revista presei pe energie 18 ianuarie

2011/01/18

Hotnews: Energie eoliana: Comisia Europeana se teme ca producatorii din Romania ar putea primi ajutoare prea mari/ Investitiile pot depasi 10 miliarde de euro pe termen lung

Romania are un potential extraordinar de dezvoltare a pietei energiei eoliene, fapt dovedit de interesul investitorilor, de studiile specialistilor si de planurile autoritatilor romane. In ciuda acestui interes, investitorii sunt, totusi, destul de reticenti, motivul fiind lacunele legislative. Nici pana acum nu au fost adoptate normele de aplicare a Legii 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile, desi au trecut mai bine de doi ani de la adoptarea legii, fapt care creaza incertitudine pe piata. Pentru aplicarea normelor, autoritatile romane ar fi trebuit sa trimita Comisiei Europene o notificare oficiala, fapt care nu a fost realizat nici pana in prezent, conform unei informatii transmise de Comisia Europeana la solicitarea HotNews.ro. Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, a declarat ca preocuparea Comisiei Europene este de a nu exista masuri excesive de sprijin. In aceste conditii, nu este exclus ca facilitatile pentru investitori sa fie reduse.

Comisia Europeana inca analizeaza oportunitatea aplicarii Legii 220/2008 care prevede o serie de facilitati pentru producatorii de energie regenerabila, in functie de tehnologia folosita. Din cauza acestor facilitati, Comisia Europeana vrea sa se asigure ca nu este vorba de ajutoare de stat. Actorii din domeniul energiei regenerabile sunt ingrijorati in legatura cu timpul pe care il implica intreaga procedura, sustin reprezentanti ai Grupului de lucru pe energie regenerabila din cadrul Camera Franceza de Comert si Industrie din Romania (CCIFER). In aceste conditii, nu este exclus ca investitorii sa inceapa sa caute oportunitati in alte state.

  • Comisia Europeana este intr-un contact permanent cu autoritatile romane in privinta sistemului stabilit prin Legea 220/2008. Din momentul in care Comisia primeste o notificare oficiala din partea autoritatilor, termenul legal pentru adoptarea unei decizii este de doua luni. Nu suntem in masura sa oferim detalii cu privire la evaluarea masurii, in general, si nici in particular, deoarece nu a fost inca notificata oficial“, se arata in raspunsul Comisiei Europene.


Autoritatile romane: Comisia Europeana ar putea sa ceara o reducere a masurilor de sprijin pentru producatorii de energie regenerabila

“Autoritatile romane sunt in contact cu Comisia Europeana, pentru a valida legea care incurajeaza dezvoltarea energiei regenerabile in Romania. Procesul implica o serie de schimburi cu Comisia Europeana, care are experienta examinarii si validarii legilor votate in alte tari europene. Unele tari utilizeaza de mai multi ani sistemul certificatelor verzi acordate producatorilor de energie regenerabila. Chiar daca principiile sunt comune, Comisia Europeana cauta sa evalueze particularitatile tarii, inainte de a valida legea (calitatea resursei solare, resursa eoliana, costurile de adaptare a instalatiilor electrice ale tarii, costurile de constructie pentru fiecare tip de energie regenerabila). Actorii din domeniul energiei regenerabile sunt ingrijorati in legatura cu timpul pe care il implica aceste schimburi. Aceasta tinde sa creasca incertitudinea ca legea votata va fi aplicata sau nu si in ce conditii. In fata acestei incertitudini, investitorii, in anumite cazuri, incep sa caute posibilitati pentru a investi in alte tari, ceea ce este in detrimentul Romaniei“, precizeaza reprezentantii CCIFER.

  • “Comisia Europeana are metodele sale de a actiona. Este destul de rezervata in ceea ce priveste normele de aplicare. Nu cred ca va fi un refuz din partea Comisiei in ceea ce priveste aplicarea legii, insa este posibil sa ceara ca normele sa arate altfel decat si-ar dori investitorii“, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale din Ministerul Economiei.
  • Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat pentru HotNews.ro ca autoritatile romane au avut de raspuns, pana acum, la 47 de intrebari trimise de Comisia Europeana. “In conditiile in care au fost 47 de intrebari, exista o doza de neliniste din partea Comisiei Europene”, a precizat Chiritoiu. Acesta a admis faptul ca exista posibilitatea ca oficialii de la Comisie sa ceara Romaniei sa reduca beneficiile catre producatorii de energie regenerabila. “In cel mai bun caz ne vor cere sa lasam Legea in varianta actuala, dar exista si posibilitatea sa ne ceara sa reducem din masurile de sprijin“.


Bogdan Chiritoiu: Legea nu ar fi trebuit elaborata inainte de un aviz al Comisiei Europene

“Notificarea oficiala este ultima etapa intr-un intreg procedeu si aceasta este trimisa abia cand sunt lamurite toate problemele”, a mai declarat presedintele Consiliului Concurentei.

otrivit acestuia, autoritatile romane nu au procedat corect prin faptul ca mai intai au adoptat Legea si abia dupa aceea au inceput demersurile pentru obtinerea avizului de la Comisia Europeana. “Noi intai am

facut legea si apoi ne-am dus cu ea la Comisia Europeana. In mod normal, se intocmeste un proiect de lege si Comisia Europeana spune daca este bun sau nu”, a precizat Chiritoiu.

Acesta a precizat ca timpul foarte lung pentru obtinerea unui aviz este cauzat de “preocuparea Comisiei Europene de a nu exista masuri excesive de sprijin”.

El a mai spus ca saptamana trecuta a fost trimisa Comisiei Europene o noua serie de clarificari, iar peste doua saptamani vor avea loc noi discutii cu reprezentantii Comisiei Europene.

  • Daca am fi trimis rapid o notificare oficiala, raspunsul ar fi putut fi “Nu”. Pentru a preintampina acest lucu, Consiliul Concurentei, de regula, merge pe varianta notificarii informale pentru a clarifica toate aspectele. Si apoi se face notificarea oficiala. Notificarea informala a fost transmisa in noiembrie 2009. De atunci, discutia este cu intrebari si raspunsuri. Ingrijorarea Comisiei Europene este ca sistemul romanesc de promovare este cel mai atractiv din toata Europa. Se tem ca investitorii ar putea fi supracompensati. Noi dorim sa demonstram ca nu este asa“, a declarat un reprezentant al Ministerului Economiei.


Potential: Capacitate instalata cat puterea a sase reactoare nucleare de genul celor de la Cernavoda

  • Potrivit acestora, autoritatile romane au trimis Comisiei Europene, in septembrie 2010, un plan de actiuni care tinteste o capacitate de 4000 MW de productie eoliana in 2020. Insa, structura retelei electrice solicita adaptari, mai ales in Dobrogea. In Romania, zonele care prezinta cele mai bune conditii pentru investitii in energia eoliana sunt cele din Dobrogea, dar si din partea de est a Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati). Aceste adaptari reprezinta un alt motiv de ingrijorare pentru investitori.

“Aceste investitii de adaptare a retelei, dupa cum prevede Directiva Europeana din 2009 privind energiile regenerabile, trebuie calculate (costuri, intarzieri de realizare) pe baza de reguli transparente. Ele au fost preluate aproape in exclusivitate de investitori, ceea ce permite o modernizare progresiva a retelei electrice. In acelasi timp, in absenta unor reguli transparente, operatorii retelei electrice risca sa solicite investitorilor lucrari de reinnoire a retelei, fara posibilitatea de a controla fundamentarea acestor solicitari. Directiva Europeana prevede un control al aplicarii acestor principii pentru jumatatea anului 2011, iar Romania mai are cateva luni pana atunci”, mai arata reprezentantii CCIFER.
Potrivit acestora, cantitatea de energii regenerabile care va fi produsa in Dobrogea va depinde mult de capacitatile pe care le va arata operatorul retelei (n.red. Transelectrica) pentru a asigura stabilitatea electrica a retelei, prin investitiile necesare.

  • In prezent, cererile de racordare din partea investitorilor depasesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei eoliene. In cazul in care Transelectrica nu creste capacitatea de transport, pot aparea probleme tehnice.

Cererile de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic National insumeaza o putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit Transelectrica. In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua aproximativ 3.000 MW putere instalata. Practic, doar un sfert din cererile de racordare din acest moment ar avea sanse sa se concretizeze. Reprezentantii Transelectrica sustin se fac, totusi, eforturi pentru cresterea capacitatii de transport a energiei.

Marii investitori

Interesul investitorilor este mare. Romania a intrat chiar si intr-un Top 30 al tarilor care sunt atractive pentru investitori in energia regenerabila. In cazul in care cadrul legislativ ar fi favorabil, investitiile in domeniu pot depasi 10 miliarde de euro, pe termen lung, spun reprezentantii CCIFER. Deja, mari investitori au inceput, chiar si in lipsa unei legislatii adecvate, sa puna in aplicare proiecte, urmand ca in 2011 sa fie puse in functiune centrale care insumeaza o capacitate de 600 de MW, potrivit estimarilor.

  • Printre proiectele avansate din Romania se afla cel al grupului CEZ care investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere totala instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ de la Fantanele si Cogealac va avea dublul capacitatii instalate a celui mai mare parc operational in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia, 322 MW). In acest moment, CEZ opereaza 240 MW capacitate instalata a primei faze a proiectului eolian din Dobrogea.
  • De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a anuntat anul trecut ca va dezvolta proiecte de productie energie electrica din surse eoliene de 1.500 MW, in Dobrogea. Compania intentioneaza sa construiasca 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017.
  • Enel Green Power, companie membra a grupului Enel, a demarat in decembrie operatiunile la primul parc eolian al companiei din tara, in localitatea Agighiol, judetul Tulcea. Conform informatiilor prezentate de companie, noul parc eolian are o capacitate totala instalata de 34 MW. Compania italiana intentioneaza sa construiasca un parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.
  • Si acestia nu sunt singurii investitori importanti interesati sa produca energie din vant. Alti investitori sunt EDP (Electricitad du Portugal) care urmeaza sa termine constructia a aproximativ 200 MW in Dobrogea. De asemenea, OMV Petrom construieste o ferma eoliana de 45MW. O societate italiana, Butangas, termina constructia unei ferme eoliene de 25MW.
  • Pe de alta parte, sunt alti investitori care au securizat total sau partial proiectul (teren, conexiuni la retea etc), si par sa astepte aplicarea legii pentru a lua decizia legata de investitii, mai spun reprezentantii CCIFER.

Ce prevede Legea privind promovarea energiei regenerabile

In vara, a fost publicata in Monitorul Oficial Legea privind modificarea Legii 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Actul normativ creaza cadrul legal de respectare a angajamentului din 2007, respectiv procentul de energie produsa din surse regenerabile din totalul energiei consumate in 2020. Procentul asumat de Romania este de 24%, in timp ce tinta europeana se situeaza la 20%. Legea poate fi citita pe monitoruloficial.ro, Partea I, nr.474.

Legea prevede ca producatorii de energie regenerabila sa primeasca certificate verzi in functie de tehnologia folosita. Potrivit noii legi, producatorii de energie regenerabila vor beneficia de certificate verzi in felul urmator:

* Pentru energia produsa in centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW: 3 certificate pentru fiecare MWh produs si livrat daca centralele sunt noi si 2 certificate pentru fiecare MWh daca centralele sunt retehnologizate
* Doua certificate pana in 2017 si un certificat din 2018 pentru fiecare MWh produs si livrat de producatorii de energie eoliana
* Trei certificate pentru fiecare MWh produs si livrat din energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala
* Sase certificate pentru fiecare MWH produs si livrat din energie solara

Potrivit legii, furnizorii trebuie sa achizitioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializata in acest an, urmand ca ponderea sa creasca la 20% in 2020. Un certificat verde se va putea tranzactiona la o valoare cuprinsa intre 27 si 55 de euro.

money.ro: FP: Cele trei complexuri energetice ar trebui restructurate şi vândute

Managerul de fond al Fondului Proprietatea, Grzegorz Konieczny, a declarat luni că cele trei complexuri energetice din România, Turceni, Rovinari şi Craiova, ar trebui restucturate şi apoi scoase spre vânzare.

Totodată, Grzegorz Konieczny a mai afirmat că primii doi mari producători de electricitate din România, companiile de statNuclearelectrica şi Hidroelectrica, sunt pregătite pentru a fi listate la Bursă.

“IPO-urile (ofertă publică iniţială, n.r) pot fi o soluţie pentru sectorul energetic din România. În acest moment, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt pregătite pentru un IPO prin care ar beneficia de transparenţă ridicată, supervizare îmbunăţăţită şi şi stimulare pentru creşterea profitabilităţii şi a eficienţei. În plus, cele trei complexuri energetice trebuie restructurate şi apoi oferite spre vânzare (oferte competitive). Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea fi potenţiali cumpărători”, a mai spus Grzegorz Konieczny.

Împreună, cele trei complexuri energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari şi Craiova) acoperă circa o treime din producţia de electricitate a României, fiind, după Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din ţară.

Acţionarul majoritar al celor trei companii este Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt pregătite pentru a fi listate la Bursă

Managerul de fond al Fondului Proprietatea, Grzegorz Konieczny, a declarat luni că primii doi mari producători de electricitate din România, companiile de stat Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, sunt pregătite pentru a fi listate la Bursă.

“IPO-urile (ofertă publică iniţială – n.r) pot fi o soluţie pentru sectorul energetic din România. În acest moment, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt pregătite pentru un IPO prin care ar beneficia de transparenţă ridicată, supervizare îmbunătăţită şi stimulare pentru creşterea profitabilităţii şi a eficienţei”, a declarat Grzegorz Konieczny.

De altfel, listarea pe bursă a unor pachete de acţiuni din marile companii energetice de stat este un proiect mai vechi al autorităţilor, ce făcea parte din Strategia Energetică a României. Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, declara în decembrie 2007 că în 2008 urmează să fie listate pe bursă câte 10% din acţiunile Romgaz, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Între timp, listarea Romgaz a fost amânată pentru 2011, iar listările Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au fost blocate, întrucât aceste două companii urmau să facă parte din giganţii energetici Electra şi Hidroenergetica.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România. Hidroelectrica acoperă între 25 şi 30% din producţia de energie electrică a ţării şi foloseşte sursele regenerabile. Compania administrează 326 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, ce însumează o putere instalată de peste 6.300 MW.

Nuclearelectrica a fost înfiinţată în 1998 şi deţine cele două unităţi ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă şi Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Compania acoperă circa 18% din totalul de electricitate produsă anual în România. Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă au fiecare instalată o putere de circa 700 MW. Alte două reactoare urmează să fie construite şi puse în funcţiune după 2017, cu o putere instalată asemănătoare.

Adevarul: Greg Konieczny, Fondul Proprietatea: Statul îşi bate joc de sectorul energetic

Companiile de stat au fost conduse până acum de miniştri, nu de manageri, iar deciziile proaste ale Guvernului au diminuat profitul pe care l-ar fi putut obţine societăţile energetice, spune Greg Konieczny, directorul Fondului Proprietatea, într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”. Cele trei complexuri energetice ar trebui restructurate şi vândute, iar Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, listate la bursă, recomandă managerul Fondului.

Sectorul energetic din România poate deveni un pilon de dezvoltare în regiune, pentru că are tot ce-i trebuie pentru acest lucru, adică active extrem de valoroase, care pot genera venituri importante, şi resurse de tipul cărbunelui, gazelor şi petrolului, dar şi regenerabile, a declarat Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”.

Cum a pierdut Hidroelectrica din profit

Potrivit acestuia, până acum, deciziile Guvernului au dus la diminuarea profitului pe care l-ar fi putut obţine companiile energetice.

„Din modul cum au evoluat companiile s-a văzut că au fost conduse de miniştri, nu de manageri. Ar trebui ca managementul executiv să fie responsabil pentru activităţile companiei, apoi să raporteze boardului, apoi în final Adunarea Generală a Acţionarilor să aprobe activitatea lor şi să decidă direcţia strategică. Până acum a fost exact invers. Şi nimeni nu-şi asumă responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat”, a spus Konieczny, care este şi vicepreşedinte al Franklin Templeton, compania care administrează Fondul Proprietatea (FP).

Fondul are în portofoliu 83 de companii româneşti, cele mai importante făcând parte din sectorul energetic. Konieczny a arătat că Guvernul a afectat interesele Fondului şi ale acţionarilor săi în multe dintre deciziile sale. Unul dintre exemplele elocvente este tranzacţia încheiată pe bursa de energie prin care Hidroelectrica va livra electricitate combinatului ArcelorMittal Galaţi, la un preţ cu 25% sub media pieţei. Fondul s-a opus acestei afaceri în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica.

„Nu vom tolera situaţii unde companiile din portofoliul nostru vor vinde produse, în acest caz electricitate, sub preţul pieţei, sau vor cumpăra produse şi servicii la preţuri prea mari. Este clar că acest lucru nu face bine companiei şi este greu de înţeles de ce apar astfel de situaţii. Interesul managerilor şi al acţionarilor este să maximizeze profitul unei companii”, susţine Konieczny. El a subliniat că Hidroelectrica, unde Fondul deţine 20% din acţiuni, a pierdut astfel peste 70 de milioane de lei.

Întrebat care au fost argumentele managementului Hidroelectrica pentru a propune o astfel de tranzacţie în Consiliul de Administraţie, Konieczny a afirmat că propunerea a fost introdusă în ultimul moment pe ordinea de zi, fără a fi argumentată în vreun fel. „Mai mult, nu aveau toată cantitatea de energie şi au trebuit să cumpere din piaţă. Dacă fac trading de energie ca un business adiţional, este în regulă, dar se pare că scopul acestei tranzacţii nu a fost să facă bani”, a arătat el.

Plângeri împotriva României

„Nu ştiu ce interese sunt la mijloc, dar vom face totul pentru a ne asigura că Hidroelectrica îşi va îmbunătăţi activitatea pe piaţă. Pregătim mai multe tipuri de acţiuni în justiţie împotriva unor astfel de practici, pentru a fi siguri că interesele noastre sunt protejate, ca acţionari minoritari. Vom depune plângeri şi la organizaţiile internaţionale, precum Comisia Europeană”, a adăugat Konieczny.

În opinia sa, este foarte important ca aceste practici să fie demascate, iar cei care au luat astfel de decizii să fie traşi la răspundere. Konieczny a amintit şi problema contractelor pe termen lung ale Hidroelectrica, sub preţul pieţei, care trag în jos profitul companiei.

“Esenţa pieţelor de capital şi a economiilor de piaţă este că în orice companie acţionarii minoritari au totuşi nişte drepturi. Chiar dacă nu putem fixa strategia unei companii, dar cel puţin ar trebui să fim capabili să ne protejăm interesele când sunt afectate de acţionarul majoritar. Aşa funcţionează o companie, mai ales cele de pe bursă. Dacă acţionarii sunt trataţi cum trebuie, preţul e mare”, a argumentat el.

Adevărata valoare a Hidroelectrica

„Hidroelectrica poate fi o companie mult mai bună decât este acum. Are active excelente şi potenţial foarte mare să devină un lider în regiune. Orice profit raportează acum este la scară minimă din ce ar trebui să producă”, a susţinut Konieczny, arătând că valoarea de piaţă a producătorului de energie hidro o poate depăşi pe cea a Petrom, evaluată în prezent la 11 miliarde de euro.

“Hidroelectrica este evaluată la 1-2 milioane de euro pentru fiecare MW, iar compania deţine active de 6.400 MW, deci ar putea valora mai mult decât Petrom”, crede oficialul FP.

Referitor la câştigul pe care îl poate genera producătorul de energie hidro dacă ar fi bine manageriat, Konieczny a afirmat: „Avem exemplul Petrom, care raporta înainte de privatizare 100 de milioane de euro profit net, iar la un an după privatizare a raportat 600 de milioane de euro. Aceasta arată potenţialul de câştig al Hidroelectrica. Nu vorbim de o creştere de 20%, ci de câteva ori mai mult”.

Konieczny a mai susţinut că Hidroelectrica trebuie să-şi reducă o parte din costuri, în special cele din zona achiziţiilor de servicii şi echipamente.

De asemenea, el a criticat intenţia recentă a Guvernului de a relua privatizarea microhidrocentralelor. “Este ciudat să vinzi hidrocentrale mici şi, pe de altă parte, să plănuieşti să construieşti altele cu aceeaşi capacitate, deci nu este o idee bună să fie vândute”, a mai spus reprezentantul Fondului.

Soluţii: listările la bursă şi managementul privat

Oficialul Fondului Proprietatea a arătat că dezvoltarea sectorului energetic poate continua doar odată cu instalarea unui management privat în fruntea companiilor de stat şi listarea la bursă a unor pachete de acţiuni din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

„Uitaţi de fuziuni (cei doi giganţi energetici – n.r), aduceţi Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pe bursă şi atrageţi investiţii străine”, a sugerat Greg Konieczny. El susţine că Hidroelectrica este pregătită să iasă pe piaţa de capital cât mai repede, iar listarea Nuclearelectrica va aduce banii necesari pentru continuarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, unde statul trebuie să rămână acţionar majoritar.

Cele trei complexuri energetice din Oltenia au nevoie de restructurări masive, urmate de privatizare, iar cumpărătorii ar putea fi chiar Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Referitor la proiectul de realizare a celor două companii energetice, Electra şi Hidroenergetica, oficialul a arătat că un astfel de proces va pune în pericol toţi producătorii de energie din România.

“Din 2013, companiile vor trebui să plătească sume mari pentru certificatele de emisii, iar preţul de producţie a energiei va fi mult mai mare, ceea ce în final ar duce cei doi campioni energetici pe pierdere. Oricum, producţia pe lignit trebuie restructurată înainte de a se uni cu Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, altfel ar trage în jos şi activele profitabile”, a completat el.

Condiţii pentru majorarea capitalului Petrom

Fondul Proprietatea, care deţine 20% din Petrom, ar putea participa la majorarea capitalului social al companiei petroliere doar dacă aceasta va avea nevoie de o sumă mare de bani pentru investiţii, pe care o va justifica. Dacă nu, Fondul va propune ca Petrom să se împrumute de la bănci.

“Aşteptăm decizia managementului cu privire la necesitatea de investiţii. Gradul de îndatorare a companiei nu este mare, deci credem că este loc pentru noi credite de la bănci. Nu spunem că nu este o idee bună majorarea capitalului, ci depinde de câţi bani au nevoie. Dacă este o sumă mare, atunci are sens să participăm la majorarea capitalului social”, a spus Konieczny despre acest subiect.

Totodată, managerul Fondului Proprietatea s-a arătat sceptic cu privire la momentul listării Romgaz. Cu o întârziere de mai mulţi ani, data pe care o estimează acum Ministerul Economiei pentru această listare este luna decembrie 2011.

“Sperăm ca listarea Romgaz să se realizeze în timp cât mai scurt. Dacă se va face, va fi succes. Romgaz este o companie extrem de importantă”, a adăugat el.

Gata cu cuponiada în stradă

Românii despăgubiţi cu acţiuni la Fondul Proprietatea (FP), după ce au fost deposedaţi de proprietăţilor lor de fostul regim comunist, vor putea tranzacţiona aceste titluri la Bursa de Valori Bucureşti începând cu data de 25 ianuarie. Ei vor putea vinde acţiunile doar prin intermediul unui broker.

„Aceasta va înseamna că va exista în sfârşit un mediu reglementat unde vor putea fi vândute şi cumpărate aceste acţiuni. S-a terminat cu samsarii şi cu tranzacţiile de la colţul străzii”, a declarat Dana Mirela Ionescu, preşedintele Raiffeisen Capital & Investment, care intermediază listarea Fondului. Întrebată dacă mutarea pe bursă a tranzacţiilor exclude orice fel de speculaţie viitoare cu aceste titluri, Ionescu a arătat că, deşi piaţa este reglementată, o bursă are totuşi riscurile ei.

Cei care au primit titluri la Fondul Proprietatea după ce au fost despăgubiţi nu vor plăti impozit pentru câştigul obţinut din vânzarea titlurilor la bursă, însă investitorii care au cumpărat aceste acţiuni la mâna a doua, pe piaţa „gri”, vor fi impozitaţi pe diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de achiziţie, a mai spus Ionescu, într-o conferinţă de presă.

„Dacă cineva a cumpărat acţiuni la 0,4 lei şi le va vinde la un leu, el va plăti impozit de 16% pe câştigul de 0,6 lei. Însă, dacă nu poate dovedi la ce preţ a cumpărat acţiunile, va fi impozitat pentru preţul de un leu pe unitate”, a exemplificat ea.

Prezent la conferinţă, Mark Mobius, preşedintele executiv al Franklin Templeton, a arătat că economia României are un potenţial incredibil de creştere chiar şi cu 5-6% pe an, în loc de 1-2%, cu condiţia să câştige încrederea investitorilor. „În prezent, investitorii sunt trataţi foarte urât în România, fără respect, şi nu au parte de un tratament corect în justiţie”, a spus el.

Decizii care alungă investitorii

Mobius a dat drept exemplu decizia Guvernului de a forţa Romgaz să doneze la bugetul de stat 400 de milioane de lei, hotărâre contestată de FP în instanţă.

„În acest caz, acţionarul majoritar, adică statul, îşi votează singur o donaţie către el însuşi. Este un exemplu clar de expropriere a activelor. Însă ce a pierdut Romgaz este nimic faţă de ce ar putea pierde România în cazul în care aceste abuzuri continuă”, a adăugat Mobius.

El a arătat că unul dintre motivele pentru care Asia, zonă emergentă, ca şi România, are o creştere atât de mare este faptul că ştie să-şi trateze cu respect investitorii.

“Investitorii sunt trataţi foarte urât în România, fără respect, şi nu au parte de un tratament corect în justiţie.”
Mark Mobius, preşedintele Franklin Templeton

Bursa: “Electrica” SA continuă negocierile cu “E.ON” pentru vânzarea acţiunilor

“Electrica” SA continuă negocierile cu “E.ON România” pentru vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni pe care le mai deţine la filialele privatizate – Moldova, Dobrogea şi Banat. Negocierile cu “E.ON”, care a preluat “Electrica Moldova”, au început la finele anului trecut, fără ca părţile să ajungă, până acum, la vreun rezultat din cauza preţului oferit de grupul german.
“E.ON România” a notificat “Electrica”, în noiembrie, că îşi exercită opţiunea de a cumpăra acţiunile minoritare deţinute de compania de stat în societăţile E.ON Moldova de distribuţie şi de furnizare a energiei electrice. “E.ON România” a optat pentru achiziţionarea pachetelor de acţiuni minoritare ale “Electrica” la preţul stabilit conform formulei de calcul stipulată în Contractul de Privatizare a “Electrica Moldova”.
Ioan Folescu, directorul general al “Electrica”, ne-a declarat: “Chiar dacă recomandarea consultanţilor noştri a fost să nu vindem acţiunile în această perioadă de criză, noi am negociat, dar condiţionat, vânzarea către E.ON şi Enel a pachetelor minoritare în 2010. Enel nu şi-a exprimat disponibilitatea să preia aceste pachete, iar cu E.ON nu am căzut la o înţelegere. E.ON ne-a oferit un preţ sub cel plătit la momentul privatizării. Înţelegem condiţiile de criză, dar nici nu putem vinde sub preţul privatizării pentru că investitorii au câştigat bani frumoşi de pe urma acestor companii. Astfel că vom continua negocierile cu E.ON în acest an”.
Domnia sa ne-a menţionat că “Electrica” va relua discuţiile cu investitorii strategici cel mai probabil după publicarea situaţiilor financiare auditate ale societăţilor privatizate.
*  “Electrica” nu a încasat dividende de la filialele privatizate
Ioan Folescu susţine că “Electrica” nu a încasat, în ultimii doi ani, dividende de la societăţile privatizate pentru că acţionarii majoritari au declarat că profitul va fi reinvestit în întregime.
În prezent, “E.ON România” deţine 51% din acţiunile “E.ON Moldova Furnizare” şi “E.ON Moldova Distribuţie”, “Electrica” are 27%, iar Fondul Proprietatea – 22%. Din pachetele de acţiuni de 27% deţinute de “Electrica” la cele două societăţi, câte 10% sunt rezervate salariaţilor “Electrica”.
În 2005, “E.ON” a plătit 32,2 milioane euro, pentru 24,62% din titlurile “Electrica Moldova” şi a realizat o majorare de capital, prin aportul a 68,6 milioane euro.
*  Compania câştigă 2 milioane de lei lunar din controversatul contract de export
Ioan Folescu respinge acuzaţiile potrivit cărora “Electrica” nu se comportă corect pe piaţă pentru că nu a licitat exportul în Serbia a 500 MWh: “Electrica, din punct de vedere al furnizării de electricitate, ca societate licenţiată, are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca toţi ceilalţi furnizori. Compania nu este obligată să liciteze ce energie vinde sau cumpără. Nici ceilalţi furnizori privaţi nu organizează licitaţii”.
Domnia sa afirmă că preţul de export este avantajos pentru toate părţile implicate şi că s-a făcut o selecţie a furnizorilor: “Cu o energie scumpă nu ai cum să faci export, pentru că sunt mari taxele de transit şi transport. Ca să poată fi competitivă, energia din ţara noastră trebuie să ajungă la graniţă la 40-42 de euro/MWh. Ca să ajungem la acest preţ, s-a făcut un mix, în care s-au obţinut cele mai mari preţuri pentru producătorii implicaţi. Din acest contract, “Electrica” SA, în calitate de furnizor, câştigă circa două milioane de lei pe lună”.
Directorul “Electrica” ne-a mai declarat că, în prezent, preţul de export din mixul rezultat de la producători este de mult peste 155 de lei/MWh. Anul trecut, exportul a început în septembrie cu 200 MWh bandă. De la 1 ianuarie şi până în iulie 2011, exportul continuă cu 300 MWh bandă şi un preţ mai mare decât cel practicat anul trecut. “Hidroelectrica” a decis majorarea de la 120 la 130 de lei/MWh a energiei livrate în cadrul acestui contract.
Negocierile pentru export s-au purtat, în vara anului trecut, cu furnizorii “Rif Internaţional” şi “Gefco”. Acestea au eşuat şi, într-un final, autorităţile au încheiat contractul cu “Rudnap”. Ioan Folescu ne-a mai spus că energia contractată este în totalitate exportată şi nu este revândută în ţară.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter