revista presei pe energie 18 aprilie

2011/04/18

e-nergia.ro: Se vor modifica taxele pe carburanți, electricitate și gaz

Sistemele de taxare a produselor energetice din toate ţările membre ale Uniunii Europene vor trebui modificate peste doi ani. Comisia Europeană va introduce un sistem unic de taxare, obligatoriu pentru toate statele membre, iar directiva ce îl va impune va intra în vigoare în 2013.

Noile norme de taxare, propuse de Comisia Europeană, își propun să restructureze modul de impozitare a produselor energetice, pentru a elimina dezechilibrele actuale și pentru a ține cont atât de emisiile de CO2 ale acestora, cât și de conținutul lor energetic. Noul sistem de impozitare va intra în vigoare peste doi ani

“Comisia dorește să promoveze eficiența energetică și consumul de produse mai ecologice, evitând în același timp denaturarea concurenței pe piața unică. Propunerea va ajuta statele membre să își redefinească structura generală de impozitare într-un mod care să contribuie la creștere și la ocuparea forței de muncă, prin deplasarea sarcinii fiscale de la salarii către consum. Directiva revizuită va intra în vigoare în 2013” se arată într-un comunicat al Comisiei.

Directiva revizuită privind impozitarea energiei va permite statelor membre să utilizeze impozitele într-un mod optim și, în final, să sprijine „creșterea durabilă”. Pentru aceasta, directiva propune defalcarea ratei minime de impozitare în două părți. O parte va avea la bază emisiile de CO2 ale produsului energetic și va fi fixată la 20 EUR pe tonă de CO2. Cealaltă parte va avea la bază conținutul energetic, adică energia efectivă pe care o generează produsul, măsurată în gigajouli (GJ). Rata minimă de impozitare va fi fixată la 9,6 EUR/GJ pentru carburanți și la 0,15 EUR/GJ pentru combustibilii destinați încălzirii. Aceasta se aplică tuturor combustibililor utilizați în transporturi și pentru încălzire.

Se iau în considerare aspectele sociale, statele membre având posibilitatea de a scuti în totalitate de impozit energia consumată pentru încălzirea gospodăriilor, fără a ține cont de produsul energetic utilizat.

Iată avantajele noului sistem de impozitare, aşa cum le prezintă Comisia Europeană:

-Prezenta propunere favorizează sursele regenerabile de energie și încurajează consumul de energie din surse care produc mai puțin CO2. În prezent, sursele de energie care poluează cel mai mult sunt, în mod paradoxal, cel mai puțin impozitate. Pe de altă parte, biocarburanții fac parte dintre cele mai impozitate surse de energie, în pofida angajamentelor luate de UE în favoarea creșterii ponderii energiilor regenerabile în transporturi. Noua propunere va elimina aceste incoerențe.

-De asemenea, noul text va pune la dispoziție o abordare mai coerentă a impozitării energiei în întreaga UE, evitând mozaicul de politici naționale și contribuind la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru industria din întreaga UE. În plus, acesta reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a-și redefini politicile de impozitare într-un mod care să promoveze crearea de locuri de muncă.

-În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, directiva revizuită își propune să completeze sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (ETS) existent, prin perceperea unui impozit pe CO2 în sectoarele care nu fac parte din domeniul de aplicare al acestuia (transporturi, sectorul casnic, agricultură și mica industrie). Acestea sunt responsabile pentru jumătate din emisiile de CO2 din UE și, prin urmare, este important să li se adreseze, de asemenea, un semnal privind prețul CO2.

-Prezenta inițiativă va contribui la atingerea obiectivelor UE privind energia și schimbările climatice, după cum s-a cerut în concluziile Consiliului European din martie 2008. Mai mult, aceasta se constituie într-un ecou al rezultatelor conferinței ONU privind schimbările climatice, desfășurată la Cancun (Mexic) în decembrie 2010.

Bursa: Gaz ieftin pentru populaţie şi mai scump pentru companii

Preţurile pentru industrie nu se vor dubla peste noapte
Autorităţile trebuie să liberalizeze piaţa gazelor şi cea a electricităţii şi să anunţe, chiar în acest an, un calendar de adoptare a măsurilor în acest sens. Liberalizarea presupune ca autoritatea de reglementare (ANRE) să nu mai stabilească preţurile gazelor şi energiei electrice decât pentru consumatorii vulnerabili, în special pentru populaţie. Astfel, toate firmele vor negocia noile preţuri cu furnizorii, în condiţii de piaţă liberă. Acest lucru va duce şi la rezolvarea procedurii de încălcare a legislaţiei comunitare iniţiată de Comisia Europeană împotriva României şi aflată într-un stadiu avansat.
Hilmar Kroat-Reder, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze Naturale, Energie & Produse chimice, ne-a declarat, într-un interviu: “Autorităţile române dezbat acum modificarea legilor energiei şi gazelor pentru a implementa un program de liberalizare a pieţelor. Petrom a propus, pentru piaţa gazelor, liberalizarea acesteia şi desfiinţarea treptată a celebrului < coş > prin care se stabileşte cota de gaz intern şi cea de gaz importat şi definirea populaţiei ca şi consumator vulnerabil. Pentru populaţie, Petrom a propus furnizarea de gaze numai din producţia internă, la preţul actual, care este aproximativ la jumătatea celui din import. Astfel, factura pentru populaţie s-ar ieftini cu până la 15%”.
Domnia sa a precizat că, în prezent, piaţa gazelor nu este liberalizată. Firmele îşi pot negocia doar teoretic preţurile şi cantităţile cu furnizorii. De exemplu, Petrom nu poate cere, pentru gazul intern, un preţ mai mare decât cel stabilit de ANRE (echivalentul a 150-160 de dolari/1.000 mc) pentru piaţa reglementată, pentru că, practic, ANRE-ul impune un maxim.
Oficialul Petrom ne-a explicat: “Consumatorii care au ales să-şi schimbe furnizorul se pot întoarce oricând pe piaţa reglementată dacă le cerem preţuri mai mari pentru gazul intern. Aşa că nu putem aplica majorări. De asemenea, piaţa electricităţii nu este liberalizată pe deplin. În propunerea Petrom de liberalizare a pieţei am solicitat modificarea legii astfel încât preţul gazelor pentru aceşti consumatori non-casnici să se stabilească în funcţie de cerere şi ofertă”.
Întrebat cu cât va urca, pentru companii, preţul gazelor după liberalizare, Hilmar Kroat-Reder ne-a răspuns: “Într-o piaţă liberă, preţurile se vor stabili pe baza cererii şi a ofertei, deci nu putem estima un anume nivel al preţului. Trebuie avut în vedere că producătorii de gaze nu îşi propun creşteri care să afecteze cerea. Avem nevoie de consumatori pentru a ne cumpăra produsul”.
Domnia sa a subliniat că liberalizarea preţurilor va face ca industria noastră să investească în tehnologii moderne de producţie şi eficienţă energetică. Astfel, şi economia noastră va fi mai competitivă. Până acum, puţine companii au avut astfel de preocupări din cauza energiei ieftine, susţine reprezentantul Petrom.
*  Amânarea liberalizării îi îndepărtează pe investitori
Hilmar Kroat-Reder ne-a spus că amânarea adoptării unui calendar ferm de liberalizare îi îndepărtează pe investitori de sectorul nostru energetic. În plus, şi industria autohtonă trebuie să se pregătească şi să se adapteze pentru noile preţuri.
Domnia sa a subliniat: “Petrom vrea să creeze valoare cu gazul pe care îl produce. Nivelul de preţ impus acum de reglementator, care este foarte jos, nu este sustenabil pentru business. Liberalizarea preţurilor ar duce, pe de-o parte, la creşterea veniturilor la bugetul de stat, iar pe de altă parte ar încuraja investiţiile în acest sector. România are nevoie de investiţii, iar pentru stimularea acestora este nevoie de un climat favorabil. După cum ştiţi, Petrom va finaliza, până la sfârşitul anului, centrala electrică pe gaze de la Brazi, o investiţie de 550 de milioane de euro, dar şi centrala eoliană din Dorobanţu, în valoare de 100 milioane de euro. În plus, pentru menţinerea producţiei de gaze în România, este nevoie de investiţii semnificative, având în vedere că cele mai multe dintre zăcămintele noastre sunt mature. Fără aceste investiţii producţia de gaze va continua să scadă, crescând, astfel, dependenţa de importuri. Numai în ultimii şase ani, investiţiile noastre pentru explorare şi producţie în România s-au ridicat la aproape patru miliarde de euro.”
Oficialul Petrom a ţinut să menţioneze că incertitudinea legislativă din domeniul energetic va ţine departe investiţiile noi, care sunt absolut necesare în domeniul producerii de electricitate, având în vedere capacităţile vechi de producţie: “Legea 220 de susţinere a investiţiilor în energia din surse regenerabile încă nu se aplică pentru că nu există aprobarea Comisiei Europene, în condiţiile în care trebuia să fie funcţională încă de acum trei ani. În prezent, nu ştim câte certificate verzi o să primim pentru producţia de energie în centrala noastră eoliană. De asemenea, nu primim certificate de emisii pentru centrala noastră de la Brazi, deşi avem o tehnologie ultramodernă de cogenerare, cu emisii reduse de carbon. Suntem dezavantajaţi faţă de alte centrale din România, care primesc certificate de emisii gratuite, în condiţiile în care centrala de la Brazi este cel mai mare proiect Greenfield de generare de electricitate”.
Petrom va analiza, în perioada următoare, care sunt cauzele care au condus la această situaţie.
*  Consumul de gaze în industrie va scădea şi în acest an
Consumul de gaze în industrie va continua să scadă uşor şi în acest an, cu câteva puncte procentuale faţă de nivelul din 2010, apreciază Hilmar Kroat-Reder. Economia României încă suferă de pe urma crizei, iar dacă va cunoaşte o revenire, aceasta va fi uşoară. Domnul Kroat-Reder ne-a declarat: “Noi sperăm şi credem că România îşi va reveni. Sperăm că vom avea o creştere economică sustenabilă în următorii ani. Astfel, şi consumul de gaze şi electricitate îşi va reveni, cel mai probabil, de anul viitor”.
Reprezentantul Petrom ne-a mai spus că trendul preţului internaţional pentru gaze nu ne aduce veşti bune, în condiţiile în care piaţa internaţională pentru ţiţei cunoaşte creşteri accentuate şi fluctuaţii de preţ importante. Astfel, preţul internaţional al gazelor urmează trendul de pe piaţa ţiţeiului.
Hilmar Kroat-Reder a menţionat: “Este dificil să facem o prognoză exactă a preţului. Cu toate acestea, vârfurile actuale de preţ de pe piaţa ţiţeiului vor fi preluate de piaţa gazelor în 3-9 luni, în funcţie de formulele de ajustare a preţurilor din fiecare contract bilateral stabilit pe termen lung”.
Petrom va continua să importe, în acest an, gaze prin conducta Szeged – Arad pentru a acoperi necesarul intern. Conducerea Petrom afirmă că aceste importuri, deşi nu sunt atât de mari ca cele din Rusia, menţin o balanţă bună a preţurilor şi contribuie la siguranţa în alimentare a ţării noastre.

Romania Libera: De ce se tem Rusia şi Turcia de România

România are atât interese economice, cât şi strategice în zona caucaziană, spune un oficial al Ministerului Apărării, care notează că această regiune va deveni una de intersecţie a marilor puteri în viitorul nu prea îndepărtat.

>>Rusia priveşte cu nelinişte noile parteneriate care se fac în regiune, iar analiştii de la Moscova şi de la Ankara consideră că în ultima perioadă România şi-a extins prea mult influenţa militară şi energetică la Marea Neagră.

>>Preşedintele Traian Băsescu începe astăzi o vizită în Azerbaidjan, una dintre cele patru ţări cu care România are parteneriate strategice.

>>Azerbaidjan este punctul de pornire al unei noi rute energetice prin care specialiştii români speră să renunţe în viitor la importurile de gaze ruseşti şi chiar să reducă piaţa europeană a Gazprom, potrivit unui specialist de la Ministerul Economiei.

România a reuşit să-şi facă suficiente conexiuni pentru a putea participa în viitor la jocurile din regiunea Mării Caspice şi este singura ţară din Uniunea Europeană care a semnat un parteneriat strategic cu o ţară din zonă. Există două beneficii pe această tablă de şah, după cum ne-a explicat un oficial din Ministerul Apărării: unul economic, care ţine de valorificarea resurselor energetice şi celălalt strategic, care vizează deschiderea acestei zone care se află pe principala axă a secolului 21, asa cum a fost trasată de experţii militari ai Marilor Puteri: Golful Aden-Golful Persic-Shanghai.

După ce a semnat în 2009 un parteneriat strategic cu Azerbaidjan, România a avut ideea unui nou traseu energetic prin care gazul caucazian să ajungă în Europa, ocolind toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia. În acest fel România şi-a creat propriul NABUCCO printr-un acord semnat anul trecut de Azerbaidjan, Georgia şi România, cărora li s-a alăturat ulterior şi Ungaria.

Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconetction) presupune aducerea gazelor azere din zăcământul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi până pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel încât să poată fi transportate cu nave de mare tonaj până la Constanţa. Aici se regazifică şi este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria şi spre sud, prin Bulgaria. Construcţia celor două terminale de gaz natural lichefiat pe malul Mării Negre, unul la Kulevi în Georgia şi celălalt la Constanţa, în România, vor costa între două şi cinci miliarde de euro şi vor fi proiectate cu o capacitate maximă de opt miliarde de metri cubi de gaze. Un specialist de la Ministerul Economiei ne-a spus că România speră să poată furniza gaz în statele UE în următorii trei ani, iar Gazprom, cel mai mare furnizor din lume, s-ar putea să-şi piardă în acest fel o parte dintre consumatorii occidentali.

România crede că va putea construi uzinele de lichefiere a gazului cu bani europeni şi că va putea aduce gaz caspic în Europa mai repede decât South Stream, conducta rusească proiectată să aprovizioneze piaţa comunitară pe o rută care ocoleşte Ucraina, şi mai repede decât Nabucco, gazoductul gândit de UE pentru a reduce dependenţa de Rusia. Romgaz a beneficiat încă din 2008 de 1,6 milioane de dolari de la Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare pentru a face un studiu de fezabilitate pentru terminalul de gaz lichefiat de la Constanţa, în condiţiile în care în toată lumea există doar 70 de terminale pentru regazificarea gazelor lichefiate.

Analiştii de la Stratfor consideră că proiectul AGRI nelinişteşte atât Rusia, cât şi Turcia. Rusia nu vede cu ochi buni relaţiile tot mai bune pe care România şi le face în Caucaz şi este în mod vădit nemulţumită de noua rută energetică la care participă Georgia şi Azerbaidjanul. Eugene Chausovsky de la Stratfor observă că statele participante la AGRI au probleme serioase cu Rusia: Georgia are pe teritoriul său două enclave rusificate, Osetia de Sud şi Abhazia, plus războiul ruso-georgian din 2008; Azerbaidjanul, deşi se străduieşte să aibă o politică pragmatică a avut disensiuni cu Rusia, care i-a susţinut şi finanţat, pe armeni în conflictul din Nagorno-Karabach; România are relaţii reci cu Moscova şi din cauza Republicii Moldova, care tinde să iasă de sub influenţa Federaţiei Ruse şi să intre în sfera occidentală. Relaţiile precare ale partenerilor AGRI cu Rusia ar putea vulnerabiliza acest proiect, cu atât mai mult cu cât gazoductul prin care sunt aduse gazele azere în Georgia trec inevitabil prin imediata apropiere a Abhaziei, republică separatistă controlată de Rusia. „În Abhazia, Moscova deţine trupe militare şi dacă şi-ar dori să saboteze AGRI ar putea să o facă foarte uşor”, crede analistul de la Stratfor.

Rusia nu vede cu ochi buni România, iar spionajul rusesc s-a intensificat, după cum sugerează şeful SRI, mai ales după amplasarea bazei americane aproape de Constanţa. Rusia continuă să se simtă jignită de ascensiunea României în regiune, iar experţii apropiaţi Kremlinului nu ezită să vorbească despre intenţiile ei iredentiste. În plus, ambiţiile energetice ale Bucureştiului sunt percepute ca mişcări care subminează proiectele ruseşti. Între Rusia şi Turcia, cele două mari puteri pontice, România se interpune ca actor militar şi economic susţinut de SUA.

Adevarul: Americanii acuză din nou lipsa de interes faţă de sectorul energetic în România

Sectorul energetic trebuie să devină prioritar în România, altfel va genera probleme grave, va afecta climatul investiţional şi creşterea economică a ţării, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham).

“AmCham Romania îşi exprimă îngrijorarea faţă de lipsa de prioritate acordată sectorului energetic în România, dincolo de nivelul declarativ şi strategii rămase pe hârtie”, se arată în documentul organizaţiei.

AmCham subliniază că directivele europene din domeniul electricităţii şi al gazelor naturale (cele două directive din Pachetul 3 aprobat de Comisia Europeană în 2009) ar fi trebuit transpuse în legislaţia românească până la data de 3 martie 2011, în urma unei consultări meticuloase şi sistematice cu părţile interesate, inclusiv comunitatea de afaceri.

“Cu toate că o consultare formală a fost organizată de  Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, date fiind importanţa transpunerii celor două Directive şi implicaţiile asupra mediului de afaceri, considerăm că o consultare profundă şi reală este esenţială pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru România”, mai spun reprezentanţii AmCham.

Este necesară o strategie pe termen lung

De asemenea, organizaţia recomandă autorităţilor să asigure independenţa şi transparenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) odată cu noua legislaţie românească care va transpune directivele menţionate, întrucât independenţa şi transparenţa ANRE sunt esenţiale pentru un sector energetic funcţional în România şi pentru a creşte încrederea investitorilor în acest domeniu.

“Credem cu tărie că un sector energetic sănatos şi eficient are o importanţă crucială pentru o economie robustă şi competitivă. O strategie câştigătoare constă în elaborarea unor politici energetice pe termen lung, stabile, transparente, predictibile care vor atrage investiţii şi vor genera schimbările necesare dezvoltării unei infrastructuri energetice sustenabile. Transpunerea Directivelor europene privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice şi în sectorul gazelor natural este un pas important în acest sens, iar autorităţile române ar trebui să acorde prioritate procesului” a spus Carmen Neagu, vicepreşedinte AmCham.

Ambasadorul SUA: Privatizaţi companiile de stat!

În urmă cu două săptămâni, într-un discurs public, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a criticat în termeni extrem de duri politica energetică a României.

Pornind de la ideea că avem nevoie de investiţii de 10 miliarde de euro doar în sectorul energetic, el a subliniat că piaţa de capital poate juca un rol extrem de important. „Nu poate exista creştere economică în lipsa unor rezerve energetice sigure şi a infrastructurii necesare, iar sectorul energetic din România va necesita noi investiţii semnificative pentru a putea deveni motorul, şi nu o piedică în calea redresării economice a României”, a precizat oficialul american.

„Iar acest lucru nu se va realiza atâta vreme cât aceste active aparţin unor întreprinderi de stat conduse de oameni lipsiţi de experienţă, apropiaţi de mediul politic, care iau decizii nu în funcţie de ceea ce este mai bine pentru companie, ci în funcţie de interesele proprii”, a continuat el.

În replică, Adriean Videanu, prim-vicepreşedintele al PDL şi fost ministru al Economiei, a declarat că economia românească s-a maturizat suficient ca procesul de privatizare să fie unul calitativ şi unul cantitativ, iar sfaturile de genul “Privatizaţi!” nu mai sunt utile pentru Guvern.

“Eu vreau să-i dau un singur exemplu domnului ambasador. Profitul lui Hidroelectrica a crescut de câteva ori în 2010, faţă de 2009. Pe profit operaţional era de 1.300%, ceea ce este enorm.(…) Realitatea îl contrazice pe domnul ambasador. România, astăzi, nu cred că este în stare să privatizeze Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz şi să rămână cu ceilalţi producători din zona energiei în aer. Este o problemă de interes naţional, atât economic, cât şi strategic pentru România”, a spus Videanu.

La rândul său, Mihai David, care a condus Hidroelectrica până la începutul acestui an, iar în prezent este membru în Consiliul de Administraţie, consideră că americanii îi sprijină pe cei de la Franklin Templeton, administratorii Fondului Proprietatea, în încercarea acestora de a prelua controlul companiilor energetice de stat din România.

Bursa: Suedia, interesată de cablul electric submarin Constanţa-Istanbul

Suedia este interesată de realizarea deplină a proiectului privind cablul subteran Constanţa – Istanbul, subiectul fiind discutat, vineri, în timpul întrevederii dintre secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, şi omologul suedez, Frank Belfrage. Domnul Aurescu a declarat, citat de Mediafax: “Am discutat despre ameliorarea cooperării deja excelente în domeniul energiei şi apreciem proiectele importante în care investitorii suedezi au fost deja implicaţi în România. Suntem de asemenea interesaţi în ceea ce priveşte modernizarea sectorului energetic, inclusiv în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Am discutat de asemenea despre un proiect bilateral pe care îl susţinem cu fermitate – cablul submarin dintre Constanţa şi Istanbul. Guvernul nostru acordă o mare importanţă finalizării acestui proiect”.
La rândul său, Frank Belfrage a menţionat că acesta este unul dintre proiectele bilaterale pe care autorităţile de la Stockholm doresc să le vadă pe deplin realizate: “În plan bilateral, avem un număr de proiecte pe care am dori să le vedem pe deplin realizate. Unul dintre acestea ar fi cablul electric către Turcia (n.red. cablul submarin de alimentare cu energie electrică între Constanţa şi Istanbul)”.
Bogdan Aurescu a amintit că, în anul 2011, România şi Suedia marchea-ză 95 de ani de relaţii diplomatice: “Nu există probleme bilaterale între noi. Pentru România, Suedia este un partener privilegiat în UE. Aş vrea să vă reamintesc faptul că Suedia a fost primul stat UE care a ratificat Tratatul de aderare şi pentru asta vă mulţumim”.
Vizita la Bucureşti a secretarului de stat Frank Belfrage se înscrie în cadrul consultărilor periodice româno-suedeze la nivel de secretar de stat, cea mai recentă rundă de consultări la acest nivel având loc la 10 mai 2010, la Stockholm.

money.ro: Gazprom interesată să vândă şi benzină în România

Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigatului rus al gazelor Gazprom, care deţine compania sârbă NIS este interesată de piaţa românească, potrivit unei declaraţii a unui oficial Gazprom Neft.

”Suntem interesaţi de toate posibilităţile pe care regiunea Balcanilor le oferă. În afară de Serbia şi Bosnia-Herţegovina, Gazprom Neft este interesată de Bulgaria, România, Muntenegru, Macedonia şi părţi din Croaţia. În aceste ţări vedem oportunităţi de cooperare în domeniul distribuţiei. În plus, România, Ungaria, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina au potenţial şi în domeniul extracţiei de hidrocarburi”, a declarat directorul general adjunct de la Gazprom Neft Kiril Kravchenko, într-un interviu pentru agenţia de ştiri bulgară Focus News.

e-nergia.ro: Cît costă gazele în România și în țările UE. Ce ne așteaptă după liberalizare și cum o facem

România are cele mai mici prețuri la gazele naturale, la nivelul întregii Uniunii Europene, dar, atât Bruxelles-ul, cât și FMI presează autoritățile de la București să liberalizeze piața.

La 1 ianuarie, prețul plătit de populația din România care se încadrează în tranșa de consum de până la 15.000 kWh pe an (1.380 metri cubi), cea care curpinde majoritatea consumatorilor casnici, era de 2,65 eurocenți pe kWh (taxe și TVA incluse) cel mai mic preț din Uniunea Europeană, la egalitate cu cel plătit de consumatorii din Letonia. Situația se repetă și în cazul consumatorilor ne-industriali cu un consum mare (30.000 kWh pe an), unde, pentru România, era valabil, la 1 ianuarie, un preț de 2,57 eurocenți pe kWh, poziție cu care suntem, din nou, la coada clasamentului, de data asta singurii cu cel mai mic preț.

Pentru tranșa cu cel mai întîlnit consum aferent casnicilor, prețul din România este mult mai mic decît cel din majoritatea țărilor cu consum semnificativ. Doar noi și letonii plătim sub 3 cenți pe MWh și doar bulgarii și estonienii plătesc mai puțin de 4 cenți.

Prețurile la consumatorii industriali din tranșa cu consum mic, de până la 115 MWh pe an (10.550 mc) sunt, în România de 2,10 eurocenți, nivel mai mare doar decât cel din Estonia. Prețul nu conține TVA. La rîndul lui, prețul fără TVA pentru gazul consumatorilor industriali cu cel mai mare consum (11,5 GWh sau1,05 milioane mc/an) este de 2,07 eurocenți, iarăși cel mai mic nivel din toată Uniunea.

Vedeți mai jos tabelele cu prețurile la gaze din Uniunea Europeană, așa cum apar pe Europe Energy’s Portal.

Comparând prețurile, rezultă câteva situații particulare pentru România. În primul rând, prin prețul reglementat, România asigură, pentru toți clienții casnici, un preț mult mai bun decât celelalte țări europene, asta pentru că: 1-în coșul pentru populație o pondere mare are gazul din producția internă, aceasta fiind controlat de stat, la un nivel de preț de două ori mai mic decât cel de import-România este printre puținele țări europene care are gaz din producție internă care să asigure până la trei sferturi din consumul intern. 2-pentru partea de gaz de import, adică rusesc, România încă nu a făcut ajustările necesare de preț, distribuitorii E.On și GdF Suez plângându-se adesea că au pierderi substanțiale pentru că statul nu recunoaște în întregime costul gazului importat din Rusia.

Pe de cealaltă parte, diferența de preț dintre gazele industriei și cele ale populației este printre cele mai mici din UE: practic, dacă aplicăm TVA la prețul de 2,07 eurocenți, cel plătit de industria cu cel mai mare consum, rezultă un preț final de 2,56 cenți, cu doar 3% mai mic decît cei 2,65 eurocenți pe MWh plătiți de populația cu cel mai mic consum. De reținut că, cel puțin teroretic, în România, piața gazului pentru consumatorii non-casnici este liberă, fiecare consumator putând negocia prețurile și cantitățile. Asta teoretic, pentru că, practic, doar ceva mai mult de jumătate dintre consumatorii care puteau achiziționa gaz de pe piața liberă au și făcut acest lucru, restul preferând formula “la coș”. Oricum, pe segmentul industrial, piața a fost distorsionată de o reglementare care obliga producătorii interni să vîndă, la preț de producție internă, gaz companiilor din industria chimică. Cel mai important beneficiar:grupul Interagro.

Confruntat cu solicitări din ce în ce mai dese, din partea Comsiei Europene și a celui de-al doilea producător de gaze din România, Petrom, Executivul a promis FMI, în scrisoarea de intenție, că va liberaliza în totalitate prețurile pntru non-casnici, mai întâi. Pentru asta, “până la 1 aprilie 2011 se va stabili un calendar de ajustare pentru a se ajunge la nivelul integral al formulei de preţ bazat pe Costului Unitar al Gazelor (CUG) până la finele lui 2011 pentru consumatorii necasnici” scrie în ultima scrisoare de intenție trimisă de Guvern FMI. ANRE n-a făcut încă acest lucru, pe motiv că îi lipsește studiul de impact.

Ce soluții teoretice are la îndemână Guvernul

  1. liberalizarea totală, pentru toți consumatorii. În acest caz se respectă toate reglementările europene, iar cel mai la îndemână preț “de piață” este prețul de import. În ianuarie, acesta a fost de 399 de dolari mia de metri cubi, mai mare decît cel din multe alte state europene. Petrom și Romgaz vor livra populației gaz la acest preț, de peste două ori mai mare decât cel cu care sunt obligate să vândă acum gazele pentru populație-160 de dolari. Cum structura coșului este acum 70% intern-30% import, ar rezulta o creștere de preț substanțială pentru populație. Statul ar urma să definească noțiunea de consumator vulnerabil, aplicabilă celor mai defavorizați consumatori, care ar urma să primească ajutoare.
  2. gaze doar din producția internă, la prețurile actuale, pentru consumatorii casnici, cel puțin pentru o perioadă de timp. În schimb, pentru toți ceilalți consumatori ar trebui să se renunțe la structura de coș, ANRE să nu mai dicteze prețul, acesta urmând să fie 100% rezultat al pieței. Consumul casnicilor este de circa un sfert (26% în ianuarie 2011) iar, în acest caz, această categorie de consumatori ar urmă să aibă parte de o factură sensibil diminuată. Reversul se va simți la ceilalți consumatori, industriali și comerciali. Soluția a fost avansată de Petrom.
  3. menținerea situației actuale, dar cu compromisul acceptării unor prețuri mai mari. Populația va păstra statutul reglementat, dar ANRE ar trebui 1. să permită o creștere sensibilă a prețurilor pentru gazul din intern, pentru ca el să se apropie de ceea ce s-ar putea înțelege prin “preț de piață” 2.să accepte un cost mai mare, în factura distribuitorilor, pentru gazul de import.
  4. un cost legat de o altă cotație, independentă de prețul de import al gazelor de la Gazprom și recunoașterea costurilor strict legate de acea cotație, cel puțin pentru populație, în cazul în care Guvernul nu vrea să renunțe la toate pârgiile de control al prețurilor.

Prețul pentru 1kWh pentru consumatorii casnici cu consum de max.15.000 kWh/an (majoritatea consumatorilor casnici), cu toate taxele incluse

Austria            € 0.0637

Belgium          € 0.0473

Bulgaria          € 0.0384

Cyprus            NO DATA

Czech Rep.     € 0.0462

Denmark         € 0.1054

Estonia            € 0.0363

Finland           NO DATA

France             € 0.0620

Germany         € 0.0572

Greece            NO DATA

Hungary          € 0.0519

Ireland            € 0.0498

Italy                € 0.0542

Latvia             € 0.0265

Lithuania        € 0.0439

Luxembourg   € 0.0470

Malta              NO DATA

Netherlands    € 0.0702

Poland            € 0.0562

Portugal          € 0.0612

Romania         € 0.0265

Slovakia          € 0.0522

Slovenia          € 0.0435

Spain               € 0.0506

Sweden           € 0.1098

UK                  € 0.0436

Prețul pentru 1kWh pentru consumatorii industriali cu consum de max 11.5 GWh/an, fără TVA

Austria            € 0.0379

Belgium          € 0.0291

Bulgaria          € 0.0232

Cyprus            NO DATA

Czech Rep.     € 0.0227

Denmark         € 0.0425

Estonia            € 0.0195

Finland           € 0.0291

France             € 0.0244

Germany         € 0.0277

Greece            NO DATA

Hungary          € 0.0235

Ireland            € 0.0264

Italy                € 0.0231

Latvia             € 0.0226

Lithuania        € 0.0251

Luxembourg   € 0.0345

Malta              NO DATA

Netherlands    € 0.0256

Poland            € 0.0250

Portugal          € 0.0225

Romania         € 0.0207

Slovakia          € 0.0243

Slovenia          € 0.0271

Spain               € 0.0218

Sweden           € 0.0495

UK                 € 0.0205

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter