Revista Presei Pe Energie 17 Decembrie 2012

2012/12/17

Adevarul: Gazprom se îndreaptă spre faliment ?

Principala armă politică şi economică a Kremlinului, Gazprom, se confruntă cu probleme majore. Volumul gazelor exportate sunt în scădere iar mai multe voci din Rusia acuză compania de inactivitate, scrie cotidianul american „The Washington Post”.

Potrivit publicaţiei americane, exportul Gazprom constituie 12% din volumul total de exporturi din Rusia. În ciuda situaţiei critice create, gigantul gazier continuă să-şi cheltuie resursele financiare iraţional. Drept exemplu este adus noul sediu din Sankt Petersburg pentru care instituţia a plătit 1,9 miliarde de dolari.

În opinia criticilor, Gazprom a devenit inactiv. Potrivit acestora problemele actuale ale companiei vor fi resimţite în viitor pentru că vor aduce pierderi majore statului rus. Politica de export rigidă a companiei va avea urmările grave în relaţiile Federeaţiei Ruse cu vecinii săi precum şi cu alte state din Europa.

În acest context, fostul viceministru rus al Energiei, Vladimir Milov, a declarat că, dacă până acum Gazprom a fost cel mai bun activ al ţării, acum devine o problemă majoră pentru ea.

Cu toate acestea exportatorul de gaze naturale continuă să obţină un profit major, care anul trecut a constituit 44 de miliarde dolari. De la începutul anului curent acesta a scăzut cu peste 23%. Viceministrului rus al Dezvoltării Economice Andrei Klepaci crede că deja în 2014 “Gazprom” va fi nevoit să ţină piept concurenților

9am.ro: Gazprom, cea mai profitabila companie energetica in 2012

Gazprom va fi, in 2012, cea mai profitabila companie din sectorul energiei si va devansa Exxon Mobil, analistii anticipand un profit de 37,9 miliarde de dolari, dar actiunile grupului au scazut in acest an cu 18% intrucat compania foloseste capitalul pentru finantarea unor investitii masive.

Potrivit MEDIAFAX, programul de investitii include construirea unui terminal de exporturi in Orientul Indepartat si conducte subacvatice de gaze catre Europa, unde cererea este asteptata sa scada insa, relateaza Bloomberg.

“Gazprom are deja o capacitate excedentara mare de transport al gazelor catre Europa. Daca un proiect este incert, ar fi mai bine sa returneze bani actionarilor in loc sa ii aloce investitiilor de capital. Multe dintre aceste cheltuieli sunt ineficiente”, a declarat Ivan Mazalov, manager de fonduri la Prosperity Capital Management, care are in portofoliu si actiuni Gazprom.

Anul trecut, Gazprom a realizat investitii de capital de 53 de miliarde de dolari, fata de 46 miliarde de dolari in cazul PetroChina si 36,8 miliarde de dolari in cazul Exxon. Astfel, Gazprom a mai ramas cu doar 7% din profit pentru dividende, cel mai putin in randul celor mai mari 10 companii energetice la nivel mondial.

Investitorii platesc astfel pentru prioritatile politice ale presedintelui Vladimir Putin, respectiv crearea unor rute de transport al gazelor care sa ocoleasca Ucraina si dezvoltarea regiunilor sarace ale Rusiei, au aratat analisti ai IFC Metropol si Sberbank.

Kremlinul a sustinut proiectul South Stream, in valoare de 21 de miliarde de dolari, chiar daca actualele gazoducte catre Europa functioneaza la 70% din capacitate.

Consumul de gaze din Europa va scadea cu 3,5%, la 550 miliarde de metri cubi de gaze in 2015, comparativ cu cel din 2010, iar apoi va stagna, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie.

South Stream este benefic Gazprom pentru ca vor scadea tarifele de tranzit platite Ucrainei, a declarat saptamana trecuta directorul general al grupului, Alexey Miller, la ceremonia de lansare a lucrarilor de constructie a gazoductului. Acesti bani vor ramane la Gazprom, asa ca proiectul va fi profitabil, a adaugat el.

In estul extrem al Rusiei, Putin a lansat in octombrie un proiect de 45 de miliarde de dolari, pentru exploatarea unui zacamant de gaze din estul Siberiei. Gazprom va construi o conducta de 3.200 de kilometri catre coasta Pacificului si va construi o unitate de gaze naturale lichefiate in portul Vladivostok.

Adevarul: Comisia Europeană anchetează Gazprom pentru obstrucţionarea concurenţei

Comisia Europeană (CE) a început o investigaţie pentru a determina dacă grupul rus Gazprom obstrucţionează concurenţa pe pieţele de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui comunicat al Executivului UE, care notează că va trata cazul drept o chestiune prioritară.

„Comisia este îngrijorată că Gazprom ar putea abuza de poziţia dominantă pe care o deţine pe pieţele upstream de distribuţie de gaze din state membre aflate în Europa Centrală şi de Est”, încălcând legislaţia concurenţei din Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat al CE.

CE anchetează „trei practici suspectate drept anti-concurenţiale” în Europa Centrală şi de Est. Grupul rus furnizează aproximativ un sfert din gazele naturale consumate în UE.

În primul rând, Comisia suspectează că Gazprom a „divizat” pieţele de gaze prin obstrucţionarea fluxului liber de gaze naturale în statele membre din regiune. În al doilea rând, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, iar în al treilea rând grupul rus ar fi impus preţuri incorecte” asupra clienţilor prin legarea preţurilor la gaze de cotaţiile petrolului.

„Astfel de acţiuni, dacă vor fi dovedite, pot constitui restricţionarea concurenţei şi pot conduce la preţuri mai mari şi la deteriorarea securităţii aprovizionării. În final, o astfel de conduită poate afecta consumatorii din UE”, notează CE.

Comisia Europeană a efectuat anul trecut inspecţii la sediile Gazprom şi ale companiilor din regiune care cumpără gaze de la grupul rus, inclusiv subsidiarele ungare ale grupurilor germane RWE şi E.ON Ruhrgas, grupul austriac OMV şi compania polonă PGNiG, pentru a aduna informaţii privind preţurile şi sursele de aprovizionare cu gaze naturale, potrivit Bloomberg.

Dacă Executivul UE determină că o companie a încălcat legislaţia europeană a concurenţei, aceasta poate fi amendată cu până la 10% din venitul anual.

Gazprom a cedat în negocierile cu companiile germane şi franceze, acceptând preţuri mai mici, însă statele din Europa Centrală şi de Est nu au reuşit să obţină concesii semnificative, comentează pentru Bloomberg Patrick Heren, consultant specializat în industria gazelor.

„Gazprom este ultimul mare distribuitor de gaze care impune în mod feroce condiţiile comerţului internaţional dezvoltate în anii ’60 şi ’70, depăşite încă din 2000. Restricţii privind destinaţia gazului, interdicţii pe re-trading şi politica de preţuri legată de cotaţiile petrolului sunt practici adecvate numai pe pieţele administrate neconcurenţial”, spune consultantul britanic.

Guvernul Lituaniei a cerut anul trecut Comisiei Europene să ancheteze Gazprom pentru că a refuzat să reducă preţurile la gaze după ce statul a anunţat că va despărţi operaţiunile de furnizare de cele de transport al gazelor. Overgas, cel mai mare distribuitor privat de gaze din Bulgaria, unde Gazprom este acţionar, a depus în 2010 o reclamaţie la CE, după ce compania de stat Bulgartransgaz a blocat accesul la o conductă de înaltă presiune.

Gazprom estimează că veniturile din exporturi către Europa vor creşte în acest an la 61 miliarde dolari, de la 57 miliarde dolari în 2011. Recordul a fost stabilit în 2008, când grupul rus a încasat 64 miliarde dolari din exportul pe pieţele UE.

The Epoch Times: Ucraina îi solicită UE sprijin în negocierile cu Gazprom(presa rusă)

Ucraina intenţionează să influenţeze poziţia companiei ruse Gazprom prin intermediul Comunităţii Energetice Europene. Kievul nu a reuşit să obţină în mod independent revizuirea acordurilor în domeniul gazului semnate în 2009, potrivit cărora partea rusă este în drept să-i ceară celei ucrainene amenzi pentru reducerea volumului de gaz preluat, în timp ce Gazprom nu este pasibil de nicio pedeapsă pentru reducerea volumului de gaz tranzitat pe teritoriul ucrainean. În condiţiile în care proiectele de construcţie a gazoductelor ocolitoare sunt realizate cu ajutorul membrilor CEE, Ucraina, care este şi ea membră a acestei organizaţii, le cere partenerilor europeni să-şi pună de acord poziţiile.

Agenţiile de informaţie ucrainene au anunţat marţi că partea ucraineană a înaintat la secretariatul CEE o solicitare privind organizarea de urgenţă a unei reuniuni pe tema construcţiei South Stream. Potrivit surselor de informaţie pe care cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta le are la guvernul ucrainean, Kievul a pus accentul pe activitatea continuă a sistemului său de transportare a gazului, sistem care este capabil să asigure Europa cu gaz rusesc, şi a cerut explicaţii în legătură cu interesul membrilor CEE pentru proiectul rus privind crearea de trasee de tranzit care să ocolească Ucraina.

Înainte de aceasta, ministrul ucrainean al energeticii, Iuri Boiko, a explicat că pentru Ucraina este ‘principial important să aibă volume de tranzit garantate, mai ales când Rusia construieşte gazoducte ce creează un surplus de capacităţi’. Boiko a subliniat necesitatea revizuirii acordurilor ruso-ucrainene corespunzătoare.

Respectivele documente pun pe umerii Ucrainei obligaţii dure în ceea ce priveşte contractarea unei anumite cantităţi de gaz, însă fără a conţine norme la fel de drastice în ceea ce priveşte volumul de gaz rusesc tranzitat prin Ucraina, explică Vladimir Omelcenko, expert în probleme energetice. În cazul în care Naftogaz reduce volumul de gaz contractat, Gazprom poate cere plata cantităţilor nepreluate, în timp ce reducerea volumului de tranzit nu ameninţă cu nimic compania rusă.

Omelcenko este convins că partea rusă nu va dori să revizuiască acordul privind tranzitul, la fel ca şi acordul privind livrările de gaz în Ucraina. ‘Rusiei îi convin acordurile existente. În afară de aceasta, documentele constituie o pârghie de influenţă economică asupra Ucrainei în probleme politice, în primul rând în ceea ce priveşte integrarea: Kievului i s-a spus foarte clar că, fără aderarea la Uniunea Vamală acordurile nu vor fi revizuite’, aminteşte expertul.

Situaţia a intrat într-un punct mort, constată Nezavisimaia Gazeta. Partea rusă ameninţă Ucraina cu proces la Curtea Internaţională de Arbitraj pentru gazul preluat sub cantităţile prevăzute în contract. Potrivit specialiştilor, suma amenzilor ar putea depăşi 5 miliarde de dolari. Cu toate acestea, partea ucraineană continuă să reducă volumul de gaz preluat: dacă în momentul semnării acordurilor Ucraina cumpăra peste 50 de miliarde de metri cubi de gaz, anul trecut volumul a scăzut până la 40 de miliarde, urmând ca anul viitor să fie cumpărate doar 18-20 de miliarde de metri cubi.

Între timp, Gazprom înregistrează progrese în ceea ce priveşte construcţia de gazoducte care să ocolească teritoriul ucrainean. De la începutul anului în curs, prin Ucraina s-a transportat cu 20% mai puţin gaz rusesc decât în aceeaşi perioadă a anului 2011. În curând situaţia s-ar putea înrăutăţi şi mai mult pentru Ucraina: preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a declarat recent că se poartă negocieri cu Minskul în vederea majorării cu 30% a gazului rus tranzitat pe teritoriul belarus.

În ceea ce priveşte anvergura financiară a problemei, experţii de la Kiev precizează că miza tranzitului de gaz se ridică în prezent la 3,24 dolari pentru mia de metri cubi transportată pe o distanţă de 100 km. De la începutul anului Ucraina a câştigat circa 2,2 miliarde de dolari.

În opinia expertului Ghennadi Riabţev, în ultimul timp ambele părţi tensionează situaţia prin declaraţii politice. ‘După părerea mea, partea rusă vrea să le amintească europenilor cât de importante sunt pentru ei livrările de gaz rusesc şi câte eforturi depune acum Gazprom pentru a asigura o furnizare continuă pe timpul iernii’, a declarat Riabţev, precizând că această teză este un argument important în negocierile privind construcţia de gazoducte ocolitoare.

Ucraina, care în această situaţie s-a adresat CEE, este puţin probabil să spere că Europa o va ajuta într-adevăr să obţină semnarea unor noi contracte cu Gazprom. ‘Toţi ştiu foarte bine de ce ţările europene semnează deciziile investiţionale privind construcţia South Stream: în speranţa să obţină reduceri de la Gazprom. Este puţin probabil ca europenii să obţină aceste reduceri dacă se vor arunca să apere interesele Ucrainei’, a explicat pentru Nezavisimaia Gazeta expertul în probleme energetice Iuri Korolciuk.

În opinia lui Korolciuk, atunci când şi-a înaintat solicitarea la CEE, Kievul a urmărit de fapt alte scopuri: ‘Se discută problema includerii sistemului ucrainean de transport al gazului în noile trasee de transport al gazului caspic spre Europa. Ucraina trebuie să-i amintească Europei despre capacităţile sale’.

Potrivit analiştilor, în timp ce părţile îşi rezolvă problemele, situaţia în domeniul gazului se apropie de o criză. ‘Este un joc al nervilor: făcând schimb de ameninţări, Moscova şi Kievul aşteaptă să vadă cine va face primul concesii. Desigur, timpul face jocul Gazprom. Rusia pur şi simplu stă şi aşteaptă până când Ucraina nu va putea să-şi onoreze obligaţiile’, este de părere Omelcenko.

La rândul său, Riabţev atenţionează că disputa a mers prea departe şi că nu va putea fi soluţionată nici măcar de preşedinţii celor două ţări. O întrevedere Ianukovici-Putin urma să se desfăşoare în noiembrie, însă data acesteia nu a fost nici acum fixată. Preşedintele ucrainean şi-a exprimat de mai multe ori speranţa că în timpul acestei întrevederi se va găsi o soluţie pentru problema livrărilor de gaz rusesc.

replicaonline.ro: Gazprom a cumpărat benzinăriile OMV din Bosnia

Compania sârbă NIS, controlată de Gazprom îşi consolideză prezenţa pe piaţa balcanică printr-o nouă achiziţie.Compania petrolieră sârbă NIS, parte a gigantului rus al gazelor Gazprom, a cumpărat toate cele 28 de benzinării OMV din Bosnia-Herţegovina, potrivit unui comunicat al NIS, citat de Bloomberg. Tranzacţia are nevoie de aprobarea autorităţii de concurenţă din Bosnia. Potrivit NIS, achiziţia reţelei de benzinării OMV din Bosnia-Herţegovina este un pas important în strategia de extindere regionala a companiei petroliere balcanice. Preţul tranzacţiei nu a fost dezvăluit. OMV, proprietarul companiei româneşti Petrom, derulează un program de restrângere a activităţii pe zona de distribuţie. Pe de altă parte, strategia NIS vizează extinderea pe pieţele din zona, inclusiv pe cea românească, unde a cumpărat deja mai multe benzinării şi a obţinut licenţa pentru prospecţiuni pentru două perimetre.

economica.net: Gazprom livrează gaze naturale lichefiate Japoniei prin Oceanul Arctic

O navă operată de grupul rus Gazprom a făcut prima livrare de gaze naturale lichefiate (GNL) către Japonia din Europa via Oceanul Arctic, a anunţat miercuri grupul rus, precizând că este vorba de o premieră, transmite RIA Novosti.

“Tancul Ob River, care a părăsit portul Hammerfest (Norvegia) în data de 7 noiembrie, a ajuns miercuri în portul japonez Tobata”, a precizat grupul Gazprom într-un comunicat. Călătoria s-a încheiat la timp şi fără probleme.

Nava închiriată de Gazprom transportă 60.000 de tone de GNL comandate de compania japoneză Kyushu Electric Power Company, a devenit prima navă de acest tip care traversează oceanul Arctic.

Utilizarea rutei arctice, faţă de ruta tradiţională via Marea Mediterană, Canalul de Suez şi Oceanul Indian, permite scurtarea cu 20 de zile a duratei unei călătorii spre Japonia şi Coreea de Sud, cei mai mari consumatori mondiali de GNL.

Închirierea unei nave pentru transportul GNL costă 150.000 de dolari pe zi, astfel că firmele care vor utiliza ruta arctică ar economisi trei milioane de dolari faţă de utilizarea rutei tradiţionale. Totuşi, navele care utilizează ruta arctică trebuie însoţite de spărgătoare de gheaţă, ceea ce implică unele costuri suplimentare.

 

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter