revista presei pe energie 19 noiembrie

2010/11/19

Hotnews: Comisia Europeana propune sapte coridoare prioritare pentru retelele de energie electrica si conductele de gaz

Comisia Europeana a prezentat, joi, prioritatile sale in materie de infrastructura energetica pentru urmatorul deceniu, stabilite in scopul de a pregati retelele pentru secolul 21. “Infrastructura energetica este cheia atingerii tuturor obiectivelor noastre: de la securitatea aprovizionarii, integrarea surselor de energie regenerabile si eficienta energetica la buna functionare a pietei interne. Este deci esential sa ne regrupam resursele si sa acceleram realizarea proiectelor prioritare la nivelul UE”, a declarat comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger.

Prioritatile CE privind infrastructura energetica

Comunicarea CE defineste un numar limitat de coridoare prioritare UE a caror dezvoltare iminenta este necesara in vederea realizarii obiectivelor strategice ale UE privind conectarea statelor membre care sunt aproape izolate de alte piete europene, prin consolidarea masiva a interconexiunilor transfrontaliere existente si prin integrarea in retea a energiei din surse regenerabile.

Pe baza acestor coridoare predefinite, in 2012 vor fi identificate proiecte concrete de interes european, care sa beneficieze de finantare UE si de autorizatii de constructie. De asemenea, se va stabili un termen limita pentru luarea deciziei finale, asigurandu-se totodata respectarea deplina a legislatiei UE, in special a celei de mediu, si participarea publicului. In ceea ce priveste planificarea si implementarea acestor proiecte, Comisia va promova cooperarea regionala intre tari. Comunicarea defineste si obiective pe termen mai lung, precum “autostrazile europene ale electricitatii”.

In sectorul energiei electrice, sunt identificate patru coridoare prioritare pentru UE:

  • O retea offshore in Marea Nordului si conectarea la Europa Centrala si de Nord pentru transportul energiei electrice produse de parcurile eoliene offshore catre consumatorii din marile orase si pentru stocarea acestei energii in centralele hidroelectrice din Alpi si din tarile nordice.
  • Interconexiuni in sud-vestul Europei pentru transportul catre restul continentului al electricitatii generate de energia eoliana, de cea solara si de hidroenergie.
  • Conexiuni in estul Europei centrale si in sud-estul Europei, care sa consolideze reteaua regionala.
  • Integrarea pietei baltice a energiei in piata europeana.

In sectorul gazului, sunt identificate trei coridoare prioritare pentru UE:

  • Coridorul sudic, avand rolul de a transporta gazul direct din Marea Caspica catre Europa, pentru diversificarea surselor de gaz.
  • Integrarea pietei baltice a energiei si conectarea acesteia la Europa Centrala si de Sud-Est.
  • Coridorul nord-sud din Europa Occidentala, menit a elimina blocajele interne si a permite utilizarea optima a posibilelor surse externe de aprovizionare.

UE si-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efecte de sera cu 20% pana in 2020, de a creste cota energiei din surse regenerabile la 20% din consumul final de energie si de a creste cu 20% eficienta energetica. Pentru a indeplini aceste obiective energetice si climatice, trebuie investita o suma de aproximativ 200 de miliarde de euro numai in sectorul de transport al energiei, in conducte de gaz si in retele electrice. Se estimeaza ca numai o parte din aceasta suma va proveni din sectorul privat si ca deficitul financiar se va ridica la 100 de miliarde de euro.

Bursa: Vânzările de energie ale Enel în România au scăzut cu 6,2%

Grupul italian de utilităţi Enel a vândut în România în primele nouă luni ale anului 6,8 miliarde kWh de electricitate, cu 6,2% mai puţin faţă de nivelul de 7,2 miliarde kWh înregistrat în perioada similară din 2009.
Vânzările de energie ale Enel pe piaţa liberă din România au scăzut la nouă luni cu 16,4%, de la 812 milioane kWh la 679 milioane kWh, potrivit datelor grupului italian, citate de Mediafax.
Pe piaţa reglementată, declinul vânzărilor a fost de 4,9%, de la 6,4 miliarde kWh la 6,1 miliarde kWh.
La nivel global, veniturile grupului italian s-au majorat în primele nouă luni cu 15,7%, la 52,9 miliarde euro, în timp ce profitul net a scăzut cu 27,5%, la 3,44 miliarde euro. Enel are în România circa 2,6 milioane clienţi şi aproximativ 5.000 angajaţi.

money.ro: EGL România renunţă la proiectul cu Romgaz pentru depozitul de gaze de 300 mil. metri cubi

Compania EGL România, unul dintre cei mai importanţi traderi de energie şi gaze naturale, renunţă la proiectul depozitului de gaze de 300 milioane metri cubi, pe care vroia să îl construiască în colaborare cu Romgaz, a declarat joi pentru NewsIn directorul general al companiei, Petre Stroe.

“Am oprit proiectul, pentru că nu este momentul. Livrarea de gaze din Iran este suspendată, este incertă, întrucât sursa nu e liberă, iar Holdingul a spus <>”, a declarat şeful EGL România, Petre Stroe.

Acesta declarase în mai 2009 că EGL România negociază cu producătorul naţional de gaze Romgaz pentru un depozit subteran de gaze naturale, (fie să majoreze capacitatea unui depozit deja existent, fie să construiască unul nou), împreună cu Romgaz, fiind vorba de o cantitate de gaze de 300 milioane metri cubi. De asemenea, Grupul EGL a încheiat în 2008 un contract cu compania de gaze de stat din Iran, National Iranian Gas Company, pe 25 de ani, în privinţa importului de gaze, pentru o cantitate de un miliard metri cubi.

Romgaz operează şase depozite proprii subterane de gaze naturale care se află la: Sărmăşel, Cetatea de Baltă (în bazinul Transilvaniei), Bilciureşti, Bălăceanca, Urziceni şi Gherceşti (în zona extracarpatică). Compania mai deţine depozite în asociere la Târgu Mureş (cu firma Depomureş) şi la Nades (cu firma Amgaz).

Capacitatea totală de lucru a celor şase depozite operate de Romgaz este de circa 2,8 miliarde mc gaze.

EGL România a fost înfiinţată în 2003, ca filială a societăţii elveţiene de comercializare de energie EGL Group. EGL România a fost constituită pentru comercializarea şi transportul gazelor naturale şi este printre principalii furnizori de energie electrică şi gaze pentru consumatori finali. EGL România este, de asemenea, şi resursă de export de energie electrică pentru portofoliul de clienţi din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Bursa: Fondul Proprietatea se opune înfiinţării companiilor energetice

“Fondul Proprietatea” (FP) se opune în continuare înfiinţării celor două mari companii energetice, “Electra” şi “Hidroenergetica”, a declarat ieri, într-un seminar Focus Energetic, ministrul Economiei, Ion Ariton. Domnia sa a precizat că au avut loc mai multe întâlniri între reprezentanţii Ministerului Economiei şi cei ai FP pentru a lămuri situaţia acţiunilor fondului în companiile energetice.
Ariton a mai declarat: “Am avut întâlniri cu reprezentanţii fondului săptămâna trecută şi mă voi întâlni şi astăzi (n.r. ieri) cu ei. Fondul Proprietatea este în continuare nemulţumit de acţiunile pe care le deţine la Nuclearelectrica”.
Astăzi au loc adunările generale ale acţionarilor companiilor care vor constitui Electra şi Hidroenergetica. Astfel acţionarii vor trebui să aprobe procesele de divizare şi fuziune a societăţilor ce vor intra în componenţa viitorilor campioni energetici. Astfel, dacă Fondul Proprietatea nu se va înţelege cu reprezentanţii ministerului, realizarea companiilor ar putea întâmpina dificultăţi.
FP s-a opus de asemenea, în adunările generale ale acţionarilor companiilor energetice, la repartizarea a 90% din profit către bugetul de stat pentru acoperirea deficitului.
Recent, Guvernul a modificat legea 31 a societăţilor comerciale astfel încât opoziţiile formulate la procesele de divizare şi fuziune să nu mai împiedice realizarea acestora până la pronunţarea instanţelor.
În aceste condiţii există şanse ca Electra şi Hidroenergetica să fie înfiinţate în ciuda opoziţiilor formulate de Fondul Proprietatea şi de sindicate.

“Hidrosind” va formula plângeri penale împotriva membrilor consiliului de administraţie al “Hidroelectrica”
Conducerea Federaţiei Sindicale “Hidrosind” a anunţat ieri că va formula plângeri penale împotriva unor membri ai consiliului de administraţie al “Hidroelectrica” pentru sărvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi abuz în serviciu. Sindicaliştii “Hidrosind” reclamă modul defectuos în care s-a desfăşurat şedinţa consiliului de administraţie al “Hidroelectrica” din data de 7 octombrie în care trebuia să se aprobe un nou proiect de divizare şi fuziune a companiei în vederea constituirii giganţilor energetici “Hidroenergetica” şi “Electra”. “Hidrosind” susţine că hotărârea rezultată în urma acestei şedinţe este falsă.
“Hidrosind” susţine că a depus cereri de intervenţie la Registrul Comerţului care au blocat noul proiect de realizare a celor două mari companii energetice.
Astăzi “Hidrosind” şi-a programat să picheteze sediul Hidroelectrica deoarece se va desfăşura Adunarea Generală a Acţionarilor companiei care vor aproba proiectul de constituire a Hidroenergetica.
Conducerea “Hidrosind” mai afirmă că există un memorandum al Băncii Mondiale transmis Ministerului Economiei şi societăţilor implicate în procesul de restructurare al sectorului energetic, în care îşi exprimă îngrijorarea pentru neconformităţile şi deteriorarea eficienţei financiare a “Hidroelectrica”.

money.ro: Banca Mondială şi Franklin Templeton se opun înfiinţării Electra şi Hidroenergetica

Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, anunţă într-un comunicat că se opune şi că va vota împotriva înfiinţării celor doi giganţi energetici, Electra şi Hidroenergetica, considerând că profitabilitatea lor pe viitor este neclară şi discutabilă. Nici oficialii Băncii Mondiale nu sunt de acord cu înfiinţarea giganţilor energetici

“Principalele preocupări sunt legate de lipsa generală de planificare pentru a face un astfel de proiect mare de restructurare să fie unul de succes şi există, de asemenea, un risc ridicat ca procesul de realizare, în cazul în care nu este stăpânit în mod corespunzător, să ridice mai multe probleme în viitor”, se arată în comunicatul emis joi seara de Franklin Templeton.

Vineri, 19 noiembrie, vor avea loc Adunările Generale ale Acţionarilor companiilor implicate în proiect, iar Franklin Templeton va vota împotriva înfiinţării ambelor companii. Fondul Proprietatea este acţionar în cele mai multe dintre companiile care vor fi incluse în cei doi giganţi energetici şi, prin urmare, Franklin Templeton vrea să se asigure de faptul că orice activitate de restructurare va fi în interesul acţionarilor săi.
“Niciun plan de afaceri, nici orice alt plan de restructurare post-fuziune pentru cele două noi societăţi nu a fost prezentat de către Guvern până în prezent. Având în vedere complexitatea combinării activelor celor două companii, Franklin Templeton are îndoieli serioase cu privire la realizarea cu succes a planului de fuziune”, mai spun reprezentanţii Franklin Templeton.

Un alt motiv de îngrijorare al acestora îl constituie faptul că unele termocentrale înregistrează profit doar datorită faptului că tranzacţionează certificate de emisii de dioxid de carbon. “Ele primesc acum gratuit aceste certificate, dar începând din 2013 vor trebui să le cumpere. În plus, preţurile de vânzare a energiei practicate de unele dintre aceste companii sunt în conformitate cu costurile suportate, creanţele neplătite sunt ridicate, investiţiile de mediu necesare sunt de ordinul sutelor de milioane de euro şi rate de eficienţă şi factorilor de capacitate sunt scăzute”, se mai arată în comunicat.

Oficialii Franklin Templeton vorbesc şi de teama faţă de o lipsă de transparenţă, după data intrării în vigoare a fuziunii, deoarece consideră că va fi mult dificil de înţeles modul în care se fac cheltuielile şi cum se stabileşte preţul de vânzare al energiei, “ceea ce cu siguranţă va diminua atractivitatea companiilor”.

“Luând în considerare toate aceste aspecte, nu avem nicio altă opţiune decât să votăm împotriva fuziunii şi să ne folosim toate mijloacele necesare pentru a ne proteja drepturile. Ne este frică că fără un angajament puternic şi fără un plan clar pentru restructurarea şi privatizarea noilor entităţi, fuziunile pot duce la probleme financiare grave, atât pentru Electra, cât şi pentru Hidroenergetica în următorii doi ani”, a declarat Fund Manager-ul la Fondul Proprietatea, Greg Konieczny.

La rândul său, preşedintele executiv al Franklin Templeton, Mark Mobius, spune că propunerea de restructurare a sectorului energetic românesc, prin crearea Electra şi Hidroenergetica, necesită o planificare mai cuprinzătoare şi o transparenţă şi protecţia necesară acţionarului minoritar.

De altfel, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a declarat joi că Fondul Proprietatea, s-a opus şi nu este de acord nici cu înfiinţarea campionilor energetici, dar nici cu virarea unor sume din profitul companii la bugetul de stat.

Şi specialiştii Băncii Mondiale sunt de părere că înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica va afecta în mod negativ sectorul energetic din România, afirmă specialiştii Băncii Mondiale într-un memorandum. Instituţia nu sprijină propunerea Guvernului şi consideră că iniţiativa va supune România unui risc major de securitate energetică şi va slăbi financiar Hidroelectrica. Critica Băncii Mondiale vine la puţin timp după ce ultimul raport de tranziţie al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a amintit că înfiinţarea giganţilor energetici este analizată de Consiliul Concurenţei, pe motiv că ar putea afecta competiţia din piaţă.

Termenul de punere în funcţiune al celor două mari companii fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie. Însă Mihai David, administratorului Hidroenergetica, spunea la începutul lunii septembrie că speră ca cei doi giganţi vor fi gata până în ianuarie 2011.

Electra SA ar urma să fie formată din complexurile energetic Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Hidroenergetica va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.

Bursa: Ministerul Economiei nu se mai grăbeşte cu vânzarea acţiunilor de la companiile energetice

Ministerul Economiei nu se mai grăbeşte cu vânzarea acţiunilor pe care le deţine la companii energetice precum Petrom, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat astăzi, într-un seminar Focus Energetic: “Nu ne grăbim cu vânzarea acestor acţiuni pentru că dorim să obţinem un preţ cât mai bun pe ele. Asta nu înseamnă că statul nu mai vrea să-şi valorifice participaţiile la companiile energetice. Cel mai probabil vânzarea unor pachete de acţiuni de la Transelectrica şi Transgaz va avea loc anul viitor, la fel ca şi listarea Romgaz”.

Financiarul: Soarta South Stream, departe de a se limpezi

Cu exceptia intalnirii de la sediul Gazprom cu vicepresedintele com paniei, Aleksandr Med ve dev, vizita la Moscova orga nizata de agentia RIA Novosti pentru ziaristii tarilor implicate intr-un fel sau altul in proiectul South Stream (inclusiv Ro mania) nu a oferit nimic senzational.

Intre vederea cu ministrul Energiei, Ser ghei Smatko, prevazuta in programul initial, a fost amanata de pe o zi pe alta, pentru ca, intr-un final, sa fie definitiv contramandata. De ce? Ba din cauza unei intrevederi cu noul primar al Moscovei, Sobianin, ba a unei convocari la pre mierul Vladimir Putin. Surprinsi, jurna listii sfa tuiti sa scrie frumos despre South Stream au ridicat din umeri, inte legand ca, in pofida aparentelor, soarta proiectului South Stream, considerat „copilul de suflet“ al premierului Putin, este inca de parte de a se limpezi. Raman inca nela murite o serie de aspecte financiare, nu s-a definitivat traseul viitoarei conducte, care, dupa cum a spus Medvedev, va cu prinde 4 tronsoane principale. Romania a ramas in joc, dar ramane de vazut in ce calitate. In schimb, Croatia nu figureaza drept tara de tranzit, dupa examinarea datelor lucrarilor de fezabilitate. Iar, mai nou, South Stream se confrunta cu noi probleme, similare celor carora a trebuit sa le faca fata gazoductul din Polonia Yamal – Europa. UE cere revizuirea acor du rilor interguvernamentale incheiate de Rusia si Bulgaria pe marginea acestui proiect, insistand asupra necesitatii accesului tuturor doritorilor la conducta. Sofia este de acord, in timp ce Moscova spera in continuare sa primeasca pentru South Stream un statut special din partea UE, care sa-i permita mentinerea mono polului asupra tranzitului.

„Fundita europeana“

„UE nu este de acord cu continutul documentelor semnate si crede ca infra struc tura trebuie sa fie deschisa tuturor tarilor membre UE, nu numai participan tilor la proiect“, au declarat oficialii de la Bruxelles. Bulgaria a acceptat sa opereze modificari, fara a indica insa un termen. Sofia a precizat, totodata, ca UE nu are pretentii fata de acordul semnat la 13 noiembrie 2010 privind crearea de catre Gazprom si BEH a intreprinderii mixte South Stream Bulgary, criticand faptul ca 100% din capacitatea de transport a gazo duc­tului este impartita intre actionari. Partea bulgara afirma ca holdingul ruso-bulgar va incerca sa obtina anularea par tiala a acestei reguli, asa cum s-a intamplat in cazul conductei europene Nabucco, proiect care beneficiaza de statutul TEN, in virtutea caruia prevederile celui de-al treilea pachet energetic al UE, adoptat la 21 aprilie 2009 si care impune liberalizarea completa a pietei gazelor naturale si ener giei electrice din spatial comunitar, in clusiv deposedarea Gazpromului si a altor furni zori care detin pozitii monopoliste de avantajele conferite de transportul de gaze. Seful firmei de consultanta East European Gas Analysis, Mihail Korchem kin, este de parere ca „vechile acorduri vor fi impo do bite cu o «fundita euro peana», adica va fi inclus dreptul altora de a avea acces la con ducta, precum si al unui operator etnic in de pendent, dar mono polul va fi mentinut“.

Intrecere intre sursele de gaze

Ziarul „Kommersant“ cita, in acest sens, punctul de vedere al functionarilor bulgari, potrivit carora documentul poate fi schimbat prin simpla adaugare a cu vin telor „tinand cont de legislatia euro pea na“. Or, potrivit unor surse neoficiale, su biectul ar fi fost abordat, printre altele, de Putin si Smatko, in ajunul plecarii acestuia din urma la Baku, la summitul Marii Caspice, unde Rusia va fi reprezentata de prese dintele Dmitri Medvedev. In acest context, expertii nu au exclus posibilitatea ca, pe fondul presiunilor exercitate de UE asupra Rusiei in chestiunea South Stream, Mos cova va incerca, la randul ei, sa blo cheze ori ce eventuala intelegere intre vre unul dintre statele riverane Marii Caspice si actionarii proiectului Nabucco in ve derea asigurarii resurselor necesare pen tru umplerea Nabucco. Sunt, desigur, simple speculatii. Un lucru este cert: si anume ca, daca South Stream are surse ferme de alimentare a capacitatilor sale de transport (63 mld. mc), Nabucco nu. In schimb, Nabucco a rezolvat multe alte probleme de factura organiza torica si financiara. Altfel spus, dintr-o competitie a conductelor, confruntarea dintre South Stream si Nabucco devine un fel de intrecere pentru sursele de gaze. Pe de alta parte, mai exista problema pretului. Deocamdata, nimeni nu a prognozat cat va costa „aurul albastru“ furnizat de fie care dintre cele doua preconizate gazo ducte. In cazul Nabucco, daca se va reusi obti ne rea de gaze caspice, tariful va de pinde de cerintele furnizorului, Azer baidjan sau Turkmenistan. In cazul South Stream, formula de calcul va depinde, cu sigu ran ta, de dorinta Gazprom. Coninci denta face ca, pe acest fundal, Ucraina sa incerca saptamana viitoare la Bruxelles, sa rezolve disputa cu Rusia privind modul de calcu lare a pretului la gaze naturale. Surse ale guvernului de la Kiev afirma ca atacul decisiv asupra pozitiilor Gazprom se va produce la consfatuirea dedicata moder nizarii sistemului ucrainean de conducte si la care vor participa reprezentantii UE. Tot saptamana viitoare, dar la Bruxelles, UE si Rusia vor discuta despre noile reguli de pe piata comunitara a energiei si despre South Stream. Pana atunci, mane vrele de culise vor continua, fara insa ca nimeni sa poata anticipa directia acestora. Aceasta este, de altfel, si concluzia trasa de ziaristii invitati de RIA Novosti: proiectul South Stream pluteste inca in ceata.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter