revista presei pe energie 2 februarie

2011/02/02

Hotnews: FMI cere liberalizarea preturilor gazelor naturale si energiei electrice

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat ca Fondul Monetar International (FMI) a cerut in cadrul intalnirilor de la minister renuntarea la preturile reglementate pentru productia de gaze naturale si energie electrica si prezentarea unei noi formule de calcul a acestora, potrivit Mediafax.

“Ne solicita reverificarea preturilor. (…) Preturile sa fie liberalizate, si in cursul acestui an sa ne prezentam cu o noua forma de calcul, ca sunt probleme”, a declarat Ion Ariton dupa discutii de aproape doua ore cu reprezentantii FMI.

El a adaugat ca liberalizarea preturilor reglementate nu inseamna neaparat cresterea tarifelor platite de populatie.

In 2010, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), institutie care are rolul de a stabili preturile la energie si gaze, a anuntat ca va comanda un studiu privind impactul renuntarii la preturile reglementate ale gazelor si electricitatii.

In Romania aproape toti producatorii de electricitate sunt obligati de ANRE sa aloce o parte a productiei pentru consumul populatiei, la preturi stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de OMV Petrom si Romgaz Medias, au preturi de productie stabilite de ANRE.

UPDATE
“Discutiile au vizat situatia companiilor monitorizate de FMI si aflate in subordinea MECMA, reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea companiilor nationale Electra si Hidroenergetica, restructurarea in domeniul minier, programul de privatizare si atragere de investitii, preturile reglementate din domeniul gazelor naturale si din cel al energiei electrice si procesul de liberalizare a pietei de energie”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.

  • In privinta restructurarii Companiei Nationale a Huilei Petrosani, a fost prezentat un plan de restructurare care prevede accesarea ajutorului de stat de catre trei din cele sapte mine, in conformitate cu decizia adoptata in decembrie 2010 de Consiliul de Ministri ai Uniunii Europene, care prevede prelungirea termenului de acordare de ajutoare industriei miniere de carbune pana in 2018. Celelalte patru mine urmeaza a fi incluse in complexuri energetice.
  • Referitor la restructurarea sistemului energetic, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a prezentat un plan care prevede reorganizarea sistemului de producere in doua companii, care sa ofere un mixt de energie, asa cum exista in tarile Uniunii Europene.
  • Un al punct al discutiilor cu FMI l-a vizat procesul de privatizare si atragere de investitii, care prevede vanzarea pe bursa a unor pachete minoritare la Petrom, Transgaz, Transelectrica si Romgaz, precum si procese de privatizare la companii precum Oltchim sau Cuprumin.

UPDATE 2 Reprezentantii FMI au ridicat, in cadrul discutiilor de astazi cu reprezentantii MECMA, posibilitatea liberalizarii preturilor la gaze naturale, cu exceptia consumatorilor casnici si captivi (spitale, scoli, gradinite, unitati de asistenta sociala, institutii de interes public etc.). Tema a fost analizata, dar nu s-a luat nicio decizie in acest sens, precizeaza Ministerul Economiei.

“Precizam ca, in prezent, nu exista nicio discutie oficiala in Guvern cu privire la liberalizarea preturilor la gaze naturale, propunerea apartinand doar FMI-ului. In urmatoarele luni, ANRE va face o analiza a propunerii FMI si o va prezenta Guvernului, pentru a vedea in ce masura liberalizarea preturilor la gaze naturale este viabila sau nu”, se mai arata in comunicatul Ministerului Economiei.

Adevarul: FMI ne obligă să scumpim gazele

FMI şi Comisia Europeană au cerut autorităţilor române din energie să nu mai reglementeze tarifele la electricitate şi gaze pentru agenţii economici. Preţul gazelor de producţie internă este în prezent la jumătate faţă de cel de pe pieţele externe, iar alinierea lor bruscă ar putea însemna o majorare de 80%, adică un impact semnificativ asupra facturilor finale plătite de populaţie.

Problema liberalizării preţurilor la energie electrică şi la gaze, mult mai mici în România faţă de restul ţărilor europene, pune din nou pe jar autorităţile. Ieri, delegaţia FMI şi cea a Comisiei Europene la Bucureşti i-au cerut ministrului Economiei, Ion Ariton, ca tarifele să rămână reglementate doar pentru populaţie şi pentru instituţiile de interes public.

„În cursul acestui an, probabil la jumătatea anului, va trebui să prezentăm o nouă formulă de calcul, pentru că sunt probleme în legătură cu preţul reglementat. FMI şi Comisia ne solicită o reverificare a acestor preţuri şi, de ce nu, o liberalizare a preţului energiei pe piaţă”, a declarat Ariton, la finalul unei întâlniri de două ore cu delegaţia condusă de Jeffrey Franks.

Momentan, pe lângă populaţie, plătesc tarife reglementate şi unele firme mici, cu consum redus de energie. Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României pe această temă în urmă cu un an şi jumătate, argumentând că toţi agenţii economici trebuie să plătească tarife negociate cu furnizorii.

Teoretic, pieţele de energie şi gaze din România sunt complet liberalizate încă de la 1 iulie 2007, prin urmare orice consumator, fie el şi casnic, poate opta pentru stabilirea preţului în funcţie de ofertele de pe piaţă ale companiilor energetice. În practică, însă, consumatorii renunţă foarte greu la tarifele reglementate, care sunt mult mai mici.

Potrivit ultimelor date ale Autoritatăţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), adică cele aferente lunii noiembrie 2010, 53% din consumatorii de energie din România plătesc tarife la electricitate în funcţie de negocierile cu furnizorii, restul fiind sub regim reglementat. La gaze, gradul real de deschidere a pieţei este de 57%.

Am tras prea mult de timp

O altă mare problemă care hăituieşte de câţiva ani autorităţile din energie este preţul gazelor de producţie internă, care este în prezent la jumătate faţă de cel de pe pieţele internaţionale. În negocierile de aderare la UE, România s-a angajat să crească treptat preţul de producţie internă a gazelor până la alinierea cu pieţele externe, astfel încât populaţia să nu sufere un şoc.

Numai că timpul a trecut şi niciun Guvern nu şi-a asumat un astfel de calendar al scumpirilor, mai ales din cauza perioadelor electorale succesive. Preţul gazelor autohtone a fost fixat de către ANRE la 495 de lei pe mia de metri cubi (165 de dolari) şi nu a mai fost modificat din februarie 2008.

Cum gazele de import, care costă 380 de dolari pe mia de metri cubi, reprezintă circa 20% din consum, o aliniere bruscă a celor două preţuri ar însemna, teoretic, o majorare de 80%. Având în vedere un impact atât de mare al egalizării celor două preţuri, este greu de crezut că ANRE va putea ţine tarifele finale pentru populaţie măcar la valori apropiate faţă de cele de acum.

„Precizăm că, în prezent, nu există nicio discuţie oficială în Guvern cu privire la liberalizarea preţurilor la gaze naturale, propunerea aparţinând doar FMI-ului. În următoarele luni, ANRE va face o analiză a propunerii FMI şi o va prezenta Guvernului, pentru a vedea în ce măsură liberalizarea preţurilor la gaze naturale este viabilă sau nu”, arată un comunicat al Ministerului Economiei.

Răspuns greşit! ANRE trebuia să aibă deja o astfel de analiză, pentru că FMI a cerut acelaşi lucru şi în vizitele anterioare, iar Comisia ne presează de peste trei ani să stabilim un calendar de egalizare a preţului gazului intern cu cel extern.

„Un sistem de preţuri reglementate nu este permis, întrucât acesta distorsionează competiţia în rândul tranzacţiilor şi împiedică funcţionarea pieţei europene a gazelor”, declara vara trecută, pentru „Adevărul”, Nicole Bockstaller, ofiţerul de presă al comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger.

Statisticile nu ţin cu românii

Din păcate, statisticile europene nu ţin cu noi. Potrivit ultimelor date ale Eurostat, România a avut în 2010 cele mai mici preţuri la gaze pentru populaţie, de trei ori mai mici decât media celor 27 de state europene, astfel că este loc de scumpiri. Concret, un consumator casnic din România a plătit anul trecut 4,1 euro pe GJ (gigajoule), în timp ce media europeană a fost de 11,1 euro pe GJ. Cel mai scump gaz a fost consumat de suedezi, care au dat 16,4 euro pe GJ.

Şi la electricitate suntem sub media UE de 0,12 euro pe kWh . Un român a plătit 0,08 euro pe kWh în 2010, iar preţuri mai mici au fost doar în Bulgaria şi Estonia – 0,06 euro pe kWh.

“FMI şi Comisia ne solicită o reverificare a preţurilor reglementate la energie şi gaze şi, de ce nu, o liberalizare a preţului pe piaţă.” – Ion Ariton, ministrul Economiei

Ce facem cu minerii din Valea Jiului?

O altă temă de discuţie dintre delegaţia FMI şi ministrul Economiei a fost restructurarea mineritului, în special cea a Companiei Naţionale a Huilei (CNH).

„Va trebui să prezentăm până la sfârşitul săptămânii un program de restructurare a celor şapte mine de huilă. Patru mine să rămână viabile în continuare, iar trei să intre într-un proces de închidere pentru o perioadă de până în 2018, cu subvenţii de la bugetul de stat. FMI cere ca această perioadă să fie mai scurtă, pentru ca subvenţiile să fie pe o perioadă limitată. Nici noi nu ne dorim să ne întindem cu acest program până în 2018″, a spus Ariton.

Potrivit acestuia, în perioada următoare vor fi căutate soluţii alternative pentru minerii care îşi vor pierde locul de muncă. „Nu am discutat de numărul personalului. Acolo este vorba de câteva mii de oameni”, a punctat ministrul.

Ce mine se vor închide

Potrivit unor surse participante la discuţii, oficialii ministerului le-au spus celor de la FMI că o documentaţie privind condiţiile tehnice de închidere a celor trei mine va fi realizată până la 15 aprilie.

„Este vorba despre minele Petrila, Uricani şi Paroşeni. O mare parte dintre mineri vor ieşi la pensie până în 2018″, ne-au spus sursele menţionate. CNH are în prezent circa 10.000 de angajaţi şi restanţe la bugetul de stat de 1,46 miliarde de lei. Compania avut în 2009 pierderi de 606 milioane de lei.

EVZ: FMI ne cere să scumpim gazele

Finanţatorii internaţionali vor ca statul să nu mai controleze preţurile.

Presiunea asupra preţului gazelor naturale, pe care statul se chinuieşte să îl păstreze la un nivel cât mai suportabil pentru populaţie, creşte tot mai mult. Finanţatorii externi – Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) –au solicitat ieri autorităţilor să nu mai controleze preţul gazelor, atât al celor din producţia internă, cât şi al celor de livrare către consumatori.

Singurii care ar mai putea beneficia în viitorul apropiat de preţuri reglementate sunt consumatorii casnici şi captivi (grădiniţe, spitale etc.).

“Probabil la jumătatea acestui an, va trebui să ne prezentăm cu o nouă formulă de calcul, pentru că sunt probleme pe preţul reglementat. Ne solicită o reverificare a acestui preţ şi o liberalizare a preţului pe piaţă”, a declarat ministrul economiei, Ion Ariton.

Dacă liberalizarea s-ar realiza peste noapte, preţurile pe plan intern ar exploda. În acest moment, cei doi mari producători de gaze naturale – compania de stat Romgaz şi cea controlată de austrieci, Petrom – vând pe piaţa reglementată la un preţ de circa 165 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce gazele importate de la ruşi costă acum aproximativ 400 de dolari. Petrom, care asigură jumătate din producţia internă de gaz, a cerut în repetate rânduri ca statul să nu mai controleze preţul gazelor. Presiuni au venit şi de la cei doi mari operatori privaţi de distribuţie – nemţii de la E.ON şi francezii de la GDF SUEZ, care, vineri, s-au întâlnit cu delegaţia FMI, condusă de Jeffrey Franks.

Liberalizarea preţului a tot fost cerută în ultimii ani de Comisia UE, iar autorităţile s-au angajat că vor elabora un calendar de creştere treptată a preţurilor. Problema este că importurile de la ruşi, cele care sunt reper şi pentru preţul gazelor din producţia internă, s-au scumpit foarte mult în ultimii ani, ceea ce face tot mai grea misiunea autorităţilor. Dacă în ianuarie anul trecut gazele de la ruşi costau 338 de dolari pe mia de metri cubi, acum se vând cu aproape 20% mai mult, respectiv cu circa 400 de dolari.

În medie, gazele din producţia internă asigură aproape 75% din consum, iar dublarea preţului acestora ar duce la o explozie a facturilor, imposibil de suportat pentru populaţie. În plus, scumpirea va avea efecte în lanţ pentru toată economia. Ministerul Economiei susţine contrariul. “Solicitarea FMI se înscrie în linia celorlalte cerinţe care au sugrumat România şi probabil aceasta va fi lovitura finală”, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. El a adăugat că unui “pacient mort”, aşa cum FMI a calificat România recent, i se poate face orice. 

Importuri tot mai mari

Preţul gazelor furnizate consumatorilor casnici din România, cu taxe incluse, era, în primul semestru din 2010, cel mai mic din UE, potrivit datelor Comisiei Europene. Raportat la puterea de cumpărare, preţul este la media UE şi peste cel din Marea Britanie sau Franţa. Ultima scumpire a preţurilor a avut loc în iulie 2008, iar în 2009 gazele s-au ieftinit de două ori. În acest an, însă, scumpirile par iminente. În luna februarie, de pildă, importurile vor asigura 41,5% din consum, un nivel-record, mai ales în condiţiile unui consum redus. Potrivit unor surse din piaţă, explicaţia ar fi că nu sunt suficiente gaze înmagazinate, iar producţia internă este la cote mai mici.

“Solicitarea FMI (privind liberalizarea preţului gazelor – n.r.) se înscrie în linia celorlalte cerinţe care au sugrumat România şi probabil aceasta va fi lovitura finală.”
ILIE ŞERBĂNESCU, analist economic

Gandul: FMI vrea liberalizarea preţurilor la gaze. Ce se va întâmpla cu tarifele plătite de populaţie

Ministerul Economiei susţine că încă nu ştie care va fi efectul unei astfel de decizii şi că va trebui făcut un studiu în acest sens

iberalizarea pieţei gazelor naturale, respectiv renunţarea la politica de stat de plafonare, prin lege, a tarifelor aplicate gazelor naturale distribuite. “Ne solicită reverificarea preţurilor. Preţurile să fie liberalizate şi în cursul acestui an să prezentăm o nouă formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, la finalul întâlnirii de două ore pe care a avut-o luni cu reprezentanţii FMI. El a ţinut să sublinieze că o eventuală liberalizare a preţurilor nu înseamnă neapărat costuri mai mari pentru clienţii finali.

Ulterior, ministerul a revenit cu un comunicat, în care susţine că impactul liberalizării pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice asupra preţurilor de consum nu este încă estimat, urmând să fie făcut un studiu în acest sens. “În următoarele luni, ANRE va face o analiză a propunerii FMI şi o va prezenta Guvernului pentru a vedea în ce măsură liberalizarea preţurilor la gaze naturale este viabilă sau nu”, se precizează în comunicatul oficial.

Experţii susţin că liberalizarea ar putea duce, cel puţin până la “conturarea” noii pieţe, la tarifemai mari, fiind de preferat ca această decizie să nu includă clienţii captivi.

Tănăsescu, FMI: Pentru populaţie, a trecut greul

FMI susţine că, în ceea ce priveşte suferinţa populaţiei, greul a trecut şi că anul acesta nu vor mai avea loc tăieri. Mai mult decât atât, este posibil ca peste doi ani, cel mai devreme, să fie redus nivelul TVA, însă numai dacă va creşte gradul de colectare, respectiv dacă se va reduce evaziunea fiscală, după cum susţine Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. “Din punctul de vedere al suferinţelor populaţiei, greul a trecut. Anul 2011 nu va mai înregistra niciun fel de tăiere, niciun fel de măsuri corective. Acestea au fost făcute. Ele trebuie doar să îşi urmeze cursul în 2011 şi în anii următori”, a declarat Tănăsescu.

El a precizat că, în funcţie de rezultatele luptei Guvernului cu evaziunea, se poate vorbi şi despre o uşoară relaxare fiscală, cum ar fi reducerea TVA de la nivelul actual de 24%.

“Există această posibilitate, dar cu nişte condiţii cumulative stricte. În primul rând, o îmbunătăţire a colectării, o îmbunătăţire a capacităţii administrative de a colecta TVA la un nivel cel puţin egal cu ce există în jurul nostru”, a explicat oficialul FMI. El a precizat că un nivel optim de colectare a TVA ca pondere în PIB ar fi de 9 -10%, în condiţiile în care anul acesta ar putea ajunge la 8,5%, în creştere faţă de nivelul de 7,7% de anul trecut.

Transporturile, ajutate de FMI să-şi restructureze companiile

Nici Ministerul Transporturilor nu a scăpat de sugestiile FMI. La finalul discuţiilor dintre reprezentanţii Fondului şi ai Transporturilor, ministrul de resort, Anca Boagiu, a declarat că vor mai fi ajutate de către stat doar companiile care îşi reduc pierderile. Mai mult decât atât, Boagiu a anunţat că Transporturile au format un parteneriat cu FMI, Banca Mondială şi CE în vederea restructurării companiilor cu probleme din subordinea ministerului, par­teneriat care se va derula, cel mai pro­babil, pe o perioadă de doi-trei ani.

Pe “lista neagră” a FMI se află cinci companii aflate în su­bordinea Transporturilor, respectiv cele trei com­panii de cale ferată, CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă, precum şi Metrorex şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter