revista presei pe energie 19 octombrie

2010/10/19

Bursa: Exclusiv: Cum se împarte averea giganţilor energetici “Electra” şi “Hidroenergetica”

Cele două mari companii energetice Electra şi Hidroenergetica vor lua naştere prin divizări şi fuziuni, în care un loc central îl va avea Hidroelectrica, cea mai vânată de pe piaţă la acest moment. Înfiinţarea giganţilor energetici are ca scop eficientizarea companiilor producătoare prin ges-tionarea, în cadrul aceleiaşi companii, a unor surse de energie complementare. Includerea într-o singură entitate a unor capacităţi de producţie pe combustibili diferiţi va creşte eficienţa funcţionării, cu efecte directe asupra costurilor de producţie, care vor fi în beneficiul consumatorilor.
De asemenea, statul doreşte ca prin această restructurare cele două mari companii să poată obţine mai uşor finanţarea necesară retehnologizărilor şi investiţiilor de mediu, în valoare totală de câteva miliarde de euro.
Electra va avea un capital social de 4,89 miliarde lei. Statul va deţine, prin Ministerul Economiei, 84,39% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 15,09%, Societatea Comercială pentru Închiderea şi Conservarea Minelor – 0,13%, Termoelectrica – 0,25% şi Hidroelectrica – 0,11%.
Electra ar trebui să împartă acţionarilor săi 489.999.045 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune. Două acţiuni vor fi deţinute în co-proprietate de cei cinci acţionari (15,5% Ministerul Economiei, 19,5% Fondul Proprietatea, 11% Termoelectrica, 9,5% Societatea Comercială pentru Închiderea şi Conservarea Minelor şi 44,5% Termoelectrica).
Hidroenergetica va avea un capital social în valoare de 4,21 miliarde lei, împărţit în 421.193.869 de acţiuni, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune. Statul prin Ministerul Economiei, va avea o cotă de 63,84% din capitalul social, Fondul Proprietatea – 15,9%, iar Termoelectrica – 20,24%. Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea vor deţine în co-proprietate o acţiune.
Societăţile care vor face parte din Electra sunt Complexurile Energetice Turceni, Craiova, Rovinari, alături de Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Filialele Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Târgu Jiu ale Hidroelectrica. În Hidroenergetica vor intra Hidroelectrica, Electrocentrale Bucureşti, centralele termo de la Paroşeni şi Deva. Ulterior, Hidroenergetica va încorpora şi Compania Naţională a Huilei. Proiectul de constituire a celor două mari companii energetice a fost publicat deja şi va fi suspus dezbaterii publice timp de 30 de zile, potrivit unor surse guvernamentale.

Hotnews: Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre “baietii destepti”:Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei

Companiile de stat din sectorul energetic ar trebui sa fie obligate sa vanda energie in mod transparent prin OPCOM (n.red. bursa energiei) la cel mai bun pret, se arata intr-un raport al Consiliului Concurentei realizat impreuna cu Centrul Roman de Politici Economice (CRPE) si Societatea Academica Romana (SAR). Potrivit raportului, Hidroelectrica vinde energie prin contracte bilaterale la preturi mult mai mici decat cele de pe bursa. La un moment dat, Hidroelectrica a scos pe OPCOM o cantitate de energie de 1,7 Twh, aceasta fiind vanduta imediat catre Arcelor Mittal, la pretul de 138 lei/MWh, in conditiile in care pretul de piata era de 160 lei/MWh. Doar din aceasta tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei, se arata in raport.

“Ni se pare firesc, de pilda, ca firmele de stat sa fie supuse legislatiei privind achizitiile publice, adica sa cumpere prin licitatie produse la cel mai mic pret pentru o calitate acceptabila, in asa fel incat managementul sa minimizeze costurile in beneficiul actionarului. Un principiu similar ar trebui sa se aplice si vanzarilor, adica firmele de stat sa fie obligate sa vanda cui da mai mult, ca sa ne asiguram ca firma de stat isi maximizeaza si veniturile (MECMA)”, considera Consiliul Concurentei. Ministerul Economiei a emis Ordinul nr. 445/2009 prin care producatorii de stat de electricitate sunt obligati sa vanda transparent, prin OPCOM, celui care ofera cel mai bun pret. Ordinul nr. 445/2009 se aplica companiilor de stat din sectorul energie, mai putin
Hidroelectrica, societatea care produce cea mai ieftina energie.

Ce mai arata raportul despre “baietii destepti”

  • De-a lungul timpului, Hidroelectrica a argumentat ca nu poate vinde electricitate pe OPCOM din cauza ca are nevoie de contracte pe termen lung, pentru a avea un cash-flow constant pe mai multi ani care sa-i acopere necesarul de investitii. Dar PCCB cu licitatie publica ar fi exact cadrul transparent in care Hidroelectrica ar putea scoate la licitatie un contract pe 5 ani, de exemplu.
  • Hidroelectrica are intr-adevar contracte incheiate netransparent intre 2002-2004, cele mai lungi fiind pe 10 ani, insa pe masura ce acestea expira electricitatea disponibila ar trebui vanduta prin OPCOM. In loc de aceasta, vechile contracte sunt prelungite la preturi putin mai mari, dar mult sub cele la care se tranzactioneaza pe OPCOM (chiar la jumatate).
  • In cele din urma, compania a scos pentru prima oara pe OPCOM o cantitate de energie de 1,7 TWh la sfarsitul lui 2008. “Cu toate acestea, tranzactia s-a derulat contrar spiritului in care a fost emis Ordinul nr. 445/2009, adica Hidroelectrica sa ofere pe OPCOM energie si sa vanda cui da mai mult.
  • In loc sa se intample asa, un cumparator (ArcelorMittal – Sidex) a venit cu o cerere de 1,7 TWh la care oferea un pret de 138 lei/MWh, iar Hidroelectrica a raspuns imediat ofertei, desi pretul pe piata pentru electricitate pe OPCOM la momentul respectiv era de cca 160 lei/MWh. Ce s-ar fi intamplat daca Hidroelectrica vindea in spiritul Ordinului nr. 445/2009? Cum pretul pietei era de 160 lei/MWh, Hidroelectrica ar fi putut cere un pret usor mai mic (sa zicem, 159 lei/MWh) si ar fi avut cerere din partea celor care cumparau oricum la 160, iar ArcelorMittal fie ar fi acceptat pretul, fie altii ar fi cumparat cantitatea respectiva de electricitate la pret mai bun pentru Hidroelectrica. In alte cuvinte, Hidroelectrica a pierdut (159-138)*1.000.000, adica 21 de milioane, doar din aceasta tranzactie.

Jumatate din contractele bilaterale au fost deja prelungite

Jumatate din contractele bilaterale incheiate de Hidroelectrica au fost deja prelungite pana in 2018. Este vorba de celebrele contracte incheiate cu statul roman de “baietii destepti” din energie. Informatia a fost confirmata chiar de directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Intrebat de HotNews.ro care este soarta acestor contracte bilaterale, David a spus ca jumatate din ele au fost renegociate si prelungite, doua se afla in justitie in vederea rezilierii, iar restul vor ramane asa cum sunt in prezent deoarece, in cazul acestora, nu s-a ajuns la nicio intelegere. Directorul Hidroelectrica a spus ca in momentul de fata sunt in derulare “in jur” de 14 contracte bilaterale, printre care se numara cele cu Alro, Energy Holding, Luxten Lighting si Electromagnetica. “Nu stiu sa va spun exact cate sunt”, a afirmat David la insistentele HotNews.ro.

Potrivit unor date furnizate de Hidroelectrica Ziarului Financiar, lista cuprinde 17 companii care iau direct energie hidro: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei.

In cazul ArcelorMittal exista un contract valabil doar pentru 2010 de vanzare a unei cantitati de 1,7 TWh (terrawatt ora) de energie electrica la un pret de 138 lei MWh. Acesta nu este unul dintre renumitele contracte incheiate in perioada 2002-2004 la preturi preferentiale si care urmau sa expire in 2013-1014, precum contracte cu Alro, Energy Holding, Electromagnetica, Buzmann, Enol, Europec, Luxten Lighting si Elsid.

* “Pretul mediu al energiei vandute prin contractele bilaterale este de 125 lei/Mwh, in conditiile in care pretul de productie este de 93 lei/Mwh, iar pe piata libera 160 lei/Mwh”, spun surse din piata.

Adevarul: Combinatele chimice nu renunţă la gazele ieftine

Patronatele şi sindicatele din industria chimică şi petrochimică autohtonă vor picheta, trei zile la rând, Ministerul Economiei şi Guvernul. Firmele din industria îngrăşămintelor presează autorităţile pentru a primi, în continuare, gaze numai din producţia internă. Măsura ar afecta, însă, consumatorul casnic.

Ieri, patronatele şi sindicatele din industria chimică şi petrochimică au cerut autorităţilor să prelungească, din nou, una dintre facilităţile care, potrivit acestora, a ajutat la păstrarea a peste 10.000 de locuri de muncă. Şi pentru a mări presiunea, organizaţiile au anunţat, la pachet cu cererea, şi pichetarea sediului Ministerului Economiei şi al Guvernului pentru trei zile, începând de astăzi.

Concret, patronatele consideră că este absolut necesară prelungirea prevederilor Legii 332/2010. Actul normativ – iniţial, ordonanţă de urgenţă – prevedea ca, în perioada iunie 2009-octombrie 2010, furnizarea gazelor naturale pentru consumatorii cu statut de întreruptibil să se facă numai din producţie internă. Acum, patronatele cer a doua prelungire a termenului, respectiv până la 31 martie 2011.

Argumentul patronatelor

Reprezentanţii producătorilor din industria chimică spun că această măsură a contribuit decisiv la salvarea firmelor de îngrăşăminte în actualul context economic.

Potrivit acestora, recesiunea a dus la scăderea substanţială a preţului produselor finale şi s-a ajuns la situaţia în care cheltuielile de producţie erau cu mult peste preţurile finale. Patronatele dau exemplul combinatelor din grupul InterAgro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, care au fost oprite de două ori în intervalul septembrie 2008-mai 2009.

Facilitatea guvernamentală i-a permis lui Niculae să primească gaze la aproape jumătate din preţul celor de import şi, astfel, „să menţină integral peste 10.000 de locuri de muncă şi acordarea salariilor tuturor angajaţilor”, după cum transmit patronatele.

Consiliul Concurenţei a fost de acord, la acel moment, cu măsura legislativă, condiţionând aplicarea acesteia la toţi consumatorii cu statut de înreruptibil.

Consumatorul casnic plăteşte

Guvernul are de ales, în acest moment, între două variante: fie sprijină firmele de îngrăşăminte chimice şi, teoretic, economia, fie ieftineşte factura populaţiei.

Cu cât permite indutriei chimice să folosească mai mult gaz din producţia internă, cu atât îi rămâne mai puţin consumatorului final, în al cărui coş se vor găsi mai multe gaze de import, la preţ dublu.

În centrul lobby-ului pentru prelungirea facilităţii este grupul InterAgro, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice. Doar că 85% din producţia mamutului industrial merge la export.

money.ro: Termocentrala OMV Petrom, finanţată de BERD, va începe producţia înainte de sfârşitul lui 2011

Prima centrală privată de producere a energiei electrice din România, cu finanţare de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), aflată în construcţie, este programată să înceapă producţia înainte de sfârşitul anului 2011, a anunţat luni instituţia financiară.

“Noua centrală electrică ultramodernă OMV Petrom este echipată cu o turbină cu gaz cu ciclu combinat de 860 MW şi va fi construită la Brazi, la nord de Bucureşti. La finalizare va furniza circa 8-9% din electricitatea produsă în România.Folosind tehnologie de ultima oră, această facilitate va asigură un process de generare a energiei electrice eficient şi fiabil, cu impact scăzut asupra mediului”, se arată în comunicat.

BERD cofinanţează construcţia centralei electrice cu un împrumut de 200 milioane euro, acordat în mai 2009, împreună cu Bancă Europeană de Investiţii, care a oferit o facilitate similară de 200 milioane euro.

Centrala a fost vizitată luni de către o delegaţie a Consiliului Director BERD, care se află în România pentru a se pune la curent cu priorităţile de investiţie ale ţării.

BERD susţine Petrom pentru a introduce standarde crescute în industrie în ceea ce priveşte mediul, sănătatea şi siguranţa şi pentru a creşte siguranţa energetică. Finanţarea BERD va susţine o serie de proiecte care includ decontaminarea, înlocuirea conductelor vechi, măsuri de sănătate şi siguranţă, precum şi măsuri de creştere a eficienţei energetice.

În martie 2009, BERD a oferit un împrumut sindicalizat de 300 milioane euro, pentru a asigura continuitatea în implementarea îmbunătăţirilor de mediu la OMV Petrom, în ciuda disponibilităţii limitate de finanţări de la băncile comerciale.

De la începutul operaţiunilor în România, BERD a investit peste 4,8 miliarde euro în diferite sectoare ale economiei, mobilizând investiţii suplimentare ce depăşesc 8 miliarde euro.

Tags:

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter