revista presei pe energie 2 februarie – part II

2011/02/02

Bursa: FMI vrea liberalizarea preţurilor şi privatizare în energie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut, ieri, liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a pieţei de energie electrică. Adică, autorităţile noastre vor trebui să reglementeze aceste preţuri doar pentru populaţie şi instituţii publice, nu şi pentru agenţi economici.
Dacă s-ar implementa liberalizarea pieţelor, atunci agenţii economici care au plătit un preţ mai mic, controlat de stat, vor trebui să suporte majorări de tarife. Acestea se vor reflecta în preţurile serviciilor şi produselor oferite de firme, pe care le vor plăti consumatorii. De altfel, orice creştere de preţ la utilităţi influenţează şi inflaţia.
Dar ce i-a apucat, brusc, pe reprezentanţii FMI să discute liberalizarea pieţelor energetice cu reprezentanţii Ministerului Economiei, sus-ţinând o cerere mai veche a Comisiei Europene? Surse din Ministerul Economiei susţin că FMI a pus aceas-tă problemă pentru că ţara noastră pierde investitori strategici din cauza modului în care reglementează preţurile. Cu alte cuvinte, investitorii vor preţuri mai mari ca să scoată un profit mai mare şi mai rapid din producţia noastră de energie.
Intervenţia FMI nu este întâm-plătoare în condiţiile în care am pierdut trei investitori strategici (“RWE” Germania, “GDF Suez” Franţa şi “Iberdrola” Spania) din proiectul de construcţie al Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în valoare de patru miliarde de euro.
Oficialii Ministerului Economiei susţin, însă, că reprezentanţii FMI au ridicat, în cadrul discuţiilor de ieri, posibilitatea liberalizării preţurilor la gaze naturale, cu excepţia consumatorilor casnici şi captivi (spitale, şcoli, grădiniţe, unităţi de asistenţă socială, instituţii de interes public etc.). Tema a fost analizată, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens. Ei mai spun, într-un comunicat: “Precizăm că, în prezent, nu exis-tă nicio discuţie oficială în Guvern cu privire la liberalizarea preţurilor la gaze naturale, propunerea aparţinând doar FMI-ului. În următoarele luni, ANRE va face o analiză a propunerii FMI şi o va prezenta Guvernului, pentru a vedea în ce măsură liberalizarea preţurilor la gaze naturale este viabilă sau nu”.
Sursele noastre, care au participat la discuţiile de ieri dintre oficialii FMI şi cei ai Ministerului Economiei, susţin că Fondul a atras atenţia asupra ANRE (reglementatorul pieţei de energie), care ar trebui să fie independent şi nu subordonat Guvernului, dar şi asupra modului de calcul al tarifelor reglementate, pentru care mulţi investitori străini şi-au exprimat nemulţumirea.
Potrivit surselor citate, FMI a sugerat autorităţilor că cea mai bună metodă pentru restructurarea producţiei noastre de energie este privatizarea, nu înfiinţarea celor doi campioni de stat cu un mix de surse de energie. Astfel, investitorii privaţi ar putea cumpăra unele unităţi hidro şi termo şi ar putea participa la proiectul nuclear, făcându-şi singuri un mix energetic potrivit pentru piaţa noastră. Şi pentru ca privatizarea să aibă succes şi să atragem investiţiile masive de care avem nevoie pentru unităţi noi sau modernizate, atunci trebuie să liberalizăm preţurile gazelor şi electricităţii pentru toţi agenţii economici.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a anunţat, ieri, că a discutat cu delegaţia FMI, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BEI şi BERD, condusă de Jeffrey Franks, despre situaţia companiilor monitorizate (“Compania Naţională a Huilei”, “Electrocentrale Bucureşti” şi “Termoelectrica”), reorganizarea sistemului energetic prin înfiinţarea companiilor naţionale “Electra” şi “Hidroenergetica”, restructurarea în domeniul minier, programul de privatizare şi atragere de investiţii, preţurile reglementate din domeniul gazelor naturale şi din cel al energiei electrice şi procesul de liberalizare a pieţei de energie.
În privinţa restructurării “Companiei Naţionale a Huilei” Petroşani, Ministerul Economiei a prezentat un plan de restructurare care prevede accesarea ajutorului de stat de către trei din cele şapte mine, în conformitate cu decizia adoptată în decembrie 2010 de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene. Decizia prevede prelungirea termenului de acordare de ajutoare industriei miniere de cărbune până în 2018. Celelalte patru mine urmează să fie incluse în complexurile energetice.
Un punct important al discuţiilor l-a vizat procesul de privatizare şi atragere de investiţii, care prevede vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare la “Petrom”, “Transgaz”, “Transelectrica” şi “Romgaz”, precum şi procese de privatizare la companii precum “Oltchim” sau “Cuprumin”.
O misiune FMI – CE se află la Bucureşti pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, în care se va analiza îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010 şi vor fi negociate condiţiile privind un nou acord, de tip preventiv. Vizita se va încheia în data de 8 februarie.

Adevarul: Ariton: FMI a cerut liberalizarea preţului gazelor de producţie internă

Misiunea FMI şi cea a Comisiei Europene la Bucureşti au cerut autorităţilor din energie liberalizarea preţului gazelor de producţie internă, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, astăzi, la finalul întâlnirii cu oficialii FMI.

“Ei (FMI şi Comisia Europeană – n.r.) doresc ca preţurile la gaze şi energie să fie liberalizate. În cursul acestui an, probabil la jumătatea anului, va trebui să prezentăm o nouă formă de calcul, pentru că sunt probleme pe preţul reglementat. Ne solicită o reverificare a acestor preţuri şi, de ce nu, o liberalizare a preţului energiei pe piaţă“, a spus Ariton.

Ministrul a subliniat că acest lucru nu înseamnă scumpirea gazelor şi a electricităţii pentru populaţie, iar solicitările FMI vizează doar piaţa industrială de energie.

Totodată, o altă temă de discuţie a fost restructurarea sistemului minier. “Va trebui să prezentăm până la sfârşitul săptămânii un program de restructurare a celor şapte mine de huilă. Patru mine să rămână viabile în continuare, iar trei să intre într-un proces de închidere pentru o perioadă de până în 2018, cu subvenţii de la bugetul de stat. FMI cere ca această periodă să  fie mai scurtă, pentru ca subvenţiile să fie pe o perioadă limitată. Nici noi nu ne dorim să ne întindem cu acest program până în 2018”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, în perioada următoare vor fi căutate soluţii alternative pentru forţa de muncă disponibilizată din zonă.

Nu am discutat de numărul personalului. Acolo este vorba de câteva mii de oameni. S-au discutat soluţii de reintegrare şi reconversie profesională“, a punctat oficialul.

Misiunea FMI şi cea a Comisiei Europene la Bucureşti s-au întâlnit în această dimineaţă cu ministrul Economiei şi cu autorităţile de resort pentru a discuta pe tema eficientizării sectorului energetic. Discuţiile au început la ora 9.00 şi au durat aproape două ore.

money.ro: D.I. Popescu: Comisia Europeană ne cere o scumpire extrem de puternică a gazelor

Liberalizarea preţurilor la energie înseamnă o aliniere la preţurile Uniunii Europene, unde fiecare cetăţean consumă, lunar, pe energie 700 de euro, a declarat, la The Money Channel Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor.

“Liberalizarea preţurilor nu a fost recomandată de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) ci de Comisia Europeană, şi înseamnă alinierea cu preţurile europene, scumpirea gazelor, o scumpire extrem de puternică…”, a declarat Popescu.

Popescu a explicat că se doreşte ca cetăţenii români să ajungă să cheltuiască pe energie la fel ca cetăţenii europeni.

“Fiecare cetăţean al UE plăteşte 700 de euro lunar pe energie. 300 – 400 de miliarde anual. Dacă am investi ca UE 200 – 300 de miliarde în energie, poate, în câţiva ani, vom avea o independenţă”, a spus Popescu.

Ministrul Economiei, Ion Ariton. a anunţat că FMI a cerut României renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul.

“Ne solicită reverificarea preţurilor. (…) Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după discuţii de aproape două ore cu reprezentanţii FMI.

El a adăugat că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neaparat creşterea tarifelor plătite de populaţie.

Hotnews: FMI nu a cerut majorarea pretului la gaze pentru populatie, ci a prezentat o solutie prin care acesta scade cu 15% – surse

Surse apropiate negocierilor au declarat pentru HotNews.ro ca FMI nu a vorbit despre cresterea pretului la gaze naturale pentru populatie, ci, dimpotriva, a prezentat o solutie prin care acesta sa scada cu pana la 15%.

Oficialii FMI au amintit, in acest context ca in Uniunea Europeana se accepta ca preturile gazelor pentru populatie sa fie tinut sub control.

Propunerile FMI de liberalizare a pietei gazelor naturale se refera la livrarile catre agentii industriali, au precizat sursele citate.

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat marti dimineata ca FMI a cerut, in cadrul intalnirilor de la minister, renuntarea la preturile reglementate pentru productia de gaze naturale si energie electrica si prezentarea unei noi formule de calcul a acestora.

“Ne solicita reverificarea preturilor. (…) Preturile sa fie liberalizate, si in cursul acestui an sa ne prezentam cu o noua forma de calcul, ca sunt probleme”, a declarat Ion Ariton dupa discutii de aproape doua ore cu reprezentantii FMI.

Ulterior, ministerul a precizat, intr-un comunicat de presa, ca “discutiile au vizat situatia companiilor monitorizate de FMI si aflate in subordinea MECMA, reorganizarea sistemului energetic prin infiintarea companiilor nationale Electra si Hidroenergetica, restructurarea in domeniul minier, programul de privatizare si atragere de investitii, preturile reglementate din domeniul gazelor naturale si din cel al energiei electrice si procesul de liberalizare a pietei de energie”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei.

money.ro: Luna aceasta consumăm 40% gaze ruseşti, dublu faţă de decembrie. Când vine decontul

Din cauză că fabricile de îngrăşăminte au primit cu prioritate, anul trecut, gaze de la Petrom şi Romgaz depozitele au fost constituite mai ales din importuri. Scumpirea gazelor este iminentă

Ponderea gazelor de import din coşul de gaze s-a dublat în numai două luni, de la puţin peste 20% în decembrie la 41% în februarie, conform structurii de amestec avizată de Agenţia de Reglementare în Energie. O atare modificare a coşului coroborată cu un baril ce oscilează pe la 100 de dolari fac ca o majorare semnificativă a preţului la gaze să fie iminentă.

De altfel, reprezentanţi ai ministerului Economiei au declarat, recent, că nu se pot evita scumpirile la gaze şi electricitate. Din partea ANRE au venit doar mesaje care arătau că nu există motive suficiente pentru scumpirea energie. De gaze, însă, nu s-a pomenit.

Potrivit aceloraşi reprezentanţi ai Autorităţii, motivul pentru care am ajuns să consumăm în proporţie de 40% gaze ruseşti se explică şi prin modul în care s-a făcut stocarea în decursul anului trecut, în afară de temperaturile foarte scăzute din această perioadă. Astfel, în depozite au intrat în proporţie de 65% gaze din import pentru că nu erau suficiente cantităţi din intern. Aceasta deoarece printr-o ordonanţă de Guvern atât Romgaz cât şi Petrom au fost obligate să livreze către consumatorii întreruptibili şi în special către sectorul chimic atâta gaz de cât aveau nevoie aceştia.
România consumă circa 13 miliarde de metri cubi anual. Nouă miliarde de metru cubi provin din resurse interne.

ziare.com: Consumul de gaze rusesti s-a dublat: Scumpirea e iminenta

Din cauza ca fabricile de ingrasaminte au primit cu prioritate, anul trecut, gaze de la Petrom siRomgaz depozitele au fost constituite mai ales din importuri. Scumpirea gazelor este iminenta.

Ponderea gazelor de import din cosul de gaze s-a dublat in numai doua luni, de la putin peste 20% in decembrie la 41% in februarie, conform structurii de amestec avizata de Agentia de Reglementare in Energie, scrie MONEY.ro.

O atare modificare a cosului coroborata cu un baril ce oscileaza pe la 100 de dolari fac ca o majorare semnificativa a pretului la gaze sa fie iminenta.

De altfel, reprezentanti ai Ministerului Economiei au declarat, recent, ca nu se pot evita scumpirile la gaze si electricitate. Din partea ANRE au venit doar mesaje care aratau ca nu exista motive suficiente pentru scumpirea energiei. De gaze, insa, nu s-a pomenit.

money.ro: Polonia, o ameninţare pentru securitatea energetică a României?

În timp ce în România trei din cele mai importante companii care urmau să investească în construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă s-au retras din proiect, autorităţile din Polonia au anunţat că vor să urgenteze demararea primei centrale nucleare din ţară.

Polonezii intentioneaza sa aiba functionala prima centrala nucleara, cu o putere instalata de 3.000 MW – de doua ori maimare decat a centralei de la Cernavoda, in 2020, iar pana in 2030 sa fie operationala o a doua centrala cu o putere instalata similara, potrivit Warsaw Business Journal.

Costurile primei centrale nucleare, ale carei lucrari ar urma sa demareze in 2016, s-ar putea ridica la aproximativ 35-55 miliarde zloti, echivalentul a 8,9 – 13,9 miliarde euro.

Puterea totala instalata in cele doua centrale nucleare pe care intentioneaza sa le construiasca Polonia va fi aproximativ egala cu ceea ce are in momentul de fata Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania. Cele 326 de centrale hidroelectrice si statii de pompare, ce insumeaza o putere instalata de peste 6.300 MW, pe care le administreeaza Hidroelectrica asigura o treime din productia interna de energie electrica a Romaniei.

In 2010, productia interna de energie electrica a Poloniei s-a cifrat la aproximativ 163 Twh, urmand ca aceasta sa creasca la peste 187 Twh in 2020, respectiv 215,8 Twh in 2030. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, facute luand in calcul o putere instalata in centrale nucleare de 1.515 MW, in 2020, 6,3% din productia interna de energie electrica a Poloniei va fi asigurata din surse nucleare.

Bursa: Magnatul Comănescu duce “Grup Servicii Petroliere” în Kazahstan

*  Compania este interesată de petrolul şi gazele din Marea Caspică şi ţinteşte parteneriate cu operatorii locali
*  Doru Mihai Dediu, fostul director general al Petrom Kazahstan, ales să conducă afacerea
Grup Servicii Petroliere (GSP), companie controlată de unul dintre magnaţii români ai petrolului, Gabriel Valentin Comănescu, şi-a extins afacerile în Kazahstan.
Acţionarii GSP au decis pe 10 ianuarie 2011 să înfiinţeze la Alma-Ata, cel mai important centru economic şi comercial al Kazahstanului, compania “GSP Kazahstan”, potrivit Monitorului Oficial.
Directorul general al GSP Kazahstan a fost numit Doru Mihai Dediu, nimeni altul decât fostul director general al Petrom în Kazahstan.
GSP Kazahstan va avea un capital social de 800.000 tenge (moneda naţională), iar pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor cu înregistrarea a fost selectată casa de avocatură kazahă “Grata”.
“GSP este interesată de oportunităţile din industria oil&gas din zona Mării Caspice şi a decis deschiderea unui birou de reprezentanţă în Kazahstan”, ne-a declarat Radu Petrescu, directorul de comunicare al GSP.
Oficialul a menţionat că GSP Kazahstan ţinteşte o serie de colaborări cu firmele de profil kazahe: “Marea Caspică deţine resurse bogate de petrol şi gaze naturale iar GSP consideră că este un moment oportun pentru eventuale colaborări cu operatorii locali din industrie. Biroul a fost des-chis la începutul lunii ianuarie şi se află în faza de structurare”.
Unul dintre cei mai mari jucători în domeniul petrolier din Kazahstan este compania de stat KazMunaiGaz (KMG), care a preluat, în 2007, pentru 1,6 miliarde de dolari, 75% din acţiunile grupului Rompetrol controlat la acea vreme de Dinu Patriciu.
Un alt “greu” în industria petrolieră kazahă la Marea Caspică este consorţiul TengizChevroil (deţinut de Chevron Texaco, ExxonMobil, statul kazah şi compania rusă Lukarco).
*  Extinderea afacerilor în spaţiul ex-sovietic
GSP este specializată în domeniul forajului marin şi, recent, şi-a lărgit domeniul de activitate în construcţiile off-shore, fiind înfiinţată “GSP Shipyard”, după ce a achiziţionat un vapor specializat în acest gen de lucrări, a cărui valoare de piaţă a fost estimată la 100 milioane de dolari.
Acţionarii GSP sunt “Upetrom Group Management” cu 90% din acţiunile GSP şi “RCI Grup Consultanţă” şi omul de afaceri constănţean Gabriel Valentin Comănescu cu câte 5% din titluri fiecare. În 2009, compania a avut o cifră de afaceri netă de 921.998.617 lei şi un profit de 28.080.633 lei, conform ultimului bilanţ publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Extinderea GSP la Marea Caspică vine după ce compania a devenit în ultimii ani tot mai activă în domeniul energetic, în spaţiul ex-sovietic.
GSP a câştigat, în decembrie 2009, un contract 269 de milioane de dolari de la consorţiul rus Gazprom pentru construcţia unei conductei submarine la Marea Neagră “Dzhubga-Lazarevskoe – Soci”.
Obiectivul investiţional a fost comandat de Guvernul rus pentru alimentarea neîntreruptă cu gaze a oraşelor localizate în zona de coastă a Mării Negre din Caucaz, în contextul în care Federaţia Rusă va organiza, în 2014, Jocurile Olimpice de Iarnă, iar oraşul Soci va fi capitala acestui eveniment.

Kazahstanul, “El Dorado” al petrolului
Kazahstanul deţine rezerve uriaşe de petrol, estimate la 30 de miliarde de barili (locul 11 la nivel mondial) şi are ambiţii mari în acest sens. Preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a anunţat că ţara sa intenţionează să intre în top zece al statelor producătoare de petrol şi că, pe viitor, este interesată să crească producţia, îndeosebi pentru export.
Kazahstanul vrea să înceapă exploatarea resurselor petroliere la Kasagan, cel mai mare zăcămint petrolifer din afara Orientului Mijlociu. Principalele zăcăminte kazahe de la Marea Caspică sunt la Tengiz (pe malul nord-estic al Marii Caspice) şi la Karasaganak, în apropriere de graniţa cu Federaţia Rusă.

Compania este interesată de petrolul şi gazele din Marea Caspică şi ţinteşte parteneriate cu operatorii locali
*  Doru Mihai Dediu, fostul director general al Petrom Kazahstan, ales să conducă afacerea
Grup Servicii Petroliere (GSP), companie controlată de unul dintre magnaţii români ai petrolului, Gabriel Valentin Comănescu, şi-a extins afacerile în Kazahstan.
Acţionarii GSP au decis pe 10 ianuarie 2011 să înfiinţeze la Alma-Ata, cel mai important centru economic şi comercial al Kazahstanului, compania “GSP Kazahstan”, potrivit Monitorului Oficial.
Directorul general al GSP Kazahstan a fost numit Doru Mihai Dediu, nimeni altul decât fostul director general al Petrom în Kazahstan.
GSP Kazahstan va avea un capital social de 800.000 tenge (moneda naţională), iar pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor cu înregistrarea a fost selectată casa de avocatură kazahă “Grata”.
“GSP este interesată de oportunităţile din industria oil&gas din zona Mării Caspice şi a decis deschiderea unui birou de reprezentanţă în Kazahstan”, ne-a declarat Radu Petrescu, directorul de comunicare al GSP.
Oficialul a menţionat că GSP Kazahstan ţinteşte o serie de colaborări cu firmele de profil kazahe: “Marea Caspică deţine resurse bogate de petrol şi gaze naturale iar GSP consideră că este un moment oportun pentru eventuale colaborări cu operatorii locali din industrie. Biroul a fost des-chis la începutul lunii ianuarie şi se află în faza de structurare”.
Unul dintre cei mai mari jucători în domeniul petrolier din Kazahstan este compania de stat KazMunaiGaz (KMG), care a preluat, în 2007, pentru 1,6 miliarde de dolari, 75% din acţiunile grupului Rompetrol controlat la acea vreme de Dinu Patriciu.
Un alt “greu” în industria petrolieră kazahă la Marea Caspică este consorţiul TengizChevroil (deţinut de Chevron Texaco, ExxonMobil, statul kazah şi compania rusă Lukarco).
*  Extinderea afacerilor în spaţiul ex-sovietic
GSP este specializată în domeniul forajului marin şi, recent, şi-a lărgit domeniul de activitate în construcţiile off-shore, fiind înfiinţată “GSP Shipyard”, după ce a achiziţionat un vapor specializat în acest gen de lucrări, a cărui valoare de piaţă a fost estimată la 100 milioane de dolari.
Acţionarii GSP sunt “Upetrom Group Management” cu 90% din acţiunile GSP şi “RCI Grup Consultanţă” şi omul de afaceri constănţean Gabriel Valentin Comănescu cu câte 5% din titluri fiecare. În 2009, compania a avut o cifră de afaceri netă de 921.998.617 lei şi un profit de 28.080.633 lei, conform ultimului bilanţ publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Extinderea GSP la Marea Caspică vine după ce compania a devenit în ultimii ani tot mai activă în domeniul energetic, în spaţiul ex-sovietic.
GSP a câştigat, în decembrie 2009, un contract 269 de milioane de dolari de la consorţiul rus Gazprom pentru construcţia unei conductei submarine la Marea Neagră “Dzhubga-Lazarevskoe – Soci”.
Obiectivul investiţional a fost comandat de Guvernul rus pentru alimentarea neîntreruptă cu gaze a oraşelor localizate în zona de coastă a Mării Negre din Caucaz, în contextul în care Federaţia Rusă va organiza, în 2014, Jocurile Olimpice de Iarnă, iar oraşul Soci va fi capitala acestui eveniment.

CĂTĂLIN DEACU

*  Kazahstanul, “El Dorado” al petrolului
Kazahstanul deţine rezerve uriaşe de petrol, estimate la 30 de miliarde de barili (locul 11 la nivel mondial) şi are ambiţii mari în acest sens. Preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev a anunţat că ţara sa intenţionează să intre în top zece al statelor producătoare de petrol şi că, pe viitor, este interesată să crească producţia, îndeosebi pentru export.
Kazahstanul vrea să înceapă exploatarea resurselor petroliere la Kasagan, cel mai mare zăcămint petrolifer din afara Orientului Mijlociu. Principalele zăcăminte kazahe de la Marea Caspică sunt la Tengiz (pe malul nord-estic al Marii Caspice) şi la Karasaganak, în apropriere de graniţa cu Federaţia Rusă.

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter