revista presei pe energie 2 iunie

2010/06/02

money.ro: Ministerul Economiei vrea să reorganizeze sucursalele Electrica Serv din 5 zone ale ţării

Ministerul Economiei vrea să reorganizeze Electrica Serv, prin infiinţarea a cinci societăţi comerciale. Acestea ar urma să acopere serviciile energetice din Banat, Dobrogea, Moldova, Oltenia şi Muntenia. Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, viitoarele societăţi comerciale se vor adapta astfel, pieţei concurenţiale şi vor avea un buget propriu.

Sucursalele Electrica Serv din Banat, Dobrogea, Moldova şi Oltenia au avut, la sfârşitul anului trecut, un rezultat negativ, în ciuda încercărilor de eficientizare. Aceasta este raţiunea pentru care Ministerul Economiei a luat decizia de reorganizare a Electrica Serv. Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, sucursalele Electrica Serv din cele patru regiuni şi Muntenia urmează să fie transformate în societăţi comerciale de servicii energetice, cu buget propriu. Acţionarul unic al acestor societăţi va fi ministerul Economiei, prin distribuitorul şi furnizorul de electricitate Electrica SA.

Electrica Serv nu poate participa la licitaţiile organizate de operatorii de distribuţie
din cauza datoriilor înregistrate de sucursalele ce deservesc zonele unde operează în principal distribuitorii privaţi. Oficialii ministerului Economiei susţin că activitatea celor cinci societăţi va elimina pierderile din cadrul Electrica Serv.

Bursa: ELCEN va transfera centrala Iernut către “Romgaz”

Producătorul de energie electrică şi termică “Electrocentrale Bucureşti” (ELCEN) va transfera către “Romgaz” Mediaş centrala Iernut, în contul unor datorii de 405 milioane lei (96,6 milioane euro). Aceste datorii sunt ale ELCEN şi ale acţionarului său majoritar “Termoelectrica”, informează Mediafax. “Odată cu stingerea datoriilor se vor stinge şi accesoriile acestora”, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Economiei.
Datoria către producătorul de gaze naturale “Romgaz” reprezintă preţul gazelor livrate, la care se adaugă TVA, dobânzi de eşalonare şi penalităţile de neplată. Centrala Iernut, care face parte din sucursala “Electrocentrale Mureş”, este evaluată la 230 milioane de euro. În urma operaţiunii, “Termoelectrica” îşi va reduce număr

money.ro: Companiile străine sunt încă interesate de investiţii în producţia de energie în ţări ca România

Companiile străine îşi reafirmă angajamentul pentru investiţii în construcţia de centrale electrice în diverse ţări, de exemplu România, însă guvernele trebuie să arate un angajament real pentru liberalizarea pieţelor înainte ca investitorii să asigure finanţarea, potrivit unei analize Reuters.

După decenii în care nu s-a investit în producţia de energie, aceste state intensifică eforturile de a creşte capacitatea de generare pentru a acoperi cererea locală şi eventual pentru a sprijini creşterea economică prin exporturi.


Provocarea este, însă, renunţarea la controlul statului în sectorul producţiei, folosit timp îndelungat ca metodă de limitare a preţurilor şi asigurare a stabilităţii sociale.

Companiile străine au luat în vizor toate ţările din Balcani, dar pentru mulţi România oferă cele mai multe oportunităţi, din cauza localizării strategice şi a unei pieţe cu potenţial important de creştere.

România intenţionează să-şi modernizeze capacităţile de producţie de energie, deţinute în cea mai mare parte de stat, după ani de întârzieri repetate, dar acest lucru va fi posibil doar cu ajutorul investiţiilor străine.

“Sunt puţine ţări în regiune care au aceleaşi avantaje ca România. Ţara dispune de propriul petrol, gaz, cărbune, potenţial enorm pentru energie regenerabilă şi este localizată strategic în regiune cu legături la alte pieţe. Există, însă, un climat prietenos pentru investitori în România în acest moment? Din păcate nu”, consideră Frank Hajdinjak, şeful diviziei din România a E.ON.

Această situaţie nu a oprit venirea unor companii, dar analiştii şi investitorii consideră că pentru a atrage un flux constant de fonduri guvernele trebuie să crească transparenţa preţurilor, să grăbească aprobarea proiectelor şi să clarifice incertitudinile legislative.

Criza datoriilor din Europa a amplificat temerile privind recuperarea economică a regiunii, însă statele balcanice nu au altă variantă decât să continue, întrucât costurile de finanţare ar putea creşte, iar necesitatea dezvoltării infrastructurii este critică, notează analiştii.

“Companiile pot amâna proiecte câteva luni şi ar putea dura mai mult până să acopere costurile, dar nevoia de dezvoltare a infrastructurii în regiune este atât de mare încât vor continua”, a afirmat Michael LaBelle, analist independent pe domeniul energetic.

Pieţele mari şi resursele bogate au atras investitorii în Balcani, unde cererea este estimată să depăşească producţia în următorii ani.

România negociază în prezent parteneriate public-private în valoare de circa trei miliarde de euro, potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, suplimentar faţă de pregătirile pentru construcţia a două noi reactoare nucleare. Singura centrală nucleară din România se află la Cernavodă, iar cele două reactoare au asigurat 21% din necesarul de electricitate al ţării în 2009. Autorităţile intenţionează să construiască la Cernavodă alte două reactoare.

Între investitorii interesaţi de dezvoltarea de proiecte în România se numără Enel, CEZ, GDF Suez, AES Corporation, China National Electric Equipment Corporation şi compania japoneză Itochu.

România vrea să obţină 1-2 miliarde de euro şi din vânzarea sau listarea, în 2010 şi 2011, a pachetelor minoritare la companiile energetice. Bulgaria atrage, de asemenea, un interes considerabil în domeniul energiei regenerabile, potrivit analizei Reuters, ca urmare a programelor de sprijinire a proiectelor.

CEZ construieşte un parc eolian de un miliard de euro în sudul României, iar Iberdrola Renovables a anunţat că va opera în România cel mai mare parc eolian din lume pnă în 2017.

Şi alte state balcanice speră să atragă fonduri în domeniul energiei, notează Reuters.

Serbia caută parteneri strategici pentru a investi nouă miliarde de euro în diferite proiecte energetice în următorii cinci ani, în timp ce Bosnia-Herţegovina a anunţat că vrea să atragă fonduri de 2,2 miliarde de dolari pentru sectorul energetic.

În Albania, compania austriacă EVN şi norvegienii de la Statkraft vor construi trei hidrocentrale în valoare de 950 de miloane de euro, după ce premierul a invitat companiile străine să dezvolte proiecte în domeniu.

Bursa: Reducerea participaţiei statului la “EnergoNuclear” va fi realizată în vară

Statul îşi va reduce, în această vară, participaţia la “EnergoNuclear”, compania mixtă care va cons trui reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Participaţia actuală a statului în companie, de 51%, va fi redusă la cel puţin 25%, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, citat de Mediafax.
Ceilalţi acţionari ai “EnergoNuclear” sunt “RWE” (Germania), “Enel” (Italia), “GDF Suez” Franţa şi “CEZ” Cehia, fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce “ArcelorMittal” şi “Iberdrola” deţin câte 6,2% din acţiuni. Construcţia celor două unităţi nucleare presupune o investiţie de aproximativ patru miliarde de euro.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, pe 7 mai, că diminuarea deţinerii statului ar fi “un element de încredere” pentru inves titorii privaţi.

Adevarul: Încotro se îndreaptă mineritul românesc?

8% din producţia de lignit este asigurată de circa 100 de firme private.

8% din producţia de lignit este asigurată de circa 100 de firme private.

Ministerul Economiei va elabora până la finele anului o strategie a industriei mineritului pentru perioada 2010-2020. Cărbunele va continua să asigure 40% din producţia de energie. Compania Naţională a Huilei va intra în insolvenţă, pentru că datoriile nu pot fi şterse, iar activitatea minieră va fi preluată de unul dintre cei doi giganţi energetici.

După mai mulţi ani în care Compania Naţională a Huilei (CNH) a fost cap de listă în topul celor mai mari datornici la stat, a venit vremea ca problema datoriilor istorice, care se ridică la un miliard de euro, să fie tranşată.

„Am făcut demersuri la Bruxelles pentru ştergerea acestor datorii, însă lucrurile sunt delicate, întrucât datoriile la bugetele speciale, adică sănătate, şomaj, pensii, nu puteau fi şterse. Ele înseamnă 40% din totalul datoriei, deci o ştergere parţială nu rezolva cu nimic problema CNH”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mihai-Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale pentru Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, nici eşalonarea datoriilor nu era o soluţie.

„Chiar dacă eşalonam aceste sume pentru 10 ani, de exemplu, trebuia să dăm cărbune o săptămână pe lună numai pentru plata datoriilor, lucru practic imposibil”, a arătat oficialul.

În aceste condiţii, autorităţile au decis să adopte o metodă convenită şi cu Fondul Monetar Internaţional, respectiv insolvenţa companiei, urmând ca activitatea minieră să fie inclusă în Hidroenergetica – una din cele două noi companii care vor rezulta în urma organizării sectorului energetic de stat.

CNH a subvenţionat populaţia

Aceste datorii datează din anii 1993-1994 şi au fost cauzate de politica guvernelor de a ţine sub control preţul energiei pentru populaţie, tarife care nu a crescut odată cu costurile de producţie.

„Niciodată subvenţia acordată nu a fost la nivelul necesar. Deci, într-un fel sau altul, ca să mă exprim plastic, CNH a subvenţionat buzunarele oamenilor”, spune Găman. În 2007, CNH a trebuit să opteze pentru tipul de subvenţie: cea pentru producţie, care a fost aplicată de România, şi ajutorul de stat pentru investiţii.

„Dacă renunţam la subvenţia pe producţie şi mergeam pe cea pentru investiţii, compania se închidea, pentru că nu putea reduce costurile de producţie până la nivelul preţului de pe piaţa huilei”, a adăugat oficialul ministerial. Găman a explicat că realizarea unor investiţii în sectorul huilei va fi posibilă doar începând cu includerea în Hidroenergetica.

„În această nouă entitate, huila poate fi un centru de cost, care va fi suportat din bugetul consolidat al companiei, adică din profitul celorlalte companii (n.r. – care vor fi cuprinse în Hidroenergetica, majoritatea hidrocentrale)”, arată reprezentantul ministerului.

Subvenţiile vor continua

În ceea ce priveşte continuarea subveţiilor din 2011, când expiră termenul stabilit prin regulamentul european în domeniu, Găman spune că, aproape sigur, subveţiile pentru huilă vor continua, chiar dacă sub altă formă. Aceasta deoarece Uniunea Europeană pune un accent din ce în ce mai mare pe valorificarea resurselor interne, iar multe dintre ţările UE, precum Germania, Polonia, Cehia şi Spania, au o activitate minieră intensă.

„Sunt mai multe variante în discuţie la Bruxelles, printre care acordarea subvenţiilor pe regula ajutorului general de stat. O decizie va fi luată până în toamnă. Noi ne-am manifestat dorinţa să continuăm activitatea sub forma care există acum”, a precizat Găman.

Tot în toamnă, Guvernul României va aproba hotărârea care va reglementa noua strategie pentru industria mineritului din perioada 2010-2020. Ideea care stă la baza documentului este aceea că sectorul cărbunelui va continua să reprezinte cea mai importantă resursă energetică a ţării, 30-40% din electricitate urmând să fie produsă din lignit.

În plus, companiile româneşti vor putea concesiona zăcăminte în alte ţări, un exemplu la acest capitol fiind intenţia României de a extrage şi importa uraniu din Kazahstan, în perspectiva realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Potrivit lui Mihai-Sorin Găman, în câteva săptămâni va fi adoptat un act normativ care va da posibilitatea firmelor private să concesioneze şi zăcămintele din minele cuprinse în programul de închidere. Începând cu 1996, au fost aprobate 10 hotărâri de Guvern pentru închiderea a 550 de mine care nu mai erau viabile economic.

Lucrările s-au terminat la 175 dintre acestea, 87 sunt în curs de închidere, iar la 288 de exploatări nu au început încă procedurile. În ultimii 12 ani, statul a alocat de la buget 230 de milioane de euro pentru închiderea minelor, iar restul lucrărilor vor necesita încă un miliard de euro până cel puţin în 2017.

Diferenţa dintre huilă şi lignit

Sectorul lignitului a fost ferit de problemele de la huilă, pentru că explotarea este realizată la suprafaţă, nu în subteran, iar costurile sunt mult mai mici. Astfel că tehnologia existentă în prezent în Oltenia este una dintre cele mai performante din Europa.

money.ro: România va face o ofertă Kazahstanului şi Azerbaijanului pentru participarea la PEOP

România va face Kazahstanului şi Azerbaijanului, în perioada imediat următoare, o ofertă privind aprovizionarea cu petrol a oleoductului PEOP (Pan European Oil Pipeline), a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Economiei Tudor Şerban.

“În curând vom face o ofertă definitivă Kazahstanului şi Azerbaijanului privind particparea lor la proiect”, a afirmat Şerban.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP, o conductă cu o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari.

Şerban a adăugat că România şi Serbia analizeză posibilitatea construcţiei unui oleoduct de la Constanţa la Pancevo, care ar urma să fie parte a PEOP, iar nu un proiect alternativ.

Directorul general al companiei de stat Oil Terminal (OIL) Constanţa, Silviu Wagner, a declarat pentru MEDIAFAX că discuţiile privind construcţia oleoductului între România şi Serbia sunt neoficiale şi “pur tehnice”.

“PEOP este, pentru moment, în faza de pregătire şi de identificare a surselor de finanţare. Şi Italia caută surse de finanţare, nu s-a retras. Discuţiile legate de această conductă între România şi Serbia se desfăşoară neoficial, adică nu la nivel de guverne, ci la nivelul companiilor din acţionariatul PEOP”, a spus Wagner.

Conducta ar reprezenta o parte integrantă a PEOP, nu o alternativă, a spus Wagner.

Acţionarii firmei de dezvoltare a PEOP sunt companiile Conpet Ploieşti (COTE), Oil Terminal şi Transnafta (Serbia).

Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a afirmat în luna mai că România va relua discuţiile privind dezvoltarea oledoctului PEOP, în care ar putea fi atrase Kazahstan şi Azerbaijan.

Videanu a apreciat, la acea dată, că atât Croaţia cât şi Italia îşi vor regândi participarea la acest proiect.

Vocea Rusiei: Cererea de gaz: Regrese şi progrese

Agenţiile analitice internaţionale comunică scăderea record a extragerii mondiale de gaze. Anul trecut, aceasta s-a redus cu aproape 3,5%. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimele decenii.
Scăderea extragerii a fost declanşată, în principal, de reducerea cererii. Însă există şi o altă cauză: pe piaţă s-a intensificat concurenţa între diferite tipuri de combustibil. Unele state au mărit investiţiile în producţia de gaz natural lichefiat, în primul rând, pentru că această modalitate are o mai mare capacitate de concurenţă în comparaţie cu tranzitul prin conducte.Un alt necaz pentru furnizorii de gaze naturale, printre care se numără şi compania rusească Gazprom, este gazul de şist. Extragerea acestuia creşte în prezent, mai ales pe continentul american. Drept urmare, noile gazoducte de export şi proiectele scumpe în privinţa gazelor lichefiate pot să nu mai fie solicitate, iar corporaţiile de tipul Gazprom să sufere pierderi serioase. Gazul de şist nu este atât de periculos pe cât se spune, este convins Serghei Pravosudov, directorul Institutului rusesc de Energie Naţională.

„Costul extragerii gazului de şist este de aproximativ 150 dolari pentru mia de metri cubi, adică mai scump decât producţia de gaz tradiţional în Rusia. Însă din cauza faptului că gazul de şist este mai aproape de pieţe, a fost o afacere rentabilă. Mai târziu, datorită crizei, situaţia s-a schimbat puternic. Preţul la gazul de şist s-a redus. În prezent, în SUA el costă în jur de 140 de dolari pentru o mie de cubi. Se înţelege că este o ocupaţie nerentabilă să extragi gazul cu 150 de dolari şi să-l vinzi cu 140. De aceea, acele firme care au investit în gazul de şist, suferă acum pierderi serioase. Aşa că nu trebuie să ne aşteptăm în următorii ani la o creştere a extragerii de gaz de şist.

Experţii consideră că în următorii ani situaţia se va schimba puternic în folosul combustibilului tradiţional. Potrivit calculelor analiştilor, până în anul 2030 cota-parte a gazului în balanţa energetică va creşte de la 24 la 31%. Dar în schimb extragerea lui în ţările UE şi în Norvegia se va reduce cu până la 25%. Aşa că în viitorul apropiat Rusia va rămâne cel mai mare furnizor de combustibil în ţările europene.

inforusia.ro: Medvedev recomanda UE proiectul South Stream

Rusia si UE nutresc speranta ca proiectul South Stream sa devina o retea energetica transeuropeana, a afirmat presedintele Dmitri Medvedev, la summit-ul Rusia-.UE de la Rostov pe Don.

“Rutele de transport ale petrolului si gazelor se diversifica. Realizam cu succes proiecte comune, in primul rand South Stream, si speram ca acesta va obtine statutul de retea transeuropeana”, a spus liderul rus.

Precedentul summit Rusia-UE a fost consacrat in principal securitatii energetice in Europa, constatandu-se rezultatele bune obtinute in aceasta directie de Rusia si Uniunea Europeana. Acum, cele doua parti trebuie sa elaboreze mecanisme mai eficiente pentru garantarea intereselor tarilor producatoare, de tranzit si consumatoare, a spus Dmitri Medvedev. “Nimeni nu trebuie sa fie prejudiciat. Toata lumea trebuie sa fie protejata in mod unitar. Am evocat necesitatea unei noi baze normative sau a ameliorarii bazelor actuale ale cooperarii in domeniul energetic”, a mai spus liderul rus.

Gazoductul South Stream, cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an si in lungime de aproximativ 900 kilometri, este proiectat sa intre in exploatare in 2015. Gazoductul realizeaza legatura intre litoralul rusesc si bulgar pe fundul Marii Negre, prin apele teritoriale ale Turciei. Pentru partea terestra a conductei au fost studiate mai multe variante, toate tranzitand tarile UE.

inforusia.ro: Turkmenistanul demareaza constructia unui gazoduct catre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a participat la cerenomia de sudare a primelor tavi ale unui gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km. Constructia gazoductului va dura pana in 2015.

“Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, a spus presedintele turkmen, citat de ITAR-TASS.
Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza AFP.

Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve.

In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.

Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut.

Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

inforusia.ro: Minskul ar putea ceda Beltransgaz rusilor

Belarusul este gata sa cedeze Rusiei controlul societatii sale care transporta gaz spre Europa, Beltransgaz, si al rafinariilor sale, in schimbul micsorarii pretului la gaze, a declarat joi presedintele Aleksandr Lukasenko, citat de RIA Novosti.

N-as fi impotriva, daca rusii propun sa ne furnizeze gaz la pretul pietei interne ruse in schimbul unui pachet de control la Beltransgaz. Daca totul se face in conditii echitabile, ei pot prelua acest control”, a spus presedintele belarus in fata studentilor de la Universitatea Moghilev.
Potrivit unui contract pe patru ani, holdingul rus Gazprom detine 50% din Beltransgaz, operatorul care transporta gaz rusesc catre Europa.
Belarusul achita 150 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, dar pretul pentru regiunea rusa invecinata la frontiera, Smolensk, este cu mult mai mic.
Incepand din 2011, Minskul va trebui sa cumpere gaz la pretul mediu european, din care se scad taxele de tranzit si de export.
In ceea ce priveste petrolul, presedintele Lukasenko a spus ca este gata sa vanda actiunile la rafinariile de petrol pentru a putea cumpara petrol fara taxe. In prezent, numai 6,3 milioane de tone din petrolul rus importat de Belarus sunt scutite de taxe.

RIA NovostiExport duty on Russian oil grows to $292.1 per ton from Tuesday

The export duty on Russian oil has grown by $8.1 to $292.1 per ton effective from June 1 in line with a government resolution.

The duty on light oil products has gone up to $209.1 per ton from $203.7.

The duty on dark oil products has risen to $112.7 from $109.7 per ton.

In fall 2008, due to falling world oil prices, the Russian government took a number of measures to adjust calculations of the export duty on oil and petroleum products.

In particular, the period for which duties are effective was reduced for Urals oil from two months to one to more promptly take into account the changes in the world situation.

This also reduced tax load on oil companies.

rt.com: PM Putin flags slower move to market gas prices

The transition to full market gas prices on the domestic market will be slower than previously planned, according to Prime Minister Vladimir Putin speaking at a Monday meeting.

The transition to 100% market price for Russian consumers was planned to be completed by the start of 2014, but Prime Minister Putin now says it it is likely that Russian consumers will be paying 55% of the European gas price rather than 100%.

IFC Metropol senior analyst, Alexander Nazarov, says that despite extending the timeframe over which the transition to market price occurs, gas prices in Russia will be higher than those forecast by the Ministry for economic development over the mid-term. He noted that the Prime Minister was alluding to a change in the coefficient between Russian consumers and the market price charged to consumers elsewhere. Gazprom had planned to make the coefficient 70% in its proposal to the government, it is currently 55%.

“We’d like to note that this reducing coefficient is still much lower than the 70% that Gazprom asked for in its proposal to the Government concerning domestic gas price growth in 2011. However, this formula will provide for a higher price growth than the Ministry for economic development planned earlier. Just to remind, the base scenario of the Ministry involved the gas prices growing 15% in 2011, 2012 and 2013.

According to our estimates, the transition to matching domestic consumer gas prices to export supplies with the decreasing coefficient of 55%, provided the oil price remains virtually at the current level, will result in the gas prices growing 22% in 2011.”

However, Prime Minister Putin noted that gas prices for domestic households would continue to be lower than for industry.

“In economic crisis conditions, we are moving substantially to protect the consumer.”

“The price of gas for private consumers will be significantly lower than for industrial enterprises, in contrast with Europe, where gas prices are higher for citizens than for corporate consumers. And we will definitely maintain this policy for the next several years.”

energia.gr: Azerbaijan To Boost Energy Production – President

Energy-rich Azerbaijan expects to boost oil and gas production this year and is seeking to expand its energy export markets, President Ilham Aliyev said Tuesday.

“This year we expect to extract 52 million [metric] tons of oil and 30 billion cubic meters of gas, three times more thanAzerbaijan ‘s needs,” Aliyev said at the opening of a conference on Caspian Seaoil and gas development.

“Extraction is now far greater than our export possibilities. However, we must make sure export capabilities equal extraction. To this end we need new markets or to widen already existing markets,” Aliyev said.

Azerbaijan in 2009 extracted 50.4 million tons of oil and 23.6 billion cubic meters of natural gas, according to government figures.

Rich in oil and gas and strategically located between Russia and Iran ,Azerbaijan has been courted by both Moscow and the West since gaining its independence with the 1991 collapse of the Soviet Union .

Backed by Western governments, companies such as BP PLC (BP.LN) have pumped hundreds of millions of dollars into the country’s energy sector, building a corridor of oil and gas pipelines from Azerbaijan through Georgiaand Turkey to Europe , bypassing Russia .

Azerbaijan is seen as a crucial potential provider for the European Union’s Nabucco pipeline project, a 3,300-kilometer (2,050-mile) pipeline betweenTurkey and Austria scheduled to be completed by 2014.

Tags: , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter