Revista Presei Pe Energie 17 Decembrie 2011

2011/12/17

Bursa: Combinaţia politică a Gazprom

Gazprom a preluat sectorul belarus de transport al gazelor, Beltransgaz, dând un semnal că războiul gazelor dintre Moscova şi Minsk e de domeniul trecutului, relatează Nezavisimaia gazeta.
Minskul este acum satisfăcut deoarece va putea importa gaz la preţul intern practicat în Rusia, iar discountul obţinut va permite economii de 3 miliarde de dolari pe an, care vor ajuta deficitul bugetar.
După achiziţionarea Beltransgaz, Gazprom a pus ochii pe Naftogaz, distribuitorul de carburant ucrainean, însă situaţia la Kiev ar putea fi ceva mai complicată, deoarece Ucraina a anulat taxele la importul de petrol ce permite Naftogaz să rămână deasupra liniei de plutire.
Se pare, însă, că achiziţiile Beltransgaz şi Naftogaz sunt un slab îndulcitor pentru Gazprom, care a pierdut piaţa chineză în favoarea companiei din Turkmenistan, Ashgabat, ce a încheiat un contract de aprovizionare cu gaz a Chinei până în 2015, ce stipulează 100 milioane de metri cubi pe an. Astfel, Rusia se reorientează spre Europa, unde speră să preia 25% din aprovizionarea cu gaze naturale. Însă şi acest lucru pare dificil de realizat, având în vedere că obiectivele UE sunt reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia.

financiaru.ro: Statisticile privind exporturile Gazprom, contestate de experţi

În pofida recesiunii din Uniunea Europeană /UE/, Rusia şi-a majorat exporturile de gaz spre Europa. În orice caz, astfel afirmă conducerea Gazprom, precizând că exporturile sale s-au majorat în 2011 cu 11,5%, până la 151 miliarde de metri cubi.

Cu toate acestea, unii experţi sunt uimiţi de o asemenea statistică, care, în opinia lor, nu oglindeşte foarte exact realitatea, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

În timpul întrevederii de sâmbătă pe care a avut-o cu premierul Vladimir Putin, preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a declarat că “vânzările de gaz pe piaţa străinătăţii îndepărtate va depăşi, în 2011, cantitatea de 151 de miliarde de metri cubľ, în timp ce livrările de gaz pe piaţa ţărilor din Comunitatea Statelor Independente /CSI/ va fi de 48 de miliarde.

Miller a subliniat că în ultimul timp se observă o tendinţă stabilă de creştere a preţurilor la gaz pentru cumpărătorii tradiţionali ai Gazpr om din Europa.

“Preţul mediu din Rusia este de cinci ori mai mic decât cel perceput în cadrul contractelor pe termen lung de livrare a gazului spre ţări europene, spre consumatorii europeni. În pofida acestui lucru, majorarea de preţ nu exercită la ora actuală o dinamică negativă asupra volumului de vânzări”, a spus Miller.

Cu toate acestea, experţi intervievaţi de Nezavisimaia Gazeta constată că monopolul rus se confruntă cu numeroase probleme la care nu există deocamdată o soluţie.

În prezent se remarcă o scădere a cererii, iar preţul contractual pentru gazul rusesc a depăşit pe piaţa externă preţul spot. De asemenea, dinamica exporturilor Gazprom s-a înrăutăţit în mod semnificativ în trimestrul trei: dacă în primul trimestru din 2011, atunci când preţul spot la gaz era mai mare decât cel din contract, vânzările Gazprom peste hotare au crescut cu 30 la sută, în trimestrul trei s-a întregistrat o scădere cu 5,8%.

Deteriorarea dinamicii exportului în trimestrul trei s-a produs în special din cauza reducerii semnificative – cu 41,4% – a livrărilor spre Ucraina. De asemenea, s-a accelerat oarecum şi reducerea livrărilor spre Germania, în timp ce ritmul de creştere a livrărilor spre Italia a scăzut şi el. Totuşi, rezultatele primelor nouă luni rămân în general pozitive.

La începutul anului cererea la gaz rusesc creştea, însă această explozie de consum se explica destul de simplu: din cauza iernii anormal de reci din 2010-2011, consumatorii se străduiau să-şi umple din timp depozitele subterane de gaz.

În prezent, însă, cererea la gaz scade în mod previzibil, deoarece depozitele sunt deja pline, explică experţii.

EVZ: Presa rusă: Gazprom, victimă a campaniei electorale de la Moscova

Gigantul rus Gazprom a resimţit influenţa campaniei electorale asupra afacerilor sale prin măsurile ce i s-au impus creşterea impozitelor cu zeci de miliarde de ruble, potrivit cotidianului financiar Vedomosti, citat de Agerpres.

La acestea se adaugă aplicarea unor reduceri substanţiale la preţul gazului livrat Belarusului şi posibil, în curând, şi Ucrainei, precum şi diminuarea programului de investiţii cu 500 de miliarde de ruble (52,6 miliarde lei).

Conducerea Gazprom a discutat bugetul companiei pe 2012 şi previziunile pe 2013-2014, iar cei care au învins au fost conservatorii, precizează Vedomosti. Suma alocată investiţiilor este de 777 miliarde de ruble (19,5 miliarde de euro), cu 500 de miliarde de ruble mai puţin decât anul trecut şi cu mult mai puţin decât sperau managerii Gazprom.

Ei prognozau în vară investiţii de 1-1,2 mii de miliarde de ruble. Astfel, se respectă o altă cerinţă a demnitarilor, referitoare la tăierea cheltuielilor. În plus, Gazprom riscă să piardă până la 7 miliarde de dolari dacă ieftineşte gazul livrat Ucrainei. Potrivit presei de la Kiev, ţara vecină solicită un preţ de 220-230 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de 485 de dolari, cât a fost preţul pe primul trimestru al lui 2012.

Radio Europa Libera: Moldova între politica energetică europeană şi Gazprom

Vor avea sau nu moldovenii preţuri mai mici la gazele naturale ruseşti din 1 ianuarie, aşa cum promitea nu demult premierul Vlad Filat, după o întâlnire la Sankt-Petersburg cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul unui summit CSI? Negocierile dintre Gazprom şi Moldovagaz pe tema noului contract de a achiziţie şi a preţului par să fi intrat mai degrabă în impas, decât să confirme o posibilă diminuare, aşa cum a aflat corespondenta Europei Libere, Liliana Barbăroşie, de la negociatorul-şef cu Gazpromul, viceministrul economiei Ilarion Popa:

Moldova ar putea intra în noul an fără un acord cu Gazprom

Cu aproape două luni în urmă, Republica Moldova s-a alăturat oficial celui de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene, în continuarea unui efort mai larg de a se integra în spaţiul energetic european. Dacă va reuşi să pună în practică normele acestei iniţiative, văzute ca o încercare de a coborî preţul gazelor ruseşti importate de UE, în câţiva ani Republica Moldova ar trebui să nu mai aibă o singură companie care să se ocupe atât de livrarea, cât şi de distribuţia de gaze naturale, la fel şi în cazul energiei electrice.

Viceministrul economiei, Ilarion Popa, cel care reprezintă guvernul moldovean la actualele negocieri cu Gazprom, spune că Rusia şi-ar fi dorit ca Moldova să nu se fi angajat să pună în practică nişte reguli europene ce ar avea ca efect pierderea de către Gazprom a statutului de monopolist pe piaţa locală:

„Trebuie să fie divizat procesul de producere, transport şi livrare. Şi trebuie să facem aceste divizări parţial până în 2013 şi total până în 2015-1016. Gazprom-ul evident că este împotrivă. Fiind producătorul principal, ei vor să-şi lase şi controlul asupra transportului şi furnizărilor.”

Ilarion Popa se fereşte să spună dacă Gazprom condiţionează sau nu noul acord, precum şi preţul din 1 ianuarie, cu renunţarea la al treilea pachet energetic european. El a admis însă că moldovenii ar putea intra în noul an fără un acord semnat cu Gazprom. Viceministrul mai spune că Chişinăul ar căuta în prezent împreună cu europenii o soluţie care ar conveni furnizorului rus:

„Suntem în discuţii cu colegii din Europa, adică din Comisia Europeană şi secretariatul Comitetului Energetic, pentru a găsi formula optimă de negocieri cu Gazprom, adică ce am putea să le propunem ca ei să fie satisfăcuţi. Sunt optimist, pentru că nu suntem încă membri ai UE, prin urmare am putea obţine anumite facilităţi la implementarea pachetului.”

În opinia experţilor, însă, o astfel de tratare separată a cazului moldovenesc din partea UE ar fi greu de obţinut, dar nici nu ar fi o cale corectă. Expertul în probleme energetice de la IDIS Viitorul, Ion Muntean:

„Nu ştiu ce soluţii pot fi identificate. Lucrurile sunt clare – ori implementăm pachetul energetic trei, ori nu-l implementăm. Adică ori mergem pe politica energetică europeană, ori mergem cu Estul. Eu cred că trebuie duse negocieri corecte, ştiind că până acum toate „concesiile” pe care le-am avut din partea Gazprom au fost adevărate capcane pentru noi. Aşa că şi acum pe termen scurt am putea obţine nişte preţuri mai mici la gaze, dar trebuie să ne gândim pe termen lung.”

Chişinăul a început negocierea unui nou contract cu Gazprom încă în luna iulie, mizând pe o diminuare de preţuri în raport cu cel la care s-a ajuns în urma contractului din 2006, de 400 de dolari pentru mia de metri cubi. Autorităţile de la Chişinău nu au făcut publice prea multe amănunte legate de aceste tratative, dar anterior s-a vorbit că Moscova ar cere o serie de concesii economice, cum ar fi preluarea CET-urilor şi a conductelor, creşterea cotei Gazprom la Moldovagaz sau obţinerea controlului asupra unor întreprinderi de telecomunicaţii, căi ferate şi reţele de transport a electricităţii. Într-un interviu recent, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin a declarat de asemenea că o altă condiţie pentru a beneficia de combustibil mai ieftin ar fi aderarea Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Vocea Rusiei: Cooperarea dintre Gazprom şi Israel

Gazprom şi Ministerul Infrastructurii naţionale al Israelului examinează posibilitatea cooperării în privinţa distribuţiei şi exportului gazelor israeliene în terţe ţări.

Primul vice-premier rus, Viktor Zubkov, a anunţat că Gazprom este interesat de examinarea proiectelor privind participarea companiei ruse la dezvoltarea infrastructurii interne de gaze a Israelului.

publika.md: “Gazprom şi-ar dori să preia controlul asupra reţelelor magistrale ale Moldovei”

Reţelele magistrale de transport a gazelor naturalespre Europa sunt principala miză în cadrul negocierilor cu “Gazprom”. Aşa explică blocarea negocierilor cu gigantul rus al gazelor deputatul democrat-liberal Simion Furdui, într-un interviu pentru “Europa Liberă”.

În prezent, prin Moldova trec aproape 20 la sută dintre exporturile de gaze realizate de “Gazprom”. Este o cifră de afaceri colosală şi problema este cine va controla aceste fluxuri, explică Simion Furdui.

“Gazprom în cazul de faţă o să condiţioneze nişte lucruri.  Ca de exemplu să preia reţelele magistrale ale Republicii Moldova care merg spre Balcani.  Chişinăul ar fi de dorit ca să nu accepte o astfel de divizare, fiindcă o să pierdem nişte argumente în relaţiile cu Gazprom”, a menţionat democart-liberalul.

Mai mult, deputatul spune că Moldova nu trebuie să cedeze Gazpromului reţelele magistrale.

“În cazul in care noi le cedăm pierdem argumentul, devenim absolut dependenţi de politica Gazprom. Adică o sa spună clar dimineaţa gazul, seara banii”, a specificat Simion Furdui.

În 2011, Moldova a aderat la pachetul 2 şi 3 al Tratatului Energetic European. Acesta prevede divizarea activităţilor de transport, de cele de distribuţie a resurselor energetice. Astfel, MoldovaGaz va trebui împărţită în două, iar Gazprom ar putea insista să intre în posesia reţelelor magistrale de transport al gazelor naturale.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter