revista presei pe energie 2 august 2011

2011/08/02

Hotnews: Discutiile ministrului economiei cu FMI: In octombrie se decide soarta mamutilor Electra si Hidroenergetica/La Hidroelectrica si Nuclearelectrica va avea loc o majorare de capital cu 10%, iar vanzarea actiunilor Petrom va fi reluata in prima parte a anului viitor

Agonia infiintarii celor doi mamuti energetici, Hidroenergetica si Electra, se prelungeste. Dovada sta faptul ca Ministerul Economiei a convenit in cadrul unei intalniri cu reprezentantii FMI, Bancii Mondiale si Comisiei Europene, sa realizeze pana in luna octombrie o noua analiza referitoare la infiintarea celor doua companii energetice. In cadrul intalnirii s-a mai convenit reluarea in prima parte din 2012 a ofertei de vanzare a actiunilor de la Petrom, scoaterea pe bursa pana la sfarsitul anului a cate 15% din actiunile de la Transelectrica si Transgaz, listarea a 15% din actiunile Romgaz, iar pentru Hidroelectrica si Nuclearelectrica, se va demara procesul de majorare de capital cu 10% prin oferta publica primara.

In ceea ce priveste infiintarea celor doua companii, “Ministerul Economiei va face, pana in luna octombrie, o analiza referitoare la înfiinţarea celor două companii energetice, înfiinţare decisa prin HG nr. 56/20.01.2010 şi H.G. nr. 357/14.04.2010 si blocata in urma unor acţiuni in instanţa a Fondului Proprietatea si a unor organizaţii sindicale si persoane fizice. In urma analizei se va clarifica situaţia juridica a companiilor si se va lua o decizie finala in privinţa acestora”.

Pana acum, proiectul de infiintare a gigantilor energetici Electra si Hidroenergetica s-a dovedit un mare esec, mai ales in conditiile in care a fost respins irevocabil in salile Curtii de Apel Bucuresti. Insa, Guvernul a refuzat sa-si asume acest insucces si a continuat sa mearga pe ideea realizarii companiilor chiar cu riscul blocarii unor mari investitii in domeniul energetic. De altfel, chiar un raport al Bancii Mondiale arata ca incapatanarea Guvernului de a infiinta doi campioni energetici a alungat investitorii.

Daca nu se vor putea infiinta doi mamuti mari, se va recurge la solutia crearii a doi mamuti mai mici. “In paralel, se analizează posibilitatea, agreata si de FMI, a reorganizării sectorului energetic in doua companii, bazată pe un mecanism clar de funcţionare, in care sa nu mai fie incluse Hidroelectrica si Nuclearelectrica”, mai informeaza Ministerul. Guvernul are in vedere o fuziune a lor cu SNLO si infiintarea unui complex mai mare pe lignit-Oltenia. Un plan similar este prevazut si pentru Deva, Paroseni si CNH, acestea urmand sa formeze un complex pe huila-Hunedoara.

  • In ceea ce priveşte planurile actualizate de privatizare, lichidare, restructurare ale companiilor de stat, la S.C. OMV Petrom Bucureşti S.A. se va relua oferta de vânzare pe piaţa de capital a pachetului de acţiuni reprezentând 9,84% din capitalul social conform HG nr. 832/2010 in prima parte a anului 2012.

In cazul celorlalte companii:

  • Se continua programul de vânzare a 15% din pachetul de acţiuni la TRANSELECTRICA si TRANSGAZ. Procesul SPO este programat a se finaliza la sfârşitul anului 2011,
  • Pentru ROMGAZ va avea loc listarea la Bursa de Valori Bucuresti si vânzarea pachetului de 15% din capitalul social.
  • Pentru S.C. HIDROELECTRICA si NUCLEARELECTRICA S.A., pentru generarea de investiţii suplimentare considerabile, se va demara procesul de majorare de capital cu 10% prin oferta publica primara (IPO).

Cele opt societăţi comerciale din portofoliul Ministerului Economiei, monitorizate de FMI, sunt: Societatea Comercială TERMOELECTRICA, Societatea Comercială ELCEN, Compania Naţională a Huilei, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Societatea Comercială OLTCHIM, Societatea Comercială Complexul Energetic Turceni, Societatea Comercială Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Societatea Comercială Electrica Serv.

In perioada 20 iulie – 1 august 2011 o nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se afla în România, pentru a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv, pentru a analiza progresele înregistrate în angajamentele asumate de autorităţile române.

Hotnews: Cum poate Romania sa devina un “rezervor de gaze” pentru Europa

“Romania poate deveni un rezervor de gaze naturale pentru intreaga UE”, declara, recent, pentru HotNews expertul in energie, Ionut Purica. Pornind de la  aceasta idee, HotNews a incercat sa afle care este potentialul real al Romaniei in privinta stocarilor de gaze si cine ar fi interesat sa dezvolte depozite  de inmagazinare. O informatie esentiala este ca Romania a incheiat cu Gazprom discutiile si analizele preliminare privind dezvoltarea a 10 depozite de gaze  in Romania. “In perioada urmatoare, daca una din parti identifica un interes legitim, se va trece la analize si discutii concrete”, sustine Ministerul Economiei. Tot acesta mai spune ca Romania dispune de unpotential important de stocare a gazelor in cavitatile saline, mai ales in depozitul de la Ocna  Mures. Chiar daca potentialul pentru transformarea Romaniei intr-un “rezervor european” este mare, proiectele intarzie sa se concretizeze. Vezi in text mai multe informatii.

  • In ceea ce priveste relatia cu rusii de la Gazprom, Romania si-a manifestat, cu fiecare ocazie, deschiderea pentru intarirea cooperarii in sectorul gazelor  naturale, dar si in alte sectoare din domeniul energetic, precum si disponibilitatea pentru aprofundarea discutiilor, in vederea materializarii proiectelor  de interes comun, informeaza Ministerul Economiei. “Romania doreste colaborari atat in domeniul depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, cat  si in proiecte de explorare-dezvoltare-exploatare a zacamintelor de gaze naturale in afara granitelor tarii, inclusiv pe terte piete. Romania analizeaza cu  interes orice initiativa care poate contribui la securitatea energetica a tarii noastre si care poate avea un impact pozitiv la nivel regional“, se arata  intr-un raspuns al ministerului catre HotNews.

Discutiile cu Gazprom pe tema depozitelor de gaze au demarat cu mai multi ani in urma, iar in iunie 2009 a fost semnat un memorandum de colaborare.

Recent, expertul in energie, Ionut Purica, spunea ca un avantaj competitiv al Romaniei este posibilitatea stocarii de gaze in depozitele de gaze saracite in  urma exploatarii gazelor si petrolului (dupa 100 de ani exploatare a gazului si 150 de ani de exploatare a petrolului). “In raport cu interesul de control al  exportului de gaz de catre Federatia Rusa prin Gazprom, Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare catre regiune in cadrul UE, precum si un  potential catre Ucraina. Acest lucru creaza o oarecare putere de negociere care insa va trebui folosita in mod corespunzator”, a spus Ionut Purica.

  • In afara de Rusia, si-a manifestat interesul pentru depozitele din Romania si Republica Moldova. Deoarece in Republica Moldova nu au fost identificate conditii geologice pentru stocarea gazelor naturale, exista interes din partea moldava pentru analizarea posibilitatilor de stocare a acestora pe teritoriul  Romaniei, in contextul realizarii proiectului de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale pe directia Ungheni-Iasi“, sustine Ministerul Economiei.

Romania si Republica Moldova vor finaliza in aceasta vara studiul de fezabilitate pentru proiectul privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi, o conducta prin care vor putea fi realizate atat importuri, cat si exporturi de gaze, a declarat, recent, la Bucuresti vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazar.

Vicepremierul moldovean a mai spus ca se analizeaza posibilitatea ca rezervele strategice de gaze sa fie stocate la depozitul Margineni din Romania.

  • “Suntem in faza studiului de fezabilitate, pentru a decide daca este mai profitabil pentru noi ca depozitul care sa stocheze rezerva strategica sa fie  amplasat pe teritoriul Republicii Moldova sau pe cel al altui stat, respectiv al Romaniei (…) Vrem sa avem trei-patru optiuni si sa vedem care este mai  fezabila. La prima vedere, este mai atractiva solutia aceasta (n.red. Margineni) decat construirea unui depozit in Moldova”. Depozitul de gaze de la  Roman-Margineni va avea o capacitate de depozitare de pana la 2 miliarde de metri cubi de gaze.

Ministerul Economiei mai precizeaza ca programul de dezvoltare a depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar atat  dezvoltarea capacitatilor existente cat si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutati in alimentarea cu gaze atat sezoniere, zilnice  cat si orare. Scopul este cresterea gradului de siguranta in asigurarea furnizarii de gaze tuturor consumatorilor, in conditii cat mai imprevizibile.

Amplasarea de noi depozite se va face prin corelarea infrastructurii sistemului national de transport cu zacamintele depletate (epuizate) selectate prin  studii de fezabilitate, astfel incat sa fie indeplinite conditiile minime tehnice si comerciale necesare dezvoltarii unui depozit de inmagazinare. In functie  de conditiile concrete solicitate sau impuse (cantitati, debite, presiuni, conducte de transport si regimul acestora, etc.), trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte, mai explica Ministerul Economiei.

  • Potrivit acestuia, teoretic, se pot dezvolta depozite de inmagazinare subterana, in toate zacamintele aflate in prezent in stadii avansate de exploatare. Conditia esentiala pentru analizarea unor astfel de posibilitati este existenta unei cereri concrete din partea unor potentiali utilizatori.

Potrivit ministerului, capacitatea potentiala de inmagazinare a unor astfel de depozite este data in primul rand de cererea pietei de gaze din Romania si a  pietei regionale, de conditiile tehnice impuse si de nivelul tarifului de inmagazinare rezultat sau mai bine spus de nivelul maxim al tarifului acceptabil de catre utilizatorul depozitului. Evaluarile din 2009 aratau ca depozitele de gaze care urmeaza sa fie construite ar putea inmagazina in jur de 5-6 miliarde de  metri cubi de gaze.

Romania dispune de un potential important, care ar putea fi luat in considerare pentru cresterea sigurantei energetice, si anume stocarea gazelor naturale in  cavitatile saline, potential vizat de investitori cu experienta, sustine Ministerul Economiei. Din studiile realizare pana in prezent, in colaborare cu  Societatea Nationala a Sarii, depozitul de la Ocna Mures ar putea sa indeplineasca caracteristicile optime si conditiile de siguranta necesare pentru  stocarea gazului natural. Spre deosebire de inmagazinarea in depozite depletate, stocarea in cavitatile saline prezinta avantajul rapiditatii in operare,  deoarece nu sunt necesare perioade de egalizare a presiunilor intre ciclurile de injectie-extractie si nu exista pericolul scurgerii de gaze, cavitatile  fiind impermeabile.

Activitatea de inmagazinare are la baza cererea si oferta si in final trebuie sa asigure realizarea unui profit rezonabil pentru investitori, iar in ceea ce  priveste valoarea investitiilor necesare trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte.

  • In urma cu trei ani, compania GDF SUEZ si-a manifestat interesul de a dezvolta impreuna cu Societatea Nationala a Sarii un proiect pentru stocarea gazelor in  depozitul de la Ocna Mures. Capacitatea depozitului ar fi fost intre 200 si 400 de milioane de metri cubi. Investitiile erau estimate la 100 milioane de  euro. In 2009, din cauza crizei economice, proiectul a fost amanat.

Hotnews: Companiile energetice cer o noua majorare a preturilor la gaze

Reprezentantii Asociatiei Companiilor pentru Utilitati din Energie (ACUE) considera ca autoritatile statului trebuie sa decida noi majorari ale preturilor la gazele furnizate consumatorilor industriali. Noua crestere de preturi ar trebui sa aiba loc in ultimul trimestru din an, considera ACUE. In opinia acesteia, majorarea cu 10% a preturilor la gaze pentru consumatorii industriali care a avut loc pe 1 iulie nu este suficienta. Solicitarile companiilor au fost discutate in cadrul unei intrevederi cu reprezentantii FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale.

In opinia reprezentantilor ACUE, modificarile recente aduse Legii gazelor de catre Guvern prin care au fost stabilite doua cosuri de gaze, acordand o protectie consumatorilor casnici si CET-urilor prin alocarea, in principal, de gaze naturale din productia interna, reprezinta un pas important in directia normalizarii in functionarea pietei de gaze naturale.

  • “Totusi, majorarea de la 1 iulie a pretului reglementat al gazelor naturale cu cca.10% pentru consumatorii industriali si asigurarea consumului de gaze naturale al populatiei numai din productia interna au ca rezultat doar stoparea pierderilor furnizorilor de gaze naturale, pe perioada trimestrului al treilea al acestui an, pe piata reglementata”, mai spune ACUE.

Potrivit acesteia, pentru a asigura siguranta in furnizare in perioada sezonului rece, avand in vedere ca furnizorii nu mai pot acumula alte pierderi financiare, autoritatile statului trebuie sa adopte noi masuri in ceea ce priveste majorarea preturilor gazelor naturale la consumatorii non-casnici, incepand cu trimestrul 4 al anului 2011.

In ceea ce priveste consumatorii casnici, ACUE considera ca este nevoie de protejarea celor vulnerabili. Practic, asa cum stipuleaza noile reglementari europene in domeniul energiei, ar trebui sa beneficieze de protectie sociala consumatorii casnici care chiar au nevoie de aceasta, nu toti consumatorii casnici, indiferent de venit si consum, sustine ACUE.

Un alt subiect abordat in cadrul discutiilor a fost cel al datoriilor pe care le au companiile de stat, mai ales CFR, catre furnizorii de electricitate, datorii care sunt in continua crestere. “Cu toate  acestea, autoritatile romane nu au luat deocamdata masuri concrete si ferme, iar datoriile CFR catre furnizorii de electricitate, toti membri ai ACUE, au depasit 1.9 miliarde lei la sfarsitul lunii iunie 2011”, informeaza ACUE.

  • Printre membrii ACUE se afla E.ON Romania, ENEL Romania, CEZ Romania, GDF Suez Energy Romania, RWE si Electrica.

Hotnews: Dupa compania italiana Edison, a venit randul grupului german E.ON sa dea in judecata Gazprom din cauza preturilor la gaze

Grupul E.ON din Germania, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze rusesti din Europa, a depus o plangere împotriva gigantului Gazprom, cerand revizuirea formulei de calcul a preturilor, transmite RIA Novosti, citand Kommersant. Nu este primul caz in care o companie apeleaza la justitie pentru a obtine preturi mai mici de la Gazprom, precedentul fiind creat de grupul italian Edison. Recent, Gazprom a fost de acord sa reduca preturile la gazele furnizate companiei Edison, aceasta fiind primul consumator din Europa care a apelat la instantele judecatoresti pentru a obtine contracte mai avantajoase pe termen lung.

Gazprom prefera sa incheie contracte pe termen lung. Consumatorii considera ca aceste contracte pe termen lung sunt mai scumpe decat achizitiile de pe piata spot. In cazul contractului cu E.ON, a avut loc o revizuire in luna ianuarie, fiind luat in calcul si pretul de pe piata. Insă, E.ON a cerut o nouă revizuire o lună mai târziu. Sursele Kommersant au refuzat sa spuna ce modificari doreste E.ON sa introduca in contracte.

Recent, compania italiana Edison a convins Gazprom sa reduca preturile la gaze dupa ce a apelat la justitie. Edison a deschis un proces in noiembrie anul trecut la Curtea de Arbitraj de la Stockholm impotriva Promgas, un joint venture intre Gazprom si compania Eni din Italia.

Edison a anuntat luna trecuta ca a ajuns la un acord cu Gazprom in privinta preturilor la gazele naturale, insa a refuzat sa divulge termenii noului contract. Potrivit Edison, in cadrul intelegerii a fost luat in considerare faptul ca “s-au schimbat conditiile de piata”. Compania energetica italiana a precizat ca litigiul cu Gazprom a fost incheiat.

Bruno Lescoeur, CEO Edison, a spus ca partea rusa a fost de acord sa revizuiasca pretul la gaze pentru Edison, in conditiile in care preturile de pe piata de gazelor din Italia au fost in scadere in ultimii ani.

Reprezentantii Gazprom Export au confirmat ca s-a ajuns la o intelegere cu Edison, insa nu au prezentant detalii privind noul acord. Pentru Gazprom, noile conditii nu vor reprezenta o pierdere majora avand in vedere ca Edison nu cumpara mai mult de 2 miliarde de metri cubi pe an.

Hotnews: Cum a ajuns statul roman sa fie dator catre Petrom cu circa 600 de milioane de euro​

​Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu. Intr-o prima faza, Ministerul Mediului analizeaza posibilitatea de a returna companiei OMV Petrom 91,6 milioane de lei, fara TVA, reprezentand costuri de decontaminare a mediului. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Mediului a precizat ca a fost infiintat un comitet de avizare care trebuie sa ia o decizie cu privire la plata celor 91,6 milioane de lei. In cazul in care se va ajunge la o disputa intre cele doua parti, cazul va fi solutionat de catre Curtea Internaţională de Arbitraj la Paris, precizeaza Ministerul Mediului.

Pentru plata acestor obligatii nu exista un termen limita, sustin surse din domeniu. Trebuie precizat ca in 2004 cand a cumparat Petrom, OMV a platit pentru 33,34% din acţiuni suma de 669 milioane euro. Dupa aceea, a majorat capitalul social cu 830,6 milioane euro si astfel a ajuns sa detina 51% din actiuni. In total, Petrom a ajuns sa coste 1,5 miliarde de euro.

Petrom: Pentru inchiderea sondelor, statul datoreaza aproape 2 miliarde de lei, iar pentru obligatiile de mediu de la Doljchim 466 milioane de lei

  • Conform contractului de privatizare, OMV Petrom are obligaţia de a închide sondele care sunt abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune, se arata intr-un raport pe 2010 privind situatia financiara a Petrom. “Aceste cheltuieli vor fi recuperate de la statul român, întrucât acestea se referă la activităţi de explorare şi producţie efectuate înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom în 2004. Ca urmare, OMV Petrom S.A. a înregistrat datorii estimate cu dezafectarea şi respectiv creanţe de la statul român în sumă de 1.992,84 milioane lei la 31 decembrie 2010 (2009: 1.835,22 milioane RON). De asemenea, OMV Petrom S.A. a înregistrat creanţe de la statul român referitoare la obligaţiile de mediu în E&P, Rafinare şi Doljchim în sumă de 466,11 milioane RON (2009: 537,46 milioane RON) întrucât acestea existau înaintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A”, se mai arata in raport.

OMV Petrom a înaintat două notificări prin care solicită rambursarea costurilor de decontaminare a mediului, în sumă de 91,68 milioane RON. Până în prezent, statul român nu a plătit sumele solicitate. Procedurile contractuale de rambursare sunt în desfăşurare.

Contactat de HotNews.ro, Ministerul Mediului confirma ca a primit cele doua notificari, una in 2009 si cealalta in 2010.

  • Precizare: Ministerul Mediului a furnizat HotNews.ro raspunsuri partiale. De exemplu, nu a raspuns in cat timp si in ce mod trebuie platite toate aceste sume.

“În temeiul art. 2.1 din Anexa P la Contractul de privatizare nr. 5/2004, S.C. OMV Petrom S.A. a transmis notificări de pretenţie către Ministerului Mediului şi Pădurilor, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în perioada 2009 şi 2010”, arata Ministerul Mediului.

  • Notificarea pretenţiei nr. 971/20.11.2009 pentru obiectivul Închiderea celor două batale de şlamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova, în valoare de 30.252.175,84 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 7.198.120,94 euro;
  • Notificarea pretenţiei nr. 118/26.03.2010, pentru obiectivul Ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi, în valoare de 61.431.494,04 lei (exclusiv TVA), echivalentul a 15.315.786,79 euro.

Abia la inceputul anului, s-a contituit un comitet la nivelul ministerului care sa analizeze aceasta problema. In cadrul Ministerului s-a constituit prin Ordinul 97/18.01.2011, completat prin Ordinul 978/28.02.2011, Comitetul de avizare/aprobare pentru probleme de mediu “Petrom”, pentru punerea în aplicare a prevederii art. 20, alin (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP Petrom SA, organism specializat care funcţionează pe lângă Ministerul Mediului şi Pădurilor, ce a preluat îndatoririle Vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în Contractul de privatizare nr. 5/2004 a SNP „Petrom” SA”, arata Ministerul Mediului.

În cadrul acestui Comitet sunt analizate, verificate şi dezbătute cele doua notificari. Comitetul are trei variante de decizii: plata totala, plata partiala sau refuzul platii.

  • Conform Ordinului nr.97/2011 „aprobă plata totală/parţială sau refuzul costurilor solicitate pentru pierderile de mediu suferite de S.C. OMV Petrom S.A., rezultând din contaminarea istorică…”, iar conform art.8, alin. (6) „Decizia finală a Comitetului de aprobare se semnează de Preşedintele acestuia şi se supune aprobării Guvernului prin hotărâre a Guvernului.”

Conform contractului de privatizare 5/2004, disputele pot fi solutionate definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj, un astfel de proces urmand sa aiba loc la Paris.


Ce prevede contractul de privatizare 5/2004 in privinta soluţionarii disputelor

  • „7.1 Soluţionarea disputelor 7.1.1 Orice dispută sau neînţelegere care ia naştere din sau în legătură cu prezentul Contract, inclusiv, fără a se limita la, orice dispută cu privire la încheierea sa, valabilă, existenţa, nulitatea, încălcarea, încetarea sau nevalabilitatea Contractului (denumită „Dispută” în cadrul acestei secţiuni 7 (Soluţionarea Disputelor), care nu poate fi soluţionată pe cale amiabilă în termen de 180 (una sută optzeci) de Zile Calendaristice de la notificarea transmisă de oricare dintre Părţi privind potenţiala Dispută va fi soluţionată definitiv de către Curtea Internaţională de Arbitraj CIC conform Regulilor de Arbitraj CIC. Partea care cere iniţierea procedurii arbitrale va transmite celeilalte Părţi o notificare scrisă cu privire la iniţierea procedurii.
  • 7.1.2 Arbitrajul se va desfăşura la Paris, Franţa în limba engleză, iar tribunalul arbitral va fi format din 3 (trei) arbitri numiţi în conformitate cu Regulile CIC.”

money.ro: E.ON dă în judecată Gazprom

Compania germană E.ON, unul dintre principalii clienţi ai Gazprom din Europa, a depus plângere în justiţie împotriva societăţii ruse, cerând revizuirea formulei de calcul a preţului, scrie Kommersant.

Gazprom preferă contractele pe termen lung, în care preţul este stabilit pe principiul “cumpără sau plăteşte”, în timp ce consumatorii consideră astfel de contracte mai costisitoare decât achiziţiile de pe piaţa spot, relatează RIA Novosti.

Compania italiană Edison a obligat recent Gazprom, în justiţie, să reducă preţul gazului cu 200 de milioane de euro.
Surse din Gazprom au declarat pentru Kommersant că şi contractul cu E.ON a fost revizuit în ianuarie, pentru a lua în calcul şi preţul de pe piaţă, însă compania germană a cerut o nouă revizuire o lună mai târziu.
Sursele au refuzat să dezvăluie ce schimbări în contract vrea E.ON.
Germania este cea mai mare piaţă din Europa pentru gazul rus, iar E.ON cumpără circa jumătate din cantitatea exportată de Moscova în această ţară

Adevarul: Forbes: Rezervele de petrol pe final. Goana companiilor după aurul negru

OMV Petrom și Romgaz, alături de asociați străini, investesc anual două miliarde de dolari pentru a scoate petrol și gaze naturale din piatră seacă.

Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, a vehiculat multe cifre într-o discuție recentă cu „Forbes România”. O parte dintre ele de ordin statistic: „vârsta medie a zăcămintelor de ţiţei aflate în prezent în exploatare în România este de 40-50 de ani, în timp ce media internaţională a exploatărilor se situează undeva între 25 şi 30 de ani”.

Vârsta mai mare a zăcămintelor din România înseamnă și investiții mai mari.

Adevarul: De ce nu se bucură petroliştii de profiturile uriaşe din acest an

Cantitatea de hidrocarburi extrasă din sol este din ce în ce mai mică, deşi câştigurile petroliştilor au fost uriaşe în prima jumătate a acestui an, pe fondul creşterii preţurilor. Investiţiile nu au fost suficiente pentru menţinerea producţiei, iar activitatea companiilor în ţările bogate în petrol a fost redusă.

Săptămâna trecută, marile companii petroliere mondiale se lăudau din nou cu profituri trimestriale uriaşe, chiar şi de două ori mai mari, cum a fost cazul Shell. În acelaşi timp, presa arunca cu pietre în petrolişti, acuzându-i de câştiguri nejustificate făcute pe spatele consumatorilor nevoiţi să plătească preţuri din ce în ce mai mari.

Adevărul este că toate aceste câştiguri ale companiilor s-au bazat pe cotaţiile ridicate ale petrolului din prima jumătate a anului. Însă în rapoartele financiare din trimestrul al doilea, pe lângă cifrele zâmbitoare din dreptul profitului, se mai observă ceva: în cazul majorităţii companiilor, producţia de petrol şi gaze este mult mai mică decât în trimestrul anterior, scăderea fiind chiar şi de două cifre. Astfel că, la jumătatea anului 2011, petroliştii râd cu un ochi, dar cu celălalt lăcrimează.

Spre exemplu, în cazul gigantului BP, reculul a fost de 11%, în special pentru că activitatea sa în Golful Mexic continuă să fie redusă după dezastrul ecologic de anul trecut. Compania italiană Eni a extras mai puţin cu 15%, întrucât operaţiunile din Libia a fost puternic afectate de turbulenţele din primele luni ale anului.

Spaniolii de la Repsol au fost şi ei loviţi de problemele din Libia şi din Golful Mexic, dar şi de grevele de mare amploare din Argentina, astfel că au extras cu 17% mai puţine hidrocarburi. La rândul lor, norvegienii de la Statoil şi-au redus nivelul producţiei cu 16%, după ce au oprit pentru reparaţii mai multe utilaje vechi din Marea Nordului.

Puţin mai bine au stat ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume, şi Royal Dutch Shell, liderul european, datorită unor proiecte unde deja au investit masiv.

Investiţii insuficiente

În primul rând, bugetul de investiţii al petroliştilor nu a fost suficient pentru menţinerea producţiei. Aceasta în condiţiile în care majoritatea zăcămintelor planetei sunt deja mature, iar exploatările au devenit anevoioase.

În al doilea rând, grosul rezervelor se află încă în zone unde pacea şi climatul propice pentru investiţii uriaşe sunt fragile, ca dovadă problemele cu care s-au confruntat companiile în acest an în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu.

La toate acestea se adaugă interesul crescut pentru investiţiile neconvenţionale, dar şi restructurarea profundă prin care trec companiile în această perioadă de revenire economică. „O producţie anemică indică faptul că încep probleme grave în întregul sector petrolier”, comentează jurnaliştii de la Fox Business.

Petrom – creştere uşoară

Petrom, care extrage majoritatea ţiţeiului din România şi jumătate din gazele naturale, şi-a majorat producţia cu 0,5% în trimestrul al doilea, potrivit unui raport preliminar al OMV. Rezultatele semestriale ale companiei vor fi publicate peste o săptămână.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter