”, a declarat Azarov, care a participat la o conferinţă internaţională găzduită de Ialta.

Capacitatea sistemului ucrainean permite pomparea a 150 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, dar în prezent doar 80 de miliarde de metri cubi de gaz tranzitează Ucraina.

Azarov i-a avertizat pe oficialii Comisiei Europene că şi-ar putea suspenda tranzitarea gazelor şi a spus că Europa, Ucraina şi Rusia trebuie să ia împreună decizii cu privire la sistemul ucrainean de tranzit al gazelor.

Moscova a lansat la începutul lunii conducta Nord Stream şi a semnat săptămâna trecută împreună cu partenerii săi străini acordul pentru construirea South Stream, ambele gazoducte ocolind Ucraina. Nord Stream va lega Rusia de UE prin Marea Baltică, în timp ce South Stream va trece pe sub Marea Neagră. Ucraina s-a oferit, de altfel, să gazduiască pe teritoriul său conducta South Stream, economisindu-se astfel din costurile mari ale unei conducte subterane, dar a fost refuzată de Moscova, raţiunea de gazoductului fiind tocmai aceea de a evita Ucraina.

Rusia a început aceste proiecte după mai multe dispute pe tema preţului gazelor care le-a avut cu Ucraina. Aceste dispute au lăsat de două ori Europa fără gazul rusesc în ultimii cinci ani. 80% din gazele importate de UE din Rusia tranzitează Ucraina, iar Europa importă din Rusia o cincime din gazul pe care îl consumă.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici va merge la Moscova săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Dmitri Medvedev despre noua dispută pe care cele două ţări o au în legătură cu preţul gazelor. Deşi considerat prorus, Ianukovici cere Moscovei un preţ mai bun la gaze decât cel stabilit de fosta administraţie, în special de fostul premier Iulia Timoşenko, judecată în prezent pentru contractele păguboase încheiate cu Moscova. Medvedev, la rândul său, a acuzat public Ucraina lui Ianukovici că vrea să “mulgă” Rusia. În replică, preşedintele ucrainean a spus că Kremlinul că încearcă să-l umilească şi să desconsidere Ucraina ca stat suveran.

Rusia a respins cererea Ucrainei de a revizui acordul pentru gaze din ianuarie 2009, care, spune Ucraina, a stabilit un preţ exorbitant la gaze şi obligă Kievul să importe mai multe gaze decât ar avea nevoie. Rusia spune că un nou acord poate fi încheiat numai dacă Ucraina se alătură unei uniuni vamale cu Rusia, Belarus şi Kazahstan sau dacă permite Gazpromului să-i cumpere sistemul de tranzit al gazelor.

Premierul rus Vladimir Putin a spus vineri că Moscova nu va forţa Ucraina să se alăture alianţei comerciale, dar a spus că îi este “greu să-şi imagineze” că Ucraina va deveni vreodată stat membru al Uniunii Europene şi de aceea ar fi mai avantajos pentru Kiev, din punct de vedere economic, să se alăture uniunii vamale. “Ideea de a schimba direcţia se bazează pe o politică având caracter emoţional. Dacă te uiţi la cifre şi la realitate, ar fi mai benefic să te alături uniunii vamale”, a declarat Putin la un forum economic la Soci.

Aparent în replică la aceste declaraţii, premierul ucrainean Mikola Azarov a spus sâmbătă că aderarea viitoare a Ucrainei la UE este inevitabilă şi a afirmat – cerând voalat ajutorul UE în disputa cu Moscova – că ar trebui ca perspectiva europeană pentru Ucraina să se reflecte în acordul de asociere dintre ţara sa şi UE. Kievul speră să semneze acordul politic de asociere cu UE până la sfârşitul anului acesta, punând bazele şi unei zone de liber-schimb cu UE.

Totuşi, UE încă nu s-a decis dacă să includă sau nu o perspectivă clară de aderare pentru Ucraina în acordul de asociere, iar în opinia lui Azarov aceasta nu este decât o dispută de natură birocratică.

Pe de altă parte, unele state din UE ameninţă că vor bloca semnarea acordurilor de asociere şi de liber-schimb cu Ucraina, dacă fostul premier Iulia Timoşenko va fi condamnată la închisoare. Ameninţarea, a comentat Azarov sâmbătă, este imorală. “Asemenea chestiuni globale, serioase, cum e integrarea europeană a Ucrainei, sunt atât de importante, încât a le lega de un proces anume nu e numai incorect, ci şi imoral”, a declarat Azarov.

Comisarul UE pentru extindere, Stefan Fule, a afirmat că a primit asigurări că Ucraina va găsi o soluţie la cazul Timoşenko reîncadrând presupusele acuzaţii la o categorie care să nu constituie o infracţiune pasibilă cu închisoarea. Azarov a refuzat să comenteze declaraţiile oficialului UE, dar s-a declarat convins că bunul simţ va prevala în relaţiile cu UE, iar acordurile vor fi semnate.

Timoşenko, principala oponentă a preşedintelui Viktor Ianukovici, este acuzată că, încălcând legea, a obligat, în 2009, compania de stat Naftogaz să încheie un contract dezavantajos cu Gazprom. Timoşenko spune că întregul proces este o vendetă politică a fostului ei contracandidat la prezidenţialele din 2010.

Viktor Ianukovici a declarat sâmbătă că este încredinţat de rezolvarea problemelor cu Moscova, însă a subliniat că Ucraina nu renunţă la strategia sa de a reduce importurile de gaze din Rusia.

Şi premierul Azarov a dat asigurări că Ucraina va plăti la timp pentru gazul rusesc până când va reuşi să schimbe “contractele dezavantajoase” încheiate de Timoşenko.

Ucraina consideră că preţul corect pentru gazele ruse ar trebui să fie de 230 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, potrivit ministrului ucrainean al energiei, Iuri Boiko. Ministrul a spus că Ucraina plăteşte 355 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz în trimestrul al treilea al acestui an, iar preţul probabil va creşte la 400 de dolari în trimestrul al patrulea. Ucraina plăteşte în prezent pentru gazul rusesc mai mult decât alte ţări europene, iar preţul de 230 de dolari a fost calculat ţinând cont de preţul pe care Germania îl plăteşte Rusiei, minus taxele de tranzit de pe teritoriul ucrainean, a arătat ministrul energiei.

Documentul semnat în 2009 cu Rusia este un acord pe zece ani şi leagă preţul gazului de preţul petrolului, ceea ce face ca factura pentru Ucraina să crească.

inforusia.ro: Rusia si China vor colabora in domeniul centralelor nucleare plutitoare

Rusia si China intentioneaza sa coopereze in constructia de centrale nucleare plutitoare, a declarat directorul Companiei „Rosatom” Serghei Kirienko in cadrul sedintei  unei subcomisii ruso-chineze cu privire la problemele nucleare, titreaza RBK daily.

Acordul semnat intre cele doua parti, la finele sedintei, prevede o cooperare in mai multe directii. „Este vorba de o cooperare in domeniul constructiei de centrale nucleare plutitoare. Partenerii nostri chinezi manifesta un interes sporit pentru acest proiect rusesc”, sustine Serghei Kirienko. El a reamintit ca in 2010, la o reuniune a premierilor celor doua tari au convenit asupra livrarilor rusesti de surse izotopice pentru programul spatial al Chinei. „Toate aprobarile au fost finalizate, contractul a intrat in vigoare, si pana la jumatatea anului viitor, vom pune in aplicare pe deplin volumul total al livrarilor ruse”, a rezumat Kirienko.

In acelasi timp, directorul „Rosatom” si omologul sau chinez au semnat un acord privind intrarea in vigoare a unui contract ce prevede construirea in orasul chinez Lianyungang a celei de-a doua etapa a centralei nucleare Tianwan.

Vocea Rusiei: Revenirea companiilor ruseşti în Libia: optimism reţinut

Ministerul rus al Energiei a trecut la elaborarea propunerilor de refacere a cooperării cu Libia în sfera petrolului şi gazelor, a declarat Aleksei Suhov, directorul Departamentului pentru cooperare internaţională.

Noile iniţiative vor fi pregătite în următoarele săptămâni, după care vor fi prezentate conducerii ţării. Procesul revenirii în Libia a companiilor din sfera petrolului şi gazelor a început deja. „Gazprom” şi compania italiană ENI au semnat un acord care confirmă achiziţionarea de către gigantul rusesc a jumătate din activele ENI în proiectul libian „Elefant”. Libia deţine cele mai mari resurse de prospectare a resurselor energetice, în primul rând, în sfera petrolului şi gazelor. Companiile ruseşti au experienţă de lucru în această ţară nord-africană, menţionează Aleksei Suhov.

„Până în februarie anul curent, o serie de companii ruseşti a cooperat cu partenerii libieni. Este vorba despre contractele deja deţinute, dar sistate, ale unor companii precum „Gazprom”, „Gazprom Nefti”, „Tatnefti”. Toate aceste companii s-au poziţionat activ pe piaţa energetică libiană. De exemplu, „Gazprom” a desfăşurat prospectarea geologică pe platforma Mării Mediterane şi pe unul dintre tronsoanele de pe uscat. „Tatnefti” a sprijinit contactele cu 18 companii energetice libiene şi a prospectat patru tronsoane”.

Însă circumstanţele de forţă majoră au dus la întreruperea colaborării. Regimul Gaddafi a fost răsturnat de la putere, iar la putere a venit Consiliul Naţional de Tranziţie, fapt care a pus la îndoială faptul dacă noua putere va fi dispusă să colaboreze cu partea rusă. De aceea, potrivit unor experţi, rolul de lideri în refacerea economiei libiene sunt preluate tocmai de companiile de petrol şi gaze, în primul rând, americane, britanice, franceze şi italiene. Însă companiile ruseşti intenţionează şi ele să revină în Libia, menţionează Aleksei Suhov.

„Sperăm că actuala administraţie libiană va da dovadă de o abordare civilizată a dezvoltării cooperării cu Rusia. Unul din aspectele importante va fi reluarea contractelor întrerupte. Probabil se vor anunţa noi tendere. Însă aş vrea să subliniez că acele contracte semnate anterior au fost şi ele încheiate în urma tenderelor, a luptei companiilor ruseşti pentru piaţa libiană. Şi noi n-am beneficiat de preferinţe pe această piaţă. Totodată, nu ne facem aluzii în legătură cu relaţii deosebite cu Rusia”.

 

Tags: , , , , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter