revista presei pe energie 20 octombrie

2010/10/20

Gandul: Ariton: „Preţul gazelor nu ar trebui să crească”

Întrebat de jurnalişti, în cadrul unei conferinţe de presă, despre creşterea preţului la gaz, ministrul Economiei, Ion Ariton, a ocolit un răspuns direct. “Nu aş dori ca în această iarnă să scumpim preţul gazelor pentru companii şi nici pentru populaţie”, a afirmat Ariton, citat de Mediafax. El a adăugat că miercuri va discuta cu premierul Emil Boc eventuala prelungire a legii prin care o serie de companii chimice primesc doar gaze din producţia internă. Măsura de sprijin prin care o serie de producători din industria chimică şi a îngrăşămintelor au primit doar gaze din producţia internă, mai ieftine de aproape două ori faţă de cele importate, a fost introdusă de Guvern în mai 2009 şi a fost prelungită cu un an în luna octombrie a anului trecut.

Ariton a făcut publică şi poziţia sa cu privire la vânzare unei părţi din acţiunile deţinute de stat la OMV Petrom (SNP). “Vânzarea pachetului de acţiuni la Petrom ar putea dura câteva luni, dar mi se pare un termen prea larg. Cel mai repede ar putea fi vândute în şase luni, până la un an. Aş dori să se fi finalizat ieri”, a punctat Ariton. Statul deţine în prezent 20,6% din acţiunile Petrom.

Hotnews: Studiu al Universitatii Politehnica: Companiile Electra si Hidroenergetica vor profita de pozitia lor de oligopol, iar preturile la energie vor creste continuu

“Cele doua companii (n.red. Electra si Hidroenergetica) vor profita de pozitia lor de oligopol, inlaturand rapid restul actorilor marunti din piata de energie din Romania, consecinta fiind o crestere continuua a pretului energiei la consumatorul final”, este una dintre concluziile dintr-un studiu eleborat de Universitatea Politehnica Bucuresti pe tema implicatiilor asupra pietei de energie generate de aparitia companiilor Electra si Hidroenergetica.

Studiul mai arata ca in urma infiintarii companiilor, generarea de resurse financiare pentru investitiile viitoare din sector devine incerta. “Simularea situatiilor financiare de viitor indica faptul ca cele doua companii vor inregistra pierderi iar investitiile majore vor fi inghetate“, se mai arata in studiu.

Conform studiului, indicele de concentrare a pietei producatorilor de energie va ajunge la nivel foarte ridicat, in timp ce alimentarea cu energie a Romaniei va fi tot mai nesigura, din cauza orientarilor strategice gresite. Autorii studiului mai cred ca cele doua companii vor fi lipsite de importanta pe piata regionala.

Studiul elaborat de Universitatea Politehnica Bucuresti va fi prezentat miercuri, 20 octombrie.

  • Termenul initial anuntat de fostul ministrul al Economiei, Adriean Videanu, pentru infiintarea celor doua companii a fost 1 iulie. Acest termen a fost depasit din cauza unei investigatii declansate de Consiliul Concurentei la sfarsitul lunii aprilie. Fara avizul Consiliului nu poate avea loc niciun fel de concentrare economica. Analiza era asteptata sa se finalizeze la sfarsitul lunii august, insa sindicatele din sectorul energetic s-au opus infiintarii companiilor si astfel contestatiile depuse la Registrul Comertului au blocat investigatiile. Pe langa faptul ca trebuie sa rezolve problemele de la Registrul Comertului, Ministerul Economiei trebuie sa vina cu noi notificari la Consiliul Concurentei.Acestea vor face obiectul unei noi analize din partea Consiliului Concurentei.
  • Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
  • Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.

Adevarul: Înfiinţarea celor două companii energetice naţionale va determina creşterea continu a preţului la energie electrică -studiu

Companiile Electra şi Hidroenergetica vor profita de poziţia de oligopol pe piaţa de energie din România înlăturând jucătorii mici, consecinţa fiind o creştere continuuă a preţului energiei. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Facultatea de Energetică din cadrul Politehnicii.

Acelaşi studiu atrage atenţia cp generarea de resurse financiare pentru investiţiile viitoare din sector va deveni incertă, iar companiile energetice naţionale vor înregistra pierderi. În plus, însăşi alimentarea cu energie a României va fi tot mai nesigură în tmp ce de concentrare a pieţei producătorilor de energie va ajunge la nivel foarte ridicat.

Din Electra vor face parte complexurile energetice Turceni şi Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu şi Hidroserv Râmnicu Vâlcea.

Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursalele Termoelectrica Paroşeni şi Termoserv Paroşeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Hateg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina.

În Hidroenergetica vor fi integrate şi filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş.

Înfiinţarea celor două societăţi este contestată în instanţă de către sindicaliştii de la Hidrosind, Fondul Proprietatea şi acţionari ai Fondului Proprietatea, astfel că termenul de înfiinţare a Electra şi Hidroenergetica a fost amânat cu cel puţin şase luni, faţă de termenul anunţat de autorităţi, respectiv 1 iulie.

Asupra acestei probleme se va pronunţa şi Consiliul Concurenţei. Preşedintele CC a declarat la începutul acestei luni că speră ca până la sfârşitul anului autoritatea să ia decizia finală.

EVZ: Marii consumatori ar putea să-şi ia adio de la gazele ieftine

Până la finele acestei luni, Guvernul va decide dacă le va mai furniza marilor consumatori gaze naturale doar din producţia internă, la preţ subvenţionat.

“Din punct de vedere personal, nu aş dori să scumpim gazul şi aş susţine şi o menţinere a preţului şi pentru agenţii economici. Discuţia pe care o să o am mâine va fi legată de datele ce vor rezulta în urma unei analize economice a ceea ce s-a întâmplat timp de un an de zile când aceştia au beneficiat de contracte”, a adăugat Ariton.

La 1 iunie 2009, Executivul a decis să livreze marilor consumatori cu statut întreruptibil, cum sunt combinatele chimice, gaze doar din producţia internă. Facilitatea oferită de guvern avea valabilitate doar până în primăvara acestui an, însă parlamentarii au decis în noiembrie 2009 ca acest termen să fie prelungit până la 31 octombrie 2010. Marii consumatori au achitat tarife de două ori mai mici decât dacă ar fi folosit gaze furnizate de Gazprom.

Industria chimică este cel mai mare consumator de gaze, iar Guvernul a dorit să îi ofere şansa de a supravieţui crizei, acordându-le jucătorilor această facilitate.

Gazele cu preţ redus, motiv pentru critici

Unul dintre principalii actori ai acestei pieţe, Ioan Niculae, patronul InterAgro, a declarat de curând că această decizie a fost singura măsură anticriză a cabinetului condus de Emil Boc şi că, dacă se renunţa la ea, îşi va muta sediul social în Bulgaria, astfel încât să nu mai plătească impozite către statul român.

Declaraţiile sale au stârnit reacţia critică a preşedintelui Traian Băsescu.

“Agentul economic nu trebuie să se gândească cum să facă evaziune fiscală, ci să îşi plătească dările către stat. L-am auzit pe Niculae (Ion Niculae, patronul Interagro, n.r.) care spunea că se mută în Bulgaria deoarece acolo cota unică este de 10%. Dar, domnule Nicolae, nu ţi-e ruşine că de ani de zile primeşti gaze cu preţ redus? Iei gazele cu tine în Bulgaria?”, a afirmat preşedintele Băsescu, după prezentarea concluziilor misiunii de evaluare a FMI din luna august.

Proteste în faţa Ministerului Economiei

Reprezentanţi ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie – FSLCP au protestat, astăzi, în faţa Ministerului Economiei, cerând prelungirea prevederilor Legii 332/2009, pentru acordarea gazelor din producţia internă, până la 31 martie 2011, pentru agenţii economici care procesează gaz metan.

“Această lege, care are aplicabilitate asupra tuturor consumatorilor industriali cu statut de intreruptibili, a permis ca, în perioada iunie 2009 – septembrie 2010, producţia şi livrarea de produse obţinute pe baza gazelor naturale, în special de îngrăşăminte chimice, să se realizeze în condiţii de stabilitate”, a spus Achile Duţu, preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie – FSLCP, citat de Agerpres.

Liderul sindical susţine că aplicarea acestei Legii a permis păstrarea locurilor de muncă, circa 10.000, contribuind decisiv la salvarea industriei chimice de îngrăşăminte de la prăbuşire.

Majorarea preţurilor gazelor naturale pentru industria de îngrăşăminte chimice va aduce, în opinia liderului sindical, multe unităţi economice în situaţia de a-şi închide activitatea şi a disponibiliza angajaţii, făcându-se, astfel, presiuni asupra fondului de şomaj, dar ar pierde şi bugetul de stat prin neîncasarea taxelor şi impozitelor cuvenite.

money.ro: Miliardarul Ioan Niculae, bilanţ după 16 luni de gaze ieftine şi angajaţi scoşi în stradă

Doar combinatele din grupul său, InterAgro, ar fi plătit 100 de milioane de euro impozite şi taxe la stat, spune Niculae. Petrom crede, în schimb, că subvenţionarea sectorului chimic ar fi fost doar în folosul personal al lui Niculae. În acest timp angajaţii din chimie protestează în stradă, pentru a-l  ajuta să primească în continuare gaze ieftine.

Din 1 iunie 2009 consumatorii români de gaze cu statut de întreruptibil au primit gaze doar dinproducţia  internă, de două ori mai ieftine decât cele ruseşti. Guvernul şi-a motivat decizia prin dorinţa de a ajuta sectorul chimic, cel mai mare consumator de gaze, să supravieţuiască crizei.

De altfel, combinatele chimice au fost şi prinicipalele beneficiare ale gazelor ieftine venite de la Romgaz şi Petrom, iar dintre ele se detaşează cele şase deţinute de grupul InterAgro al miliardarului Ioan Niculae, care consumă anual peste un miliard de metri cubi de gaze.
Ce spune Niculae despre cele 16 luni în care a primit gaze subvenţionate. “Singura măsură cu adevărat anticriză a actualului Guvern. A salvat o industrie întreagă care s-ar putea să moară de la 1 noiembrie încolo. Repet, chimia românească nu poate funcţiona acum decât cu gaze mai ieftine din intern”.

Miliardarul vorbeşte şi despre rezultatele, în cifre, ale celor 16 luni de subvenţie ale grupului pe care îl deţine: “700 de milioane de euro valută care a intrat în ţară, 100 de milioane de euro impozite şi taxe plătite la stat, 6.500 de angajaţi care au avut de lucru şi încă 1.100 de noi angajaţi. Dacă mai punem şi Azomureşul la socoteală, vedem că statul a încasat spre 150 de milioane de euro din impozite şi taxe şi aproape 1 miliard de euro au intrat în ţară în toată această perioadă”.
Dacă se declară mulţumit de rezultatele grupului său datorate subvenţiei la gaze, patronul InterAgro nu ştie ce va mai face peste două săptămâni când va trebui să plătească materia primă la preţ de coş (amestec format dintr-un sfert gaze ruseşti şi trei sferturi gaze interne) la fel ca restul fabricilor şi al populaţiei.

Cel mai probabil, spune Niculae, va închide toate combinatele, “poate mai las unul” şi va trimite oamenii în şomaj. Gestul nu ar fi unul de şantaj la adresa Guvernului, ci ar decurge dintr-un calcul economic simplu. “Fără gazele astea(ieftine – n.r.) aş pierde în fiecare lună câte 2 milioane de dolari. Sunt om de afaceri, nu pot funcţiona aşa. Le închid şi gata”, afirmă miliardarul.

Fiecare combinat al InterAgro are nevoie, lunar, de circa 42 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care plăteşte, în formula cu gaze subvenţionate, 10 milioane de dolari. Ioan Niculae este al treilea cel mai bogat român, potrivit Forbes cu o avere de circa 1,2 miliarde de euro.
Pentru Romgaz Mediaş, companie de stat şi principalul producător de gaze din România, alături de Petrom, măsura instituită de Guvern nu a avut niciun efect. “Nu ne-a afectat nici în rău nici în bine. Noi oricum am fi vândut aceleaşi cantităţi de gaze la acelaşi preţ”, precizează Lucian Stancu, director executiv al companiei medieşene.

De fapt, dacă stă se gândească mai bine, Stancu spune chiar că facilitatea acordată sectorului chimic a făcut ca producătorii din domeniu să-şi achite datoriile mai vechi către Romgaz. Potrivit spuselor lui, niciun producător de îngrăşăminte nu mai are datorii curente la Romgaz, în afară de anumite reeşalonări de comun acord stabilite.
Există însă şi nemulţumiţi. Petrom, celălalt mare producător român de gaze, nu apreciază măsura de sprijin acordată sectorului chimic. Prin vocea directorului său general, Mariana Gheorghe, Petrom afirmă că tot ceea ce au făcut producătorii de îngrăşăminte a fost să exporte indirect gaze ieftine. „Fabricile de îngrăşăminte folosesc, anual, 2,5 miliarde de metri cubi de gaze şi exportă 80% din producţie. Este vorba de un export indirect de gaze ieftine”, a declarat Gheorghe.

Indirect, oficialul Petrom a arătat cu degetul către omul de afaceri Ioan Niculae, proprietar a şase fabrici de îngrăşăminte, considerat principalul beneficiar al deciziei Guvernului de a da gaze ieftine către consumatorii cu statut de întreruptibil. Pe lângă combinatele din grupul InterAgro, în aceste 16 luni au mai primit gaze ieftine combinatul Azomureş, controlat de o societate din Turcia, şi producătorul de electricitate Elcen.

Angajaţii din chimie cer în stradă gaze ieftine

Patronul InterAgro Ioan Niculae, proprietarul celor mai multe combinate chimice din ţară, îşi trimite salariaţii în stradă să ceară guvernului prelungirea dupa 31 octombrie, a prevederilor legale prin care consumatorii întreruptibili pot primi gaze ieftine din producţia internă. Revendicările au fost anunţate, ieri, de Achille Duţu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie, şi începând de azi sunt pichetate Ministerul Economiei şi Palatul Victoria. „Considerăm că majorarea preţurilor la gazele naturale pentru industria de îngrăşăminte chimice va aduce deservicii uriaşe sistemului econo¬mic naţional şi va determina pierderi semnificative bugetului statului“, se arată într-un comunicat semnat de Achille Duţu şi Ioan Cezar Corâci, preşedintele federaţiei patronale din industria chimică şi petrochimică.

Combinatele lui Niculae (Viromet Victoria, Nitroporos Făgăraş, Sofert Bacau, Azochim Săvineşti , Donawchem Turnu Măgurele şi Amonil) primesc de mai bine de un an gaze de la Romgaz şi Petrom la un preţ de 150-155 de dolari mia de metri cubi, comparativ cu pretul de coş pe care îl aveau, de aproape 200 dolari/1.000 mc, în care era inclus şi gazul venit din Rusia. În plus, acestea au fost beneficiarele unui discount de 30 dolari/1.000 mc, printr-un ordin dat de fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu.

Update 13:58Puţine şanse la gaz ieftin în continuare

În ciuda protestelor, autorităţile nu par să mai fie dispuse să prelungească perioada în care industria chimică să primească exclusiv gaze din import. “Cel mai probabil nu se va prelungi, pentru că vine iarna şi avem nevoie de toate gazele din producţia internă pentru populaţie” a declarat Tudor Şerban, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter