revista presei pe energie 16 martie

2011/03/16

EVZ: Furnizorii de gaze au cerut majorări de peste 25% anul acesta

Furnizorii de gaze naturale cer autorităţilor să majoreze preţurile la consumatorul final cu aproximativ 25% anul acesta pentru a-şi recupera cheltuielile efectuate şi necuprinse în tarife, a declarat, astăzi, deputatul PSD Iulian Iancu.

Potrivit acestuia, furnizorii au propus un grafic de majorare în trei trepte, respectiv cu 5% la 1 aprilie, 9% la 1 iulie şi 7% la 1 septembrie. Având în vedere că majorarea de 9%, respectiv 7%, se aplică la preţul final, creşterea totală a preţurilor ajunge astfel la aproximativ 25%

“Nu vor sub nici o formă să lase aceste majorări pentru 2012 pentru că este an electoral”, a afirmat Iancu.

Conform deputatului, companiile de gaze spun că nu au bani pentru investiţii în modernizarea şi reabilitarea reţelelor. Cele două mari companii GdF şi E.ON au până acum cheltuieli de câte 700 milioane de lei, ceea ce ar duce la o creştere de 25%.

Iancu a mai precizat că 80% din reţele de gaz au durata de viaţă expirată.

Autoritățile române s-au angajat față de finanțatorii externi să libaralizeze prețurile gazelor și energiei electrice. Astfel, până în luna septembrie, guvernul va stabili un calendar de eliminare a preţurilor reglementate la energia electrică şi gazele naturale, calendar care se va implementa în perioada 2013-2015.

Gandul: PREŢUL GAZELOR AR PUTEA CREŞTE. Distribuitorii de gaze au cerut majorarea tarifelor în trepte de 5%, 7% şi 9% până în septembrie

Distribuitorii de gaze naturale au cerut majorarea preţurilor în trei trepte până în luna septembrie, cu 5%, 7% şi 9%, pentru acoperirea pierderilor, a declarat miercuri deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor.

Prima creştere cerută de distribuitori, de 5%, ar urma să fie aplicată la 1 aprilie, a doua, de 9%, la 1 iulie, iar cea de-a treia, de 7%, la 1 septembrie.

Iancu a afirmat, la un seminar pe tema listării companiilor energetice la bursă, că este nevoie de protecţia consumatorilor vulnerabili şi, pe de altă parte, a criticat listarea companiilor pe piaţa de capital în condiţiile actuale, afirmând că “piaţa este jos”.

La începutul lunii martie, Ministerul Economiei a anunţat că preţul gazelor naturale plătit de populaţie nu ar trebui să crească, nici în această perioadă nici “în viitor”, neexistând motive pentru o astfel de evoluţie.

Distribuitorii de gaze au cerut ANRE de mai multe ori în ultimii ani majorarea tarifelor, motivând că vând în pierdere şi nu îşi mai pot acoperi costurile, ceea ce i-ar putea determina să întrerupă alimentarea cu gaze a consumatorilor şi să reducă investiţiile.

Bursa: Transgaz vrea să mai vândă 14% din acţiuni pe bursă

Transgaz a solicitat că odată cu vânzarea pe bursă a pachetului statului de 15% să mai poată vinde încă 14% ca să poată să facă rost de bani pentru investiţii. Elisabeta Ghidiu, director în cadrul Transgaz, a spus astăzi că societatea speră să facă astfel o majorare de capital cu circa 60 milioane de euro.
În prezent companiile de stat plătesc acţionarilor, sub formă de dividende, 90% din profit şi sunt nevoite să se împrumute de la bănci pentru investiţii.

Bursa: Transelectrica vrea să mai vândă pe bursă încă 10% din acţiuni

Transelectrica a solicitat vânzarea pe bursă a încă 10-12% din acţiuni pe lângă pachetul de 15% stabilit de stat. Stelian Gal, directorul companiei a declarat astăzi că doreşte ca banii din pachetul suplimentar de 10-12% să intre în companie pentru investiţii.
Dacă cererea se acceptă, statul ar mai rămâne cu 52% din acţiuni.

money.ro: Începe construcţia la hidrocentrala de un miliard de euro din Cluj

CJ Cluj a dat aviz favorabil proiectului de construcţie a unei hidrocentrale care va costa aproximativ un miliard de euro, fără TVA. Proiectul face parte din strategia de dezvoltare a sectorului energetic al Ministerului Economiei şi ar trebui să fie finalizat până în 2018.

Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşeşti, un proiect al Ministerului Economiei în valoare de 1,029 de miliarde de euro, fără TVA, a primit avizul prealabil privind oportunitatea întocmirii documentaţiei, din partea Consiliului Judeţean Cluj,Hidrocentrala şi anexele acesteia ar urma să fie construite pe o suprafaţă de 1,4 milioane de metri pătraţi în zona Tarniţa-Lăpuşteşti, pe teritoriul administrativ al comunelor Căpuşu Mare, Râşca, Gilău şi Mărişel.

money.ro: Gigantul american Chevron investeşte 25 mil. dolari ca să caute petrol în România

Gigantul petrolier Chevron a decis majorarea capitalului social al unei filiale a sa din România.

Compania Chevron România Holdings BV a adus 25 de milioane de dolari la capitalul Chevron România Exploration and Production SRL, firmă înfiinţată anul trecut, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial. Înainte de majorare, compania din urmă avea un capital social de doar 154.000 de euro.

Suma pentru majorarea capitalului social al societăţii este de echivalentul a 78,93 milioane lei, subscrisă şi vărsată integral  la un curs leu/dolar de 3,1572 lei.

Chevron Romania Holdings BV este unic acţionar al Chevron România Exploration and Production SRL.

Potrivit unor relatări mai vechi din presă, Chevron România Exploration and Production ar fi intenţionat să preia, alături de alte nume grele ale industriei petroliere, concesiunile pentru perimetrele offshore din Marea Neagră, câştigate de România în urma procesului de la Haga din 2009. Contactaţi de MONEY.ro, reprezentanţii firmei de avocatură Pachiu & Associates, cea care reprezintă interesele Chevron în România, ne-au declarat însă că banii vor fi folosiţi pentru alte proiecte. “Banii nu vor fi folosiţi în acest scop (explorarea platoului continental-n.red.) dar investiţia are legătură într-adevăr, cu domeniul petrolier din România, pe zona de explorare şi producţie” ne-au declarat reprezentanţii casei de avocatură.

Pe de altă parte, Chevron deţine în România perimetrul onshore de explorare/exploatare Bârlad, cumpărat de la firma Regal Petroleum în toamna anului trecut. Americanii au plătit atunci tot 25 de milioane de dolari pentru dreptul de a opera pe perimetrul din Moldova, şi, pootrivit relatărilor de la acea dată, tranzacţia ar fi urmat să fie definitivată până la sfârşitul anului.

Chevron este una dintre cele mai mari companii petroliere din lume. În 2009 a avut venituri de aproape 200 de miliarde de dolari şi un profit net de 19 miliarde de dolari.

ziare.com: Cea mai mare banca de investitii din Rusia, interesata de OMV Petrom

Cea mai mare banca de investitii din Rusia, Renaissance Capital, s-a asociat cu firmele de brokeraj EFG Securities, BT Securities si Romcapital in vederea intermedierii ofertei secundare prin care statul va vinde 9,84 la suta din actiunile OMV Petrom.

Potrivit unor surse din consortiu, Renaissance Capital participa prin subsidiara sa din Londra, relateaza Mediafax.

Ofertele pentru intermedierea operatiunii trebuie depuse pana miercuri, 16 martie, termenul fiind prelungit fata de data initiala, de 9 martie.

Oferta secundara a pachetului de 9,84 la suta din cea mai mare companie din Romania, OMV Petrom, este estimata la 510 milioane de euro, potrivit celui mai recent pret de pe Bursa de Valori Bucuresti.

Pe langa banca din Rusia, mai exista alte sase consortii: Societe Generale si Citibank, CEC Bank si Alpha Bank, care s-au aliat cu banca japoneza Nomura, iar BCR intra in consortiu cu JP Morgan si Intercapital Invest.

Morgan Stanley a creat un consortiu cu RaiffeisenCapital & Investments, iar Goldman Sachs s-a aliat cu UniCredit Securities. La randul sau, INGBank s-a aliat cu banca elvetiana UBS.

De asemenea, Deutsche Bank si Bank of America si-au anuntat interesul, insa nu au ales un partener local, acest lucru fiind necesar pentru a participa la operatiune.

money.ro: Fondul Proprietatea dă în judecată administratorii Romgaz

Fondul Proprietatea se îndreaptă împotriva membrilor din CA al Romgaz care au aprobat, anul trecut, donaţia de 400 de milioane de lei către bugetul de stat

Fondul Proprietatea anunţă că a demarat un nou litigiu împotriva membrilor Consiliului de
Administraţie al Romgaz, care au aprobat realizarea unei donatii în suma de 400.000.000 lei catre Statul Român si anume dna. Ioana Apan, dl. Marcel Adrian Piteiu, dna. Ionica Raicu şi dl. Mihai Busuioc, se arată într-un comunicat al Fondului.

“Franklin Franklin Templeton Investment Management Limited United Kingdom Sucursala Bucuresti, în calitate de administrator unic al Fondului Proprietatea, reitereaza angajamentul său de a întreprinde toate masurile legale în vederea pastrarii valorii companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea, în scopul protejarii intereselor tuturor acţionarilor sai” se mai arată în comunicat.

Anul trecut, AGA Romgaz, companie controlată de stat prin Ministerul Economiei a decis să  doneze 400 de milioane de lei către bugetul de stat. Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Romgaz, s-a opus şi a demarat acţiuni în instanţă împotriva Romgaz.

Bursa: CE vrea să scadă preţul combustibililor ecologici

Combustibilii ecologici se vor ieftini în Uniunea Europeană (UE), iar diferenţa de preţ dintre benzină şi motorină se va reduce, potrivit unui proiect al Comisiei Europene (CE) de reformă a taxării în sistemul energetic comunitar, obţinut de Reuters, informează Mediafax. Executivul UE vrea să reformeze taxarea energiei, care genereză venituri de 240 de miliarde de euro. În prezent, sistemele de taxare a energiei variază amplu de la un stat la altul şi conduc des la stimularea paradoxală a celor mai mari poluatori.
Comisarii UE vor să dezbată planul până la vară. Proiectul a fost deja discutat în iunie anul trecut şi pus în aşteptare în timp ce comisarul pentru Taxe, Algirdas Semeta, definitiva mai multe detalii. În următorul deceniu, UE vrea să reducă cu 20% emisiile de dioxid de carbon, considerat principalul responsabil pentru schimbările climatice.
Obiectivul UE este subminat de un sistem care impune cele mai mici taxe celor mai importante surse de poluare, precum cărbunele, şi cele mai mari asupra unui combustibil cu emisii reduse de carbon, respectiv bioetanolul. Comisarul Semeta vrea să schimbe această situaţie propunând o nouă taxă pentru combustibili, formată dintr-o taxă de 20 de euro pe tonă de dioxid de carbon şi un impozit minim pentru carburanţi şi combustibilii destinaţi încălzirii.
Taxa pe carbon nu va fi o povară nouă, mai degrabă taxa existentă ar urma să fie împărţită în două componente: energie şi carbon. Combustibilii obţinuţi din biomasă, ca biodisel, bioetanol sau pelete, vor suporta o taxă energetică redusă şi vor fi scutiţi de la cea pentru carbon.
Dacă vor fi aprobate de liderii UE, noile reguli vor intra în vigoare în perioada 2013-2020.

Hotnews: UE: Teste de rezistenta pentru centralele nucleare la cutremure, valuri tsunami si atacuri teroriste

Tarile membre ale UE au decis marti sa efectueze teste de rezistenta asupra centralelor nucleare de pe batranul continent la cutremure, valuri tsunami si atacuri teroriste, in urma valului de accidente care au avut loc in Japonia, a anuntat Comisia Europeana, citata de AFP.

Aceste teste de rezistenta vor fi “realizate de experti independenti in anul in curs”, a precizat comisarul european pentru Energie. “In saptamanile urmatoare, Comisia va pregati propuneri legate de continutul acestor teste si criteriile comune”, a adaugat oficialul european.

“Este vorba de reevaluarea riscurilor, de tsunami, atacuri teroriste, cutremure si intreruperi de curent”, a precizat acesta.

Comisia a convocat aceasta reuniune la Bruxelles pentru a trece in revista starea reactoarelor nucleare europene de acelasi tip ca cele de la Fukushima 1, centrala afectata de o serie de accidente dupa cutremurul de vineri.

money.ro: Germania şi Franţa propun noi standarde pentru centralele nucleare. Nemţii închid 7 reactoare

Angela Merkel, a anunţat marţi închiderea imediată şi pentru o perioadă de trei luni a tuturor reactoarelor date în funcţiune în Germania “înainte de 1980”. În total, în Germania sunt şapte astfel de reactoare.

Germania şi Franţa vor propune G 20 noi standarde de siguranţă pentru centralele nucleare, a anunţat ministrul Mediului Norbert Roetgenn.

Oprirea va dura trei luni, timp necesar pentru verificarea securităţii la centralele nucleare din ţară. Restul reactoarelor vor putea continua să funcţioneze normal, a spus Merkel.

Anunţul s-a produs după o reuniune cu şefii de guvern din cinci landuri unde există centrale nucleare şi miniştrii mediului şi al economiei la sediul cancelariei germane.

În acest moment, în Germania sunt operaţionale 17 reactoare nucleare, cu o putere de 21.500 Megawaţi. Din 1960 până în 2005, au fost închise 19 reactoare, parte din ele experimentale sau prototipuri.

În Franţa sunt în funcţiune 58 reactoare nucleare, cu o putere instalată totală 63.000 MW. Din 1956 până în 2009 au fost închise 13 reactoare nucleare, câteva din ele fiind experimentale. Franţa construieşte un reactor nuclear şi are în plan încă unul.

La nivel mondial, 30 de ţări operează 442 de reactoare nucleare. În România, la centrala de la Cernavodă sunt în funcţiune două reactoare.

Rusia verifică sistemul nuclear

Şi premierul rus Vladimir Putin a cerut o analiză a sectorului nuclear din ţara sa. Şeful corporatiei de stat pentru energie nucleara din Rusia a declarat ca expertii rusi nu se asteapta la o explozie nucleară, nici in cazul celui mai sumbru scenariu pentru centrala de la Fukushima.

Seismul din Japonia a avariat sistemele de rărcire ale reactoarelor de la centralele nucleare Fukushima 1 şi 2. Mai multe explozii s-au produs la reactoarele 1,2,3 şi 4, provocând scurgeri radioactive.

Stirea se actualizeaza…

Adevarul: Harta celor mai mari producători de energie nucleară din lume

Exploziile şi incendiile de la centrala nucleară Fukushima din Japonia au crescut îngrijorările privind siguranţa puterii nucleare. În prezent există 442 de reactoare nucleare în 29 de ţări, alte 65 fiind în construcţie în alte 16 ţări.

Japonia se află pe locul trei în topul celor mai mari producători de energie nucleară, fiind devansată de America şi Franţa. Germania, care ieri a închis şapte reactoare nucleare, se află pe locul şase din punctul de vedere al productivităţii.

Potrivit listei actualizate la începului lui 2011 de către Societatea Nucleară Europeană, Statele Unite ale Americii deţin cele mai multe reactoare active dintre cele 30 de ţări (luând în calcul şi Taiwanul) în care se regăsesc centrale nucleare funcţionale. Astfel, SUA au 104 reactoare, în vreme ce Armenia, Olanda şi Slovenia deţin câte unul, informează Mediafax, citând stirileprotv.ro.

Capacitatea celor 442 de reactoare din lume este, potrivit Societăţii Nucleare Europene (ENS), de 374,958 megawaţi, iar reactoarele aflate în construcţie urmează să producă 62,862 megawaţi. La sfârşitul anului 2009, energia totală produsă din 1951 încoace se ridica la 64.600 de miliarde de kWh.

România împarte locurile 20-26 cu Bulgaria, Africa de Sud, Mexic, Argentina, Pakistan şi Brazilia, cu 2 reactoare. Dintre cele 7 ţări care deţin două reactoare, România se află pe locul trei din punct de vedere al capacităţii nete: 1.300 MW.

Lista reactoarelor nucleare în lume:

1. SUA – 104 reactoare (100.747 MW)

2. Franţa – 58 de reactoare (63.130 MW)

3. Japonia – 54 de reactoare (46,823 MW)

4. Rusia – 32 de reactoare (22.693 MW)

5. Coreea de Sud – 21 de reactoare (18,665 MW)

6. India – 20 de reactoare (4.391 MW)

7. Marea Britanie – 19 reactoare (10.137 MW)

8. China – 19 reactoare – 13 în China continentală (10.048 MW) şi 6 în Taiwan (4.980 MW)

9. Canada – 18 reactoare (12.569 MW)

10. Germania – 17 reactoare (20.490 MW)

11. Ucraina – 15 reactoare (13.107 MW)

12. Suedia – 10 reactoare (9.303 MW)

13. Spania – 8 reactoare (7.514 MW)

14. Belgia – 7 reactoare (5.926 MW)

15. Cehia – 6 reactoare (3.722 MW)

16. Elveţia – 5 reactoare (3.238 MW)

17. Finlanda – 4 reactoare (2.716 MW)

18. Ungaria – 4 reactoare (1.889 MW)

19. Slovacia – 4 reactoare (1.792 MW)

20. Bulgaria – 2 reactoare (1.906 MW)

21. Africa de Sud – 2 reactoare (1.800 MW)

22. Mexic – 2 reactoare (1.300 MW)

23. România – 2 reactoare (1.300 MW)

24. Argentina – 2 reactoare (935 MW)

25. Pakistan – 2 reactoare (425 MW)

26. Brazilia – 2 reactoare (375 MW)

27. Armenia – 1 reactor (375 MW)

28. Olanda – 1 reactor (487 MW)

29. Slovenia 1 reactor (666 MW)

Lista reactoarelor nucleare în construcţie:

Există însă şi 16 ţări (luând în calcul şi Taiwan-ul) care au reactoare în construcţie. Pe primul loc se află China, ţară în care se află în construcţie 29 de reactoare, dintre care 27 în China continentală şi 2 în Taiwan. Ultimele locuri sunt deţinute de SUA, Argentina, Brazilia, Finlanda, Franţa, Iran şi Pakistan, cu câte un reactor în construcţie.

1. China – 29 de reactoare dintre care 27 în China continentală (27.230 MW) şi 2 în Taiwan (2.600 MW)

2. Rusia – 11 reactoare (9.153 MW)

3. Coreea de Sud – 5 reactoare (5.560 MW)

4. India – 5 reactoare (3.564 MW)

5. Bulgaria – 2 reactoare (1.906 MW)

6. Japonia – 2 reactoare (2.650 MW)

7. Slovacia – 2 reactoare (782 MW)

8. Ucraina – 2 reactoare (1.900 MW)

9. SUA – 1 reactor (1.165 MW)

10. Argentina – 1 reactor (692 MW)

11. Brazilia – 1 reactor (1.245 MW)

12. Finlanda – 1 reactor (1.600 MW)

13. Franţa – 1 reactor (1.600 MW)

14. Iran – 1 reactor (915 MW)

15. Pakistan – 1 reactor (300 MW)

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter