revista presei pe energie 15 septembrie

2011/09/15

RFI: Gazele de şist din România, o Fata Morgana

Un punct pe agenda discuţiilor româno-americane de marţi de la Washington a fost reprezentat de zăcămintele de şist din România din care se poate obţine gaz şi de care se arată interesate unele companii americane. Profesorul Mihai Valentin Batistatu de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti este de părere că afirmaţiile americanilor despre importanţa unor asemenea zăcăminte sunt simple ipoteze de lucru. În plus, exploatarea lor este costisitoare şi ridică probleme pentru mediul înconjurător.

Mihai Valentin Batistatu : E greu de estimat. La ora actuală nu s-a făcut o inventariere completă a potenţialului, a resurselor de şisturi. Sunt resurse dar nu sunt chiar atât de mari ca, de exemplu, în Polonia.

Rep. : Unde sunt localizate aceste resurse ?

Mihai Valentin Batistatu : Deocamdată, cercetările care s-au făcut nu au punctat cu exactitate o zonă mai favorabilă. Practic, ceea ce se caută acum, se caută în aşa-numita Platformă Moesică sau Valahică şi mai în Nord, mergând spre Depresiunea Bârladului. Aici s-au făcut cercetări însă rezultatele nu sunt concludente. Aceste zăcăminte sunt plasate, în general, la adâncimi destul de mari, adică de 2000-3000 de metri.

Rep. : Din această cauză nu le-a exploatat România ? Nu s-a încercat nimic în epoca comunismului ?
Mihai Valentin Batistatu : Nu, nu din această cauză ! Nu s-au exploatat din cauză că nu exista tehnologia în momentul respectiv. Metoda de exploatare a acestor şisturi argiloase în vederea obţinerii de gaze este foarte complicată şi necesită foarte multă tehnologie şi echipamente. Şistul ăsta, care în mod normal nu are niciun fel de posibilitate de a lăsa fluidele să curgă, este fracturat cu o soluţie hidraulică.

Această soluţie conţine în principal apă, nişte aditivi şi nisip şi asta creează nişte fisuri în rocă. Pentru pomparea asta sunt necesare câţiva zeci de mii de cai putere ai unor utilaje. Practic în Europa nimeni nu are un asemenea potenţial. Tipul ăsta de utilaje – agregatul de cimentare – care se foloseşte la operaţia respectivă, dacă le-am strânge pe toate din România, n-am reuşi să facem o fracturare într-un şist argilos în aşa fel încât să producă gaz.

Rep. : Ce riscuri prezintă pentru mediu această tehnologie?

Mihai Valentin Batistatu : Pentru a determina această fractură a şisturilor în vederea obţinerii gazului, se pompează zeci de mii dacă nu sute de mii de metri cubi de soluţie pe bază de apă, bineînţeles în strat. O parte din ea se recuperează, o parte din ea rămâne acolo şi este extrasă o dată cu gazul. Or, apa asta, normal că după ce ai folosit-o trebuie în primul rând stocată. Şi să stochezi 100 000 de metri cubi de apă pentru o fracturare la o sondă, nu e puţin lucru. După asta trebuie epurată.

Rep. : Presa română a scris că anumite companii americane ar fi interesate de exploatarea zăcămintelor de şist din România. Cum şi-au dat seama americanii de acest potenţial, există posibilitatea identificării acestor zăcăminte prin teledetecţie satelitară ?
Mihai Valentin Batistatu : Nu ! Asta întotdeauna a fost aşa, un fel de Fata Morgana. Se fac studii deperspectivă cu privire la potenţialul unor zone însă toate sunt cu semnul întrebării. În ce priveşte teledetecţia, aceasta are influenţă pe un interval de adâncime foarte limitat. Acestea sunt deci speculaţii pentru a se vinde bine ştirea respectivă. Aşa s-a spus şi pe vremuri că zăcămintele de petrol din Marea Nordului au fost puse în evidenţă prin teledetecţie s.a.m.d. însă realitatea este departe.

Bineînţeles, ei [americanii] iau în considerare evoluţia unei bucăţi din scoarţă terestră şi îşi dau seama că acolo, la un moment dat, au fost nişte evenimente sedimentare, tectonice care au avut ca rezultat formarea acestor şisturi. Numai pe urmă încep să caute ! Aceste zăcăminte nu sunt chiar atât de uşor de găsit şi mai ales de evaluat.

Este ca la război, poţi să vi cu avionul şi să bombardezi un an întreg, dacă nu vine infanteria şi să pună piciorul nu se realizează nimic. Tot aşa şi aici, dacă nu ai un eşantion de rocă căruia să-i analizezi conţinutul de materie organică, conţinutul de gaz şi apoi să extrapolezi la volumul de rocă pe care-l presupui la zona respectivă, nu poţi să spui că există o resursă semnificativă sau nu.

Rep. : Deci credeţi că ne situăm la cateogoria speculaţii  ?
Mihai Valentin Batistatu :  Deocamdată da şi să ştiţi că vă pot da câteva exemple în acest sens. După 1990, a venit în România Amoco, tot aşa cu nişte perspective pe care le considera e sigure. A încercat, a săpat o sondă în apropierea Buzăului, vreo 5000 de metri, au plecat. A venit Shell, a investit la vremea respectivă vreo 20 de milioane de dolari, şi a plecat. A venit Enterprise, a găsit ceva dar deocamdată nu pot exploata – acum 15-20 de ani a găsit un zăcământ de gaz în largul coastelor Mangaliei dar unde apa este foarte adâncă şi nu este rentabil din punct de vedere economic.  Deci, deocamdată, singura ţară din Europa care face nişte experimente care s-ar putea să fie încununate de succes este Polonia dar aici compania este de stat şi îşi permite să investească acolo unde crede că are prioritate.

Rep. : Cât de rentabilă este exploatarea unor asemenea zăcăminte  ?

Mihai Valentin Batistatu : Este vorba despre acelaşi tip de gaz, doar că e mai greu de extras şi deci mai greu de obţinut.

Rep. : Dar asta ar însemna un preţ mai mare al gazului, nu  ?
Mihai Valentin Batistatu : Acum, cinstit vorbind, oricât de mare ar fi preţul unui metru cub de metan – că tot metan se obţine şi din zăcămintele de şist – oricum este mai ieftin decât ce ne vând nouă ruşii. Această metodă este însă pentru cei care nu au altă posibilitate pentru că aproximativ 70-72 % din gazul metan existent la ora actuală ca resursă exploatabilă pe glob e în Rusia.

Rep. : Şi România – în privinţa resurselor de gaz, clasice – unde se află ? Cât timp mai dispunem de asemenea resurse, se mai pot identifica la mare adâncime ?
Mihai Valentin Batistatu : În zona Olteniei a fost găsit şi pus în producţie un zăcământ destul de important. O sondă care produce 500 000 a€“ 600 000 de metri cubi de gaz pe zi înseamnă ceva ! România, la ora actuală, produce cam 60-70 % din necesarul de gaze.

Având în vdere ca mai există o resursă importantă deoacamdata nevalorificată în zona platoului continental al Mării Negre, de 10 miliarde sau de 100 de miliarde de metri cubi (- adevărul este mereu la mijloc ! -), considerând şi gazele asociate (- pentru că atunci când extragi ţiţeiul are o anumită cantitate de gaze care se recuperează -), avem un potenţial de gaze care mai poate fi exploatat cel puţin 20 de ani de acum înainte.

Profesorul Mihai Valentin Batistatu de la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti intervievat de Ştefan Popescu

Ascultă Download

econtext.ro: Romanii platesc cel mai mic pret din UE pe gaze naturale. Vezi cat costa gazele naturale in toate statele europene

Populatia din Romania primeste cel mai ieftin gaz natural.

Din toata Uniunea Europeana, romanii platesc cel mai mic pret pentru gaze naturale, arata o analiza realizata de Econtext, pe baza informatiilor obtinute de la institutele de statistica din statele europene.

Totusi, raportat la salariul mediu din tarile blocului comunitar, situatia se schimba radical.

Zilele trecute, Econtext a publicat un top al statelor europene in functie de pretul platit de populatie pentru curent electric.

Vezi aici topul statelor din UE in functie de preturile pe care le platesc pentru curent electric

Cum se calculeaza factura la gaze

Astazi, a venit vremea sa aratam si cat costa gazele naturale care sunt livrate populatiei din tarile europene. Este vorba despre gazele naturale livrate populatiei, nu companiilor.

Important! De cativa ani, pretul gazelor naturale este exprimat in kilowatt/ora (kwh) si nu in metri cubi. La nivel global, nu se mai masoara cantitatea efectiva de gaze naturale, ci energia (puterea calorica) obtinuta in urma arderii gazelor naturale.

Prin acesta modalitate de calcul se plateste doar cantitatea de caldura eliberata prin arderea gazelor naturale si nu cantitatea efectiva de gaze naturale, care mai poate contine si alte impuritati.

Unitatea de masura utilizata pentru calculul energiei rezultate in urma arderii gazelor naturale este de kilowatt/ora. In procesul de aliniere la standardele europene si de armonizare a unitatilor de masura, Romania adopta si ea exprimarea in kWh a consumului de gaze naturale.

In general, 10 metri cubi de gaze sunt cam 5,4 kwh. In medie, populatia din Romania nu consuma mai mult de 1.200 de kwh pe luna. Inca un aspect important: tarifele prezentate includ toate taxele si sunt valabile pentru luna iunie a acestui an. Pe scurt, sunt exact tarifele care se regasesc in facturile platite de europeni.

Cine plateste cel mai mult/putin

Sa revenim! Dupa cum spuneam, romanii platesc cel mai mic tarif pentru gaze naturale. Kilowattul de gaze naturale nu ne costa mai mult de 3 eurocenti.

In schimb, cel mai piperat tarif il platesc danezii. Ei sunt nevoiti sa scoata din buzunar putin peste 11 eurocenti pe kilowatt/ora. Adica de aproape patru ori mai mult decat romanii! De altfel, danezii sunt singurii europeni care platesc peste 10 eurocenti pe kilowatt.

Pe locul doi se situeaza suedezii, care sunt scot din portofel aproape 9 eurocenti pentru fiecare kilowatt. Pentru patru state europene (Grecia, Cipru, Malta si Finlanda) nu au fost disponibile informatii, aceste tari preferand sa nu publice constant datele referitoare la pretul gazelor naturale.

 

 

Dar iata cat plateste populatia din toate statele europene pe gazele naturale:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

money.ro: Ucraina cere garanţii de la Rusia şi UE cu privire la tranzitul gazului

Kievul doreşte ca Rusia şi UE să garanteze că gazoductele ucrainene vor fi folosite pentru transportarea de gaz rusesc spre Europa, în pofida tendinţei Moscovei de a construi conducte ce ocolesc Ucraina, a declarat unpurtător de cuvânt al premierului Nikolai Azarov.

“Având în vedere că Rusia construieşte gazoducte ce ocolesc Ucraina, Kievul vrea să ştie dacă Rusia va continua să folosească reţele de tranzit ucrainene. Dacă nu, aceste reţele vor fi demontate sau folosite în alt mod, fiindcă întreţinerea costă”, a spus el, comentând proiectul Nord Stream.

“Dacă Ucraina nu ar mai exploata aceste reţele de tranzit, s-ar ajunge la riscuri serioase pentru Europa”, a subliniat el.

La 6 septembrie, prima secţiune al Nord Stream a intrat în serviciu, legând oraşul rusesc Vyborg de oraşul german Greifswald. Gazoductul ocoleşte mai multe ţări de tranzit, ca Ucraina.
Gazoductul va transporta gaz rusesc către Germania pe sub Marea Baltică, pentru a evita Europa Centrală. După ce conducta va fi umplută cu gaz, la începutul lunii octombrie, Moscova va lansa livrările către Europa.

Proiectul Nord Stream, în valoare de 11 miliarde de dolari, deţinut în proporţie de 51% de Gazprom şi de câte 15,5% de  E.ON Ruhrgas, respectiv BASF-Wintershall, include două conducte paralele, cu o capacitate anuală totală de 55 de miliarde de metri cubi.

Cea de a doua conductă ar urma să fie finalizată în 2012.

money.ro: “Băieţii deştepţi” din energie vor trebui să publice acordurile încheiate

Parlamentul European a adoptat miercuri noi reguli pentru a preveni abuzurile în comercializarea en-gros de energie, în vederea protejării consumatorilor finali, relevă un comunicat de presă al PE.

Regulamentul, adoptat de eurodeputaţi cu 616 voturi pentru, 26 împotrivă şi 24 abţineri, prevede că la nivelul întregii Uniuni Europene comercializarea en-gros va fi monitorizată în mod independent, pentru a le permite statelor membre să prevină şi să pedepsească comportamentul anticoncurenţial.

Regulamentul UE privind integritatea şi transparenţa pieţei energetice (REMIT) vizează întregul comerţ en-gros cu energie din UE, precum contractele şi instrumentele derivate pentru producţia, furnizarea şi transportul de gaze naturale şi energie electrică. Noile reguli cuprind interdicţii clare cu privire la tranzacţiile pe baza informaţiilor privilegiate şi la manipularea pieţei, iar penalităţile trebuie să reflecte daunele cauzate consumatorilor.

“Dorim ca preţurile să fie transparente. Din păcate prea multe afaceri sunt încheiate în detrimentul consumatorilor finali care sunt nevoiţi să plătească preţuri ridicate la energie. Europa are nevoie de pieţe de energie transparente, care să fie protejate de abuzuri. Acesta este obiectul prezentului regulament”, a declarat în timpul dezbaterii pe acest subiect raportorul PE, eurodeputatul Jorgo Chatzimarkakis (ALDE).

Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic (ACER) va monitoriza acordurile încheiate şi va furniza date statelor membre UE, care vor investiga încălcările regulamentului şi vor aplica măsuri corective. Pentru a echilibra competenţele ACER cu cele ale autorităţilor naţionale de reglementare, directorul agenţiei va trebui să se consulte cu autorităţile naţionale pe chestiuni legate de REMIT, dar nu va fi condiţionat de opiniile acestora.

La solicitarea Parlamentului European, va fi creat un registru european, bazat pe registrele naţionale, astfel încât toţi comercianţii de energie să fie listaţi. Niciun participant de pe piaţă nu va putea efectua o tranzacţie dacă nu apare în acest registru. Textul regulamentului a fost deja convenit la nivel informal cu Consiliul. Odată ce se va ajunge la un acord formal în primă lectură, regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

money.ro: Traderii de energie en-gros ar putea fi obligaţi să publice acordurile încheiate

Parlamentul European (PE) a adoptat, miercuri, un raport privind transparenţa pieţei de energie, care obligă comercianţii de energie en-gros să publice acordurile încheiate şi să se înscrie într-un registru unic, la nivel european.

“Documentul prevede monitorizarea în mod independent, la nivelul întregii Uniuni Europene, a comerţului en-gros cu energie, astfel încât statele membre să poată interveni atunci când sesizează un comportament anticoncurenţial. Monitorizarea acordurilor încheiate va fi realizată de Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic (ACER), iar datele astfel obţinute vor fi furnizate statelor membre pentru ca acestea să ia măsurile care se impun”, se arată într-un comunicat al PE.

Regulile propuse interzic explicit manipularea pieţei şi tranzacţiile efectuate pe baza unor informaţii privilegiate.

Raportul prevede şi crearea unui registru european în care să fie înscrişi toţi comercianţii de energie. Firmele care nu se vor regăsi în registru nu vor putea participa la nicio tranzacţie cu energie.

Raportul subliniază că este important să se asigure încrederea consumatorilor şi a altor participanţi la piaţă în integritatea pieţelor energiei electrice şi gazelor, precum şi în interacţiunea echilibrată şi competitivă dintre cerere şi ofertă.

Ultimii trei miniştrii ai Economiei din România au interzis producătorilor de stat să vândă energia prin intermediari, obligându-i să comercializeze surplusul pe piaţa de profil OPCOM.

Cu toate acestea, mai mulţi traderi de energie cumpără electricitate de la compania de stat Hidroelectrica la preţuri preferenţiale pe baza unor contracte care au fost prelungite anul trecut până în 2018.

money.ro: Companiile româneşti din energie ar putea primi 75 mil. de certificate CO2, în 2013-2019

România ar putea acorda gratuit producătorilor de energie circa 75 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon, într-un interval de şapte ani care va începe în 2013, circa jumătate urmând să fie obţinute de OMV şi centralele din Turceni şi Rovinari, potrivit Bloomberg.

Ministerul Economiei va solicita certificatele autorităţilor de reglementare din Uniunea Europeană înainte de termenul limită de 30 septembrie şi a început deja consultări publice privind propunerea de a aloca certificatele evaluate la 894 milioane de euro, la preţurile actuale, potrivit datelor instituţiei puse la dispoziţia Bloomberg.

“Sectorul energetic din România beneficiază de acest program al UE, în condiţiile în care furnizorii de energie vor putea să investească în infrastructură, în loc să plătească certificatele”, a explicat instituţia.

Ţările din estul şi centrul Europei, între care România, Cehia şi Polonia, au obţinut în 2008 o exceptare de la o reglementare UE care prevede că producătorii de energie trebuie să îşi cumpere toate certificatele de dioxid de carbon.

Exceptarea permite companiilor de utilităţi să obţină gratuit, din 2013, certificate echivalente cu 70% din emisiile medii anuale din intervalul 2005-2007, legate de producţia naţională de electricitate şi datele referitoare la consum.

Proporţia va scădea anual, astfel încât din 2020 companiile energetice vor fi obligate să cumpere de pe piaţă toate certificatele necesare.

OMV Petrom va obţine 10,3 milioane de certificate gratuite pentru centrala pe gaze de la Brazi, în intervalul 2013-2019, potrivit ministerului.

Centralele de stat pe bază de cărbune de la Turceni şi Rovinari vor primi pentru aceeaşi perioadă 11,8 milioane de certificate, respectiv 11,6 milioane.

Capital: Șeful Gazprom atacă Ucraina: “A prins trenul numit gaz rusesc ieftin și nu știe în ce stație să coboare!”

Alexei Miller, CEO Gazprom, a avertizat Ucraina că nu e cazul să aibă cereri nerezonabile în ce privește tarifele de tranzit și importurile de gaz.

”Președintele Ucrainei pare să fie greșit informat în ce privește tarifele de tranzit ale gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei și în ce privește prețul gazului furnizat consumatorilor ucraineni – pentru că Ucraina a impus tarife sensibil mai mari pentru tranzitul gazului rusesc decât țări ca Germania, Polonia, Republica Cehă sau Slovacia”, a spus, pentru RT, Alexei Miller.

Pentru a-și explica poziția, Miller a dat exemplul altor state care primesc gaz rusesc.

”Prețul gazului pentru Ucraina este în linii mari același ca pentru Germania – în ciuda faptului că Germania ia parte la toate stadiile de producție a gazului, incluzând exploatarea, rafinarea, transportul, distribuția și depozitarea. Acum, vorbind despre prețul gazului pentru vecinii ucraineni, aș spune că plătesc mai puțin pentru gaz față de consumatorii din Polonia, Ungaria, Turcia și România. Per total, colegii ucraineni, am eu impresia, au prins trenul numit “gaz rusesc ieftin” și nu știu în ce stație să coboare. Ei nu știu că s-ar putea să se îndrepte către o fundătură”, a declarat Miller.

Șeful Gazprom atacă Ucraina:

 

criticatac.ro: Întîlnirea cu Obama şi gazul de şist

Dincolo de zumzetul discuţiilor despre scutul antirachetă şi succesul diplomatic al întîlnirii Băsescu-Obama, cîteva detalii care nu trebuie să scape:

Întîlnirea de zilele astea cu americanii, e interesantă colateral, în veşnica sa dimensiune de business. Anul acesta au tot început să apară în presa românească articole, date statistice, prezentări despre gazul  de şist. Unele de-a dreptul publicitare, despre cît de tari sînt americanii. (vezi aici). Asta combinată cu ce mari rezerve de gaz avem noi şi bulgarii. Însă discuţia despre exploatare trebuie făcută extrem de prudent. Scandalul Roşia Montană este mic copil pe lîngă ce-ar putea să iasă cu astfel de exploatări: hidrofracturarea afectează grav mediul, e nevoie de cantităţi uriaşe de apă, sînt riscuri grave (Franţa a demarat procesul de interzicere a acestui tip de exploatare).

Au fost ştiri despre acordarea de licenţe pentru exploatarea în România a acestui tip de gaze. Trei companii sînt “pioniere”: Chevron, Mol şi Avere Energy. Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) spune despre riscurile serioase de mediu că “sînt vorbe” şi ne arată iarăşi SUA, un model de exploatare a gazelor de şist. Are dreptate, sînt multe vorbe, documentare serioase despre efectul acestor exploatări. Pe de altă parte, companiile de exploatare de acest tip în SUA şi Canada au beneficiat de un tratament guvernamental extrem de special – nici acum nu se ştie de exemplu exact ce substanţe chimice folosesc în exploatare (mai mult, aici). Folosirea unor cantităţi uriaşe de apă şi poluarea implicită, iarăşi, doar vorbe.

Aşadar, în loc de extaz, ar trebui să vedem cît ne costă întîlnirile astea americane extraordinare. Detaliu important:

Acest interes a fost dovedit chiar in cadrul discutiilor americano-romane de marti. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul  Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despreposibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru  proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist.
Interesul american este mare in conditiile in care compania Chevron doreste sa faca explorari pe doua perimetre din estul tarii. “Explicit sunt doua  perimetre concesionate de Chevron”, insa pentru demararea lucrarilor de explorare trebuie aprobate acordurile prin hotarare de Guvern. “Nu stiu cand se va  intampla acest lucru”, a precizat Patruti. (sursa)

După etapa “mână de lucru ieftină”, România vrea cu orice preţ să se evidenţieze şi în domeniul teritoriu-pentru-exploatare-neconvenţională. Iar asta are o legătură cu “ultraamericanismul” ca singură politică externă şi politică publică mainstream a României.

Scutul e un detaliu (da, un paradox) pe lîngă liniile de business şi politice pe care le deschid aceste întîlniri fetişizate cu politicienii de vîrf americani.

Şi aş mai spune ceva. S-a tot vorbit despre autorii acestui succes diplomatic. Să fie MAE? Să fie serviciile secrete? Ipoteza unei vizite de lobby afacerist e exclusă. Deşi avem experinţe mişto cu alte mişcări politico-afaceriste făcute şi de alte guverne din România.  Ba chiar se pot face liste lungi de diplomaţie cu banul jos şi în epoca Năstase, şi în ce-a urmat.

de Costi Rogozanu

 

cursdeguvernare.ro: Băsescu la Obama: Apărare, IBM, energie, Roşia Montană. Vizele mai aşteaptă

România şi Statele Unite au semnat, marţi, după negocieri şi analize la nivel de experţi, care au durat un an şi 5 luni, acordul bilateral pentru amplasarea unei componente a scutului american antirachetă în localitatea Deveselu din judeţul Olt, cu ocazia vizitei unei delegaţii conduse de preşedintele Traian Băsescu la Washington.

Băsescu, care a avut şi o întrevedere de jumătate de oră cu omologul său american, Barack Obama, a declarat, pentru agenţia Associated Press, că “Istroia ne-a învăţat că securitatea este cel mai preţios lucru” şi că alianţa militară cu SUA, incluzând scutul antibalistic şi staţionarea de trupe americane pe teritoriul României, a condus la crearea celei mai sigure perioade din istoria României.

Acordul româno-american pentru amplasarea componentelor de scut antirachetă la Deveselu a fost semnat de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, din partea română, şi de secretarul de stat Hillary Clinton, din partea americană.

Semnarea acordului survine după şapte luni de negocieri româno-americane, la nivel de experţi.

Opt întâlniri bilaterale au avut experţii români cu omologii lor americani, tratativele fiind conduse, din partea română, de secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, prezent şi el în delegaţia condusă de Băsescu, la Washington.

Din delegaţia României, prezentă marți la Washington, au mai făcut parte şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şeful Statului Major General al Armatei Române, Ştefan Dănilă, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu.

Băsescu s-a mai văzut și cu vicepreședintele american, Joe Biden, cu secretarul american al Apărării, Leon Panetta.

Ce prevede acordul româno-american

Deapartamentul de Stat al SUA a făcut o descriere a scutului american antirachetă care va fi desfășurat și pe teritorul României și a detaliat aspecte legate de staționarea trupelor SUA la Deveselu:

  • Desfăşurare sistemului de interceptori antirachetă SM-3 în România este anticipată să se facă în orizontul de timp 2015, ca parte a etapei a doua a Apărării Antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense – EPAA).
  • EPAA va asigura protecţia teritoriilor europene NATO şi a populațiilor, inclusiv a României, şi va spori protecţia Statelor Unite. ”Acest acord este un pas important în eforturile noastre de a proteja de ameninţarea crescânde generate de proliferarea rachetelor balistice posibil dotate cu echipament de distrugere în masă, cu raze de acțiune, letalitate şi sofisticare tot mai mari. Dispozitivul de interceptare din România va oferi o capacitate de apărare pentru a proteja Europa şi SUA împotriva rachetelor balistice lansate din Orientul Mijlociu”, susține Departamentul de Stat al SUA.
  • Statele Unite vor furniza Guvernului Român informații privind rachetele balistice în cadrul sistemului anti-rachetă american din Europa.
    SUA şi forţele militare române vor coopera în asigurarea securităţii fizice pentru unitatea de interceptare anti-rachetă.
  • Dispozitivul va consta într-un radar şi în sistemul de comandă și control Aegis. Separat, se va monta o serie de module de lansare care conţin interceptori SM-3.
  • Personalul poate trăi şi lucra în condiţii de siguranţă în apropiere de sistemul de radar Aegis. SUA operează în condiţii de siguranţă dispozitivul de radar Aegis la Moorestown, New Jersey de peste 30 de ani, fără nici un pericol pentru oameni sau mediul înconjurător.
  • Guvernul Statelor Unite va fi responsabil financiar pentru construirea instalaţiei sale şi pentru desfăşurarea oprațiunilor şi întreţinerea sistemului său de apărare antirachetă.
  • Statele Unite vor fi, de asemenea, responsabile cu servicii solicitate şi primite cum ar fi utilităţile.
  • Facilitatea americană Ballistic Missile Defense are o suprafață de aproximativ 175 ha şi este situată în cadrul Bazei Aeriene Române existente la Deveselu.
  • Se estimeaza ca aproximativ 150 – 200 militari, civili şi personal contractat pentru suport sunt necesari pentru a opera instalaţia SUA din dispozitiv.
  • Interceptorii SM-3 sunt pentru scopuri defensive şi nu au capacităţi ofensive. Ei nu au focoase explozive, ci se bazează pe energia lor cinetică de a ciocni şi distruge inamicul.
  • Sistemul va fi testat la Pacific Missile Range Facility (PMRF), în Hawaii, începând cu anul 2014.
  • Interceptorii SM-3 din România nu vor fi folosiți la teste și vor fi lansați doar pentru apărare împotriva unui atac real.

Vizele mai aşteaptă. Declaraţia de cooperare

România ar putea fi inlusă în programul Visa Waiver, prin care cetăţenilor români li s-ar facilita accesul în SUA, în condiţiile în care preşedintele american Barack Obama a întărit legislaţia prin care statele care cooperează strâns cu americanii pe linie antiteroristă se califică mai uşor pentru a fi acceptate în program, se arată în declaraţia  comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, semnată cu ocazia vizitei preşedintelui român, Traian Băsescu, la Washington.

”Preşedintele Obama a întărit legislaţia – co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului – care va reforma modul în care statele se califică pentru Programul Visa Waiver, pentru a asigura că aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare. Această legislaţie prevede ca statele candidate la Programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare antiteroristă intensificată cu Statele Unite. Anticipăm cu nerăbdare ca România să îndeplinească acest obiectiv”, promit americanii în declaraţia comună.

În context, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a precizat, însă, că România trebuie să mai îndeplinească anumite criterii pentru a fi admisă în programul Visa Waiver.

Domeniile de lucru, potrivit declaraţiei de cooperare:

  • România şi Statele Unite au identificat printre domeniile de cooperare strânsă: sistemul SUA de apărare antibalistică şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Americii, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională.
  • Cele două ţări mai cooperează în domeniile: dezarmare, neproliferarea şi controlul armamentelor, combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii, cooperarea în cadrul NATO, inclusiv prin îmbunătăţirea interoperabilităţii şi a cooperării în domeniul echipamentelor de apărare şi al materialelor conexe.
  • Cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest, inclusiv prin îmbunătăţirea cooperării NATO-UE, întărirea instituţiilor euro-atlantice şi căutarea de soluţii pentru conflictele prelungite.
  • Democraţia şi statul de drept, drepturile omului şi buna guvernare, inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în regiune, în statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) şi promovarea reformelor şi consolidarea democraţiei în aceste ţări.
  • Dezvoltarea comerţului şi investiţiilor, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului pentru principiile pieţei, statul de drept, un mediu de afaceri sănătos, transparenţă şi integritate publică reprezintă alte domenii de cooperare întărită.
  • Domenii importante de cooperare sunt securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi rutelor de transport, cum este Coridorul Sudic, dezvoltarea reţelelor inteligente, studierea surselor neconvenţionale de energie, inclusiv gazul de şist, precum şi urmărirea surselor alternative de energie curată şi liberalizarea pieţelor în vederea atragerii de noi investiţii în sectorul energiei.
  • Domeniile educaţiei, cercetării şi contactele interumane, facilitate prin schimburi ale persoanelor din mediul profesional, ale investitorilor, vizitelor de afaceri şi cercetători din domeniul academic şi ştiinţific, dar şi ştiinţa şi tehnologia, inclusiv susţinerea continuă pentru diversificarea contactelor între comunităţile academice şi ştiinţifice.

Traian Băsescu susţine şi din SUA proiectul Roşia Montană

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat, marţi, la Washington, încă o dată susţinerea pentru proiectul minier de la Roşia Montană, dar a cerut companiei Roşia Montană Gold Corpration să ofere mai multe informaţii publicului despre impactul asupra mediului.

Într-un interviu acordat marţi agenţiei Associated Press, după ce a avut o întrevedere cu preşedintele SUA, Barack Obama, Băsescu a declarat că este nevoie ca proiectul minier să meargă mai departe pentru că va crea locuri de muncă.

În context, Băsescu a menţionat şi creşterea cotaţiilor internaţionale ale aurului, notează AP.

”Publicul trebuie să ştie riscurile pe care proiectul le implică, dar asta nu justifică întârzierea proiectului”, a spus Băsescu pentru AP.

De asemenea, preşedintele român a recunoscut că situaţia economică a României rămâne fragilă.

Totodată, liderul de la Cotroceni a subliniat că România şi-a fixat ca ţinte atingerea criteriilor pentru aderarea la zona euro şi nu va renunţa la obiectivul ei, în pofida problemelor economice ale statelor membre ale uniunii monetare.

El a explicat că România este pe cale să se redreseze economic, datorită măsurilor de austeritate pe care el le-a aplicat în ultimii ani, dar strategia ţării se bazează pe exporturi şi se complică din cauza economiilor europene aflate în declin, mai notează agenţia americană.

În cadrul interviului, Băsescu a fost întrebat şi despre acuzaţiile aduse de Consiliul Europei, potrivit cărora România ar fi găzduit închisori ale CIA.

”Cunoaştem toate aceste critici, dar nu avem cunoştinţă despre acest subiect” a răspuns Traian Băsescu, pentru AP.

În acest context, preşedintele roman a negat că ar exista anumite tensiuni cu liderii europeni din cauza relaţiilor strânse Bucureşti-Washington.

IBM deschide o fabrică de 3.000 de joburi în România

Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, a declarat marţi, la Washington, că firma americană IBM va deschide o fabrică în România, care va crea circa 3.000 de locuri de muncă.

“SUA sunt deja unul dintre cei mai importanţi investitori străini în economia românească. Aşteptăm să creştem volumul acestora, după deja luata decizie privind o fabrică IBM care va fi creată în România, care se presupune că va genera circa 3.000 de locuri noi de muncă”, a spus Baconschi, într-o declaraţie de presă susţinută alături de secretarul de stat american Hillary Clinton.

Baconschi a arătat că există un dialog politic coerent în sectoarele energiei şi afacerilor strategice, în cadrul discuţiilor bilaterale transatlantice, dar şi în interiorul NATO.

”Avem suficientă încredere politică, ne cunoaştem foarte bine şi am vrea să vedem mai multe companii americane investind în România”, a sus ministrul român.

 

 

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter