Revista Presei Pe Energie 15 septembrie 2012

2012/09/15

energy-center.ro: Autoritatile sifoneaza profitul companiilor romanesti si-l umfla pe al celor straine

Energy-Center a incercat sa prezinte in ultimele analize destinate modificarilor aduse pietelor de energie si gaze impactul acestora atat asupra consumatorilor, cat mai ales asupra companiilor care activeaza aici. Iata insa, previziunile noastre fata de amestecul politicului intr-o piata care se declara din ce in ce mai libera, s-au confirmat, perspectivele dereglementarii fiind din ce in ce mai sumbre. Guvernul si Autoritatea de Reglementare in Domeniul Energiei au pus umarul nu numai la majorarea fortata a preturilor, ci, mai ales la crearea unui mecanism pe baza caruia companiile romanesti sa fie impinse treptat afara din aceste piete, locul lor fiind luat de companiile straine care activeaza in Romania, si pentru a caror profit autoritatile manifesta o grija excesiva in aceasta perioada.

Hotararea de guvern care excepteaza de la structura amestecurilor de gaze anumiti producatori de energie (in speta Petrom), nu a ramas singulara, o capcana similara fiind intinsa si companiilor romanesti active pe piata de energie electrica. In zilele urmatoare vom dovedi aceasta afirmatie, analizand cea mai recenta decizie a ANRE, destinata furnizorilor de energie care au preluat distributiile de la Electrica.

Pana atunci insa, se impune sa mai ramanem in piata de gaze naturale, care spre deosebire de piata energiei electrice nici macar nu beneficiaza de mecanismele de tranzactionare ale OPCOM, sau ale unei alte platforme bursiere. Poate si de aceea, ingerinta autoritatilor devine mai simpla si mai “eficienta”in acest domeniu.

Asadar, Piata de gaze naturale din Romania, dupa aparitia Legi 123/2012 si a exceptiei propuse prin HG din 23.08.2012, se prezinta astfel:
– cererea anuala de gaze naturale este de circa 14 miliarde  metri cubi  ;
– oferta de gaze naturale din import este de circa  3 miliarde metri cubi;
– oferta de gaze naturale din productia interna este de circa 11 miliarde metri cubi.

Daca ne referim strict la productia interna, facem precizarea ca din acest total de 11 miliarde metri cubi se desprinde cantitatea pusa la dispozitia producatorilor de gaze care sunt si producatori de energie electrica, ceea ce reprezinta nu mai putin de doua miliarde metri cubi, conform Notei de fundamentare a HG din 23.08.2012 www.minind.ro).

De abia apoi urmeaza stabilirea cantitatii de gaze alocate exclusiv pietei reglementate, conform Legi 123/2012 –  si care se ridica la circa 6 miliarde metri cubi, conform gradului de deschidere al pietei stabilit de catre ANRE (www.anre.ro). In categoriile celelalte de consumatori apar gazele alocate exclusiv producatorilor  de energie termica destinata populatiei si care se gasesc pe piata libera – circa 0.5 miliarde metri cubi, la un cos de import de 8%, gazele folosite pentru consumul tehnologic al operatorilor din sectorul gazelor naturale – circa 0.8 miliarde metri cubi si gazele oferite pietei libere, obtinute ca diferenta intre capacitatea de productie a gazelor din productia interna si exceptile determinate de lege – circa  1,7 miliarde metri cubi.

NOTA:  La nivelul lunilor de iarna, conform prevederilor legii 123/2012, cantitatea de gaze din productia interna, va fi folosita prin natura cererii ridicate si a ofertei limitate, exclusiv pentru piata reglementata, consumatorii care activeaza pe piata libera fiind nevoiti sa cumpere gaze din import.

Pe baza respectivei structuri de piata, Administratorii acestei tari au gasit de cuviinta sa dea din nou o “palma” initiativei si concurentei, lovind exact in acei consumatori care au parasit piata captiva, au intreprins actiuni de identificare a celei mai bune oferte, au negociat conditii de pret, calitate etc., au imbunatatit relatia furnizor-cumparator, au determinat reduceri de pret pe piata si cresteri a calitatii gazelor in cei 12 ani de liberalizare a pietei.  

De ce ? Pentru ca in Romania, initiativa privata deranjeaza cand vine din partea investitorilor autohtoni. Asadar, consumatorii iesiti din “captivitate”vor fi pusi in situatia sa achizitioneze gaze la un cos mediu format astfel: circa  76% gaze din import – la preturi de circa 500 $/1000 metri cubi si 24% gaze din productia interna – la preturi mult mai mari decat cele stabilite prin HG pentru piata captiva, avand in vedere concurenta acerba care se va realiza pentru o cantitate atat de mica aflata la liber.

Mai departe, acestia vor fi pusi in situatia sa achizitioneze gaze doar din import la preturi de circa 500 $/1000 metri cubi, in lunile de iarna, cand cantitatile de gaze din productia interna, dupa structura impusa de lege, nu pot satisface cererea pietei reglementate.

Ei vor “beneficia de oferta” pe care o vor face operatorii care activeaza pe piata reglementata in comercializarea cantitatilor nevandute pe aceasta piata, la preturi licit speculative. Or, acesti operatori sunt tocmai acele companii straine de care aminteam la inceputul materialului nostru. Cu alte cuvinte, asistam la o noua  manifestare fatisa de sustinere a companiilor straine si de sifonare a profiturilor companiilor romanesti.

Paradoxal, in paralel,  autoritatile au instituit “premierea” lipsei de initiativa a companiilor care, bazandu-se pe sloganul “merge si asa”, au ramas fideli pietei reglementate si vor plati circa 260 $/1000 metri cubi, iar cei care se gasesc pe piata liberalizata, concurentiala vor plati circa. 460-500 $/1000 metri cubi. Acestea sa fie efectele benefice ale dereglementarii impuse de FMI si acceptata de Guvernul Romaniei?

money.ro: INS: Resursele de energie primară au scăzut cu 3,5%, în primele şapte luni

Resursele de energie primară au scăzut, în primele şapte luni din acest an, cu 3,5% comparativ cu perioada corespunzătoare din 2011, în condiţiile în care producţia internă s-a redus cu 2% iar importul cu 6,4%, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), remis, vineri, AGERPRES.

‘Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I.-31.VII. 2012 au totalizat 19.845,3 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 723 mii tep faţă de perioada 1.I.-31.VII. 2011. Producţia internă a însumat 13.325,3 mii tep, în scădere cu 2,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 6.520,0 mii tep, în scădere cu 6,4%.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 36.739,7 milioane KWh, în creştere cu 78,0 milioane KWh (+0,2%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2011. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat în principal creşterii importului, cu 226,5 milioane KWh (+71,8%)’, se arată în document.

Potrivit acestuia, producţia din termocentrale a fost de peste 19,881 miliarde KWh în creştere cu 1,482 miliarde KWh (+8,1%) faţă de perioada similară a anului trecut. Producţia din hidrocentrale a fost de 8,534 miliarde KWh, în scădere cu 2,107 miliarde kWh (-19,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6,406 miliarde KWh în scădere cu 266,6 milioane kWh (-4,0%).

Producţia din centralele electrice eoliene în primele şapte luni a fost de peste 1,376 miliarde KWh, în creştere cu 743,0 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 32,044 miliarde KWh, cu 4,5% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2011, iar iluminatul public a înregistrat o creştere cu 8,3%. De asemenea, consumul populaţiei a crescut cu 1,1%.

Exportul de energie electrică a fost de 573,2 milioane KWh, în scădere cu 1,426 miliarde KWh, respectiv cu 71,3%.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4,121 miliarde KWh în creştere cu 112,9 milioane KWh, respectiv cu 2,8%.

money.ro: Petrom primeşte gaze ieftine pentru termocentrala de la Brazi

Este oficial. Petrom va putea folosi doar gaz din producţia internă pentru generarea de energie la centrala de la Brazi. Guvernul a aprobat excepţia de la Legea gazelor şi energiei, permiţând companiilor producătoare de gaze care au şi centrale de generare a energiei să folosească doar gaz din intern ca materie primă.

O Hotarâre de Guvern aprobata recent prevede că producătorii de gaze naturale care au şi capacităţi de producere a energiei electrice sunt exceptaţi de la constituirea amestecului de gaze intern-extern, celebru coş al gazelor.

Prevederea este valabilă pentru gazul folosit ca materie primă în producerea energiei electrice. De această excepţie va beneficia Petrom care este producător de gaze naturale dar are şi calitatea de consumator în cazul centralei de 860 MW, de la Brazi.

Astfel, Petrom va putea să folosească pentru producerea de energie electică în centrala de la Brazi doar gaze din intern la un preţ ce reprezinta circa 30% din preţul de import. Şi Romgaz va beneficia de această excepţie în cazul termocentralei Iernut, care însă are costuri de producţie imense.

Actul normativ mai prevede ca centralele ce vor beneficia de gaze exclusiv din producţia internă vor participa la piaţa reglementată. În nota de fundamentare a actului normativ se arată că o cantitate de până la 1,8 TWh va putea fi furnizată pe piaţa reglementată, anual, de către fiecare dintre aceşti producătorii. Centrale de producerea a energiei vor avea statut de consumator întreruptibil de gaze naturale.

Actul normativ prevede ca argument în sprijinul acestei excepţii stimularea investiţiilor companiilor integrate în explorarea şi producţia de gaze naturale, precum şi în capacităţi de producţie de energie electrică. Excepţia se aplică până la data de 31 decembrie 2014 cu posibilitatea prelungirii. Din punct de vedere al impactului la nivelul mediului de afaceri se estimează o creştere a preţului final al gazelor la ceilalţi consumatori industriali de 1,2-2%

Petrom nu a început producţia în regim comercial la Termocentrala de la Brazi, deşi probele tehnice au fost finalizate încă de la începutul acestui an. Aprobarea privind utilizarea doar a gazelor din producţia internă asigură Petrom un profit comparabil cu cel al hidrocentralelor.

energielive.ro: Importurile de gaze au scăzut cu 28,7% în primul semestru

România a importat, în primul semestru al acestui an, o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,459 milioane tone echivalent petrol, cu 28,79,2% (586.800 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2011, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, producţia internă de gaze naturale a totalizat 4,321 milioane tep, fiind cu 2.900 tep (0,1%) mai mare faţă de cea din primele şase luni ale anului trecut.

Conform unui studiu realizat de British Petroleum, rezervele dovedite de gaze naturale ale României se ridicau, la finele lui 2011, la 100 miliarde metri cubi, în scădere cu 500 miliarde mc faţă de 2010, când au fost estimate la 600 miliarde mc, şi au reprezentat 0,1% sută din rezervele mondiale, comparativ cu 0,3 la sută în anul precedent, conform AGERPRES.

energielive.ro: Consumul de gaze naturale a scăzut la 79,56 milioane MWh, în primul semestru din 2012

Consumul de gaze naturale în România a totalizat 79,56 milioane MWh în primul semestru din 2012, în scădere cu 2,363% faţă de cel din perioada similară a anului trecut, care s-a ridicat la 81,485 milioane MWh, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Producţia internă de gaze naturale ce intră în consum a reprezentat în iunie 84,96% din totalul surselor, primii doi producători (Romgaz şi Petrom) acoperind 96,05% din această sursă.

Importul ce a intrat în consum a reprezentat diferenţa, respectiv 15,04%. Primii trei importatori – furnizori interni – au realizat împreună 63,73%.

Preţul gazelor naturale din import a fost, în iunie 2012, de 426 dolari/1.000 mc (142,77 lei/MWh), în creştere faţă de cel din luna anterioară, de 410 dolari/1.000 mc (136,89 lei/MWh), conform AGERPRES.

Hotnews: Rusia: Norii negri se acumuleaza deasupra gigantului Gazprom: scadere de profit, ancheta europeana si avansul gazelor de sist si GPL

Cadere a profitului, ancheta a Comisiei Europene, cresterea concurentei: nori negri se acumuleaza deasupra mastodontului Gazprom, o ‘bijuterie a coroanei’ economiei rusesti, care se confrunta cu o serie de probleme financiare si isi vede atotputernicia din ce in ce mai amenintata, relateaza AFP.

Vestile rele s-au acumulat de la inceputul lunii septembrie pentru gigantul gazeifer, care defila triumfator in urma cu cateva luni.

Grupul s-a confruntat mai intai cu o severa scadere a profitului net in primul trimestru din 2012, cu aproape un sfert in raport cu perioada similara a anului 2011.

Dupa aceea, s-a trezit in mijlocul unei dispute diplomatice cu tarile Uniunii Europene, in momentul in care Bruxellesul a anuntat deschiderea unei anchete pentru practici anticoncurentiale.

Gazprom a anuntat, de asemenea, ca va inceta achizitiile de gaze de la producatori privati din Rusia din cauza instabilitatii cererii pe piata interna, si a abandonat practic unul dintre cele mai mari proiecte offshore, Shtokman.

“Pentru prima oara din 1998, Gazprom se confrunta cu serioase probleme financiare”, scrie banca VTB Capital intr-o nota, facand referinta la anul celei mai grave crize economice pe care a cunoscut-o Rusia dupa cadera URSS.

“Rusia a supraexploatat Gazprom mult timp, in diverse moduri, inclusiv cu scopuri politice externe
” sau pentru a consolida bugetul, explica banca.

Gazprom a fost crea la sfarsitul epocii sovietice, initial in subordinea ministerului Industriei gazeifere din URSS, si apoi constituit in societate in 1993, sub umbrela premierul din acea vreme, Viktor Cernomirdin.

Acest grup a devenit rapid “un stat in stat” si un intrument de politica externa.

Astazi, el furnizeaza un sfert din gazul consumat in Europa si are 400.000 de angajati in Rusia, unde este singurul angajator in anumite regiuni si trebuie sa finanteze sanatatea si educatia, substituindu-se statului.

Un rol care are si un cost. In aceasta saptamana, seful Serviciului antimonopol din Rusia, Igor Artemiev, a calificat Gazprom drept o “companie ineficienta”, cerandu-i sa-si “puna ordine in afaceri”.

Cu atat mai mult cu cat grupul se confrunta cu noi provocari, precum emergenta gazului de sist si a gazul natural lichefiat (GPL), care au permis Statelor Unite sa-si majoreze productia si sa exporte masiv.

Aceste vesti nu au descurajat insa Gazprom sa continue construirea a doua gazoducte majore spre Europa, cu un cost de circa 30 de miliarde de dolari.

“In momentul in care alti producatori construiesc uzine de GPL si musca din pata Gazprom, pe fondul scaderii consumului in Europa, (…) Gazprom se incapataneaza sa construiasca noi gazoducte”, ironiza in aceasta saptamana revista Vlast.

Gazprom a pierdut aproape 10% din piata interna in cursul ultimilor cinci ani, in beneficiul unor concurenti precum Novatek – o societate in plina expansiune.

In acest context, decizia de a amana sine die lansarea proiectului imensului zacamant de gaze de la Shtokman, in zona arctica a Rusiei, pare insuficient pentru analisti.

“Nu ne asteptam la un impact pozitiv decat daca Gazprom isi revizuieste toate cheltuielile pe termen lung si se adapteaza la cererea mondiala de gaze”, noteaza banca de investitii Otkritie.

Iar ancheta deschisa de Bruxelles reprezinta o amenintare care nu poate fi neglijata de grup, care a fost nevoit deja sa ramburseze unor clienti europeni aproape 2,4 miliarde de dolari pentru a evita anchetele serviciilor antimonopol.

Hotnews: Ministrul Mediului, Rovana Plumb, despre exploatarea gazelor de sist: Suntem sub moratoriu si ramanem asa!

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat ca asteapta decizia Uniunii Europene in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist, aceasta urmand sa fie adoptata si de Romania.

“Primele indicii ale unuia din cele trei studii demonstreaza clar ca exista riscuri majore din punctul de vedere al protectiei mediului. Acum nu avem un punct de vedere clar. Urmeaza dezbateri la nivelul Comisiei Europene si in Parlamentul European. Vom participa cu specialisti la acestea, ne vom spune punctul de vedere ca stat membru, apoi, in functie de formularile si concluziile care se vor trage la nivelul UE, ne vom alinia”, a declarat ministrul Mediului, Rovana Plumb, citat de agentia Agerpres.

Oficialul guvernamental a mai spus ca pana in prezent s-au conturat doua opinii distincte, una dintre acestea facand referire la o legislatie incompleta, iar cea de-a doua la faptul ca exista risc in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist.

“In momentul de fata suntem sub moratoriu si ramanem asa!”, a precizat ministrul Mediului, Rovana Plumb.

In luna mai a acestui an, Rovana Plumb a anuntat ca procedura de exploatare a gazelor de sist este suspendata in Romania pana la sfarsitul anului, atunci cand este asteptata o decizie a Uniunii Europene.

O luna mai tarziu, si premierul Victor Ponta a anuntat ca Romania va reanaliza in luna decembrie a acestui an pozitia sa cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist.

Moratoriul instituit de autoritatile romane este apreciat de organizatii neguvernamentale care au protestat in mai multe randuri in diferite judete ale tarii. Acesta afecteaza insa operatiunile in Romania ale grupului american Chevron care estima ca va incepe forarile de explorare in semestrul in curs.

De altfel, mai multe companii s-au aratat interesate de asemenea oportunitati.

energielive.ro: Bulgaria ar putea cumpăra gaze naturale din România

Bulgaria ar putea importa gaze naturale din România, a anunţat ministrul economiei şi energiei al acestei ţări Delian Dobrev. Oficialul a asistat joi, la Ruse, la ceremonia de lansare a lucrărilor la partea bulgărească a interconexiunii între reţelele de gaze ale Bulgariei şi României.

Dobrev a declarat că acest proiect va ajuta nu numai la creşterea securităţii alimentării cu gaze naturale, ci şi la diversificarea surselor. ‘Ştim că românii au un avans faţă de noi în ceea ce priveşte prospectarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, au descoperit deja cantităţi semnificative şi acest proiect ne va da posibilitatea să cumpărăm gaze româneşti’, a spus el. Conducta între Ruse şi Giurgiu va avea o capacitate anuală cuprinsă între 0,5 şi 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce reprezintă jumătatea din consumul Bulgariei, a precizat Dobrev.

Premierul bulgar Boiko Borisov, care a asistat, de asemenea, la ceremonia ce a marcat prima săpătură a interconexiunii, a spus însă că deţine informaţii potrivit cărora şi în blocul situat pe platoul continental şi în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră există cel puţin aceleaşi cantităţi de gaze naturale ca şi cele descoperite recent în România. ‘Nu îi invidiez pe români, deoarece ştiu un pic mai mult decât voi şi sper că în scurt timp va fi anunţată descoperirea unor zăcăminte de gaze şi probabil de petrol şi în partea bulgară a Mării Negre’, a adăugat Borisov.

Guvernul bulgar a aprobat la sfârşitul lunii iulie emiterea unei autorizaţii care va permite grupului petrolier francez Total SA să efectueze prospecţiuni asupra blocului “Khan Asparuh”, care are o suprafaţă totală de peste 14.000 kilometri pătraţi şi se află la o distanţă de 15 kilometri de depozitul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an în zona românească din Marea Neagră.

Interconexiunea între România şi Bulgaria are o importanţă deosebită pentru că poate asigura, pe termen scurt, într-un moment de criză, fluxul de gaze într-un sens sau altul, iar pe termen lung contribuie la siguranţa alimentării cu gaze a ambelor ţări, a declarat, pentru Agerpres, Liviu Pintican, director general adjunct al Transgaz. Dl. Pintican a notat că segmentul românesc terestru este aproape finalizat, urmând în cel mai scurt timp să înceapă şi construirea porţiunii pe sub Dunăre. Reprezentantul Transgaz a refuzat să comenteze dacă realizarea proiectului a întârziat din cauza părţii bulgare, care abia acum începe lucrările de construcţie, exprimându-şi însă speranţa că proiectul va fi finalizat în termenul stabilit, care este mijlocul anului viitor.

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut consorţiului bulgaro-austriac care va construi segmentul pe teritoriul ţării să lucreze cu eforturi dublate pentru a finaliza proiectul înainte de termenul de 31 mai 2013. Kiril Temelkov, directorul general al companiei Bulgartransgaz, a promis că acest lucru se va întâmpla. Temelkov a spus ziariştilor că partea conductei de sub Dunăre care se proiectează în prezent va fi realizată printr-o tehnologie ultramodernă şi practic nu va afecta în nici un fel mediul înconjurător – ţeava va trece la câteva metri sub fundul fluviului. Tronsonul de sub Dunăre va fi construit de un consorţiu în care intră câteva companii româneşti şi una din Bulgaria, a precizat ministrul.

Valoarea totală a proiectului este de circa 24 milioane de euro, din care 9 milioane sunt asigurate de fonduri europene, cofinanţarea părţii bulgare este de 11 milioane de euro, iar restul trebuie asigurat de compania română Transgaz. Lungimea totală a conductei între Ruse şi Giurgiu va fi de 25 km, din care 15,4 pe teritoriul bulgăresc, iar 2,1 kilometri pe sub Dunăre, conform AGERPRES.

money.ro: Gazprom sistează achiziţiile de gaze naturale de la producătorii independenţi din Rusia

Compania rusă de stat Gazprom, monopol în domeniul exporturilor de gaze ruseşti, şi-a anunţat furnizorii, printre care şi grupul Lukoil, că a suspendat achiziţiile de gaze naturale din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi la export.

Decizia Gazprom nu afectează transporturile de gaze efectuate de companie de la producători către consumatori şi nici operaţiunile subsidiarelor controlate de grup, se arată într-un comunicat al gigantului rus, citat de Bloomberg.

Scrisoarea către furnizori a fost trimisă săptămâna trecută, iar măsura a intrat în vigoare începând de luni, potrivit Financial Times.

Gazprom notează că suspendarea achiziţiilor de gaze naturale de la producătorii independenţi a fost determinată în principal de cererea instabilă de pe piaţa rusă.

Printre furniorii afectaţi de decizie se numără şi Novatek, al doilea mare producător de gaze naturale din Rusia, alături de TNK-BP, Rosneft şi Lukoil.

Grupul nu a precizat volumele de gaze vizate de măsură. Cotidianul rus Vedomosti notează că Gazprom a renunţat la preluarea a 42 milioane metri cubi de gaze pe zi de la Novatek şi 27 milioane metri cubi de la Lukoil.

Companiile vizate de decizie nu au comentat informaţiile.

Comisia Europeană (CE) a început săptămâna trecută o anchetă privind activităţile Gazprom în Europa Centrală şi de Est, încercând să determine dacă grupul rus a obstrucţionat concurenţa pe pieţele din regiune.

energyonline.ro: Dalia Grybauskaite: Lituania şi România vor coopera pentru rute alternative privind gazele naturale

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a declarat, după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, că ambele ţări vor coopera pentru asigurarea de rute alternative de transport al gazelor naturale, menţionând în acest sens proiectele viitorului Coridor Sudic European şi al gazoductului Nabucco.
vor coopera în eforturile lor pentru a pune capăt cât mai curând posibil a izolării energetice ale unor regiuni distincte din UE, în probleme de securitate energetică şi nucleară, precum şi pentru a asigura o alternativă la aprovizionarea cu gaze naturale. Viitorul Coridor Sudic european care va trece prin România şi gazoductul Nabucco pot deschide noi oportunităţi de import de gaze pentru Lituania”, a declarat Grysbauskaite, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei Lituaniei, dat publicităţii miercuri, după întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Băsescu.
De asemenea, într-un comunicat anterior, care anunţa vizita oficială la Bucureşti, Grybauskaite a evidenţiat că “Lituania şi România împărtăşesc interese foarte asemănătoare în domeniul energetic”.
“Ambele ţări sunt dependente de un singur furnizor – Gazprom. De aceea, priorităţile lor majore includ găsirea unor surse alternative, construcţia de interconectoare energetic, realizarea de terminale pentru gaze lichefiate şi proiecte de centrale nucleare. Lituania şi România au şi un alt scop comun: să se alăture pieţei energetice pan-europene. Ca o ţară în căutarea unor alternative de aprovizionare cu gaze, Lituania apreciează contribuţia României la dezvoltarea unei reţele europene interstatale pentru gazele naturale”, a spus Grybauskaite, anterior sosirii la Bucureşti.
Proiectul gazoductului Nabucco, de transport al gazelor naturale din Asia spre Europa, reprezintă şi principala componentă a Coridorului Sudic. Va fi o conductă care va conecta regiunile cele mai bogate în resurse de gaze naturale de pe glob – regiunea Mării Caspice, Orientul Mijlociu – cu pieţele europene de consum.

energyonline.ro: Gazprom: Investigatia CE face parte din campania de a presa grupul sa reduca preturile

Investigatia Comisiei Europene impotriva Gazprom, referitoare la practici anti-concurentiale, face parte din campania CE de presiuni pentru reducerea preturilor, potrivit producatorului rus de gaze, transmite MarketWatch.
“Este o incercare de a rezolva problemele economice ale UE, in special ale noilor membri din Europa de Est, in detrimentul Rusiei”, a declarat purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov.
El a aratat ca Gazprom a spera sa aiba o discutie “deschisa si onesta” despre problemele care stau la baza investigatiei, dar Comisia Europeana nu a raspuns.
CE investigheaza si daca Gazprom a impiedicat tarile sa isi diversifice furnizorii de gaze si a impus preturi incorecte clientilor, insistand ca pretul gazelor naturale sa depinda de cotatila petrolului.
Kuprianov a aratat ca legatura dintre pretul gazelor si cel al petrolului va fi mentinuta in contractele pe termen lung.
El a adaugat ca Gazprom se asteapta ca livrarile de gaze in Asia sa le depaseasca in curand pe cele catre Europa, iar conducerea grupului va decide in curand daca sa mareasca livrarile catre est.
Comentariile sale au venit la scurt timp dupa ce presedintele rus Vladimir Putin a emis un decret care limiteaza obligatia companiilor de interes strategic sa coopereze cu autoritatile de reglementare straine, scrie Mediafax.
Conform regulilor europene, companiile gasite vinovate de abuz de pozitie dominanta pe piata pot fi amendate cu pana la 10% din cifra de afaceri anuala, iar in cazul Gazprom ar fi vorba de peste 10 miliarde de euro.

money.ro: Gazele de şist, fata morgana din Europa de Est

Polonia, care era creditată cu vaste zăcăminte de gaze de şişt, a suferit o primă deziluzie. Exxon Mobil s-a retras din Polonia după ce rezultate primelor două sonde s-au situat sub aşteptări. Chevron, al doilea căutător de gaze din Polonia, spune că verdictul final îl va da peste trei ani, la încheierea fazei de explorare.

Una dintre cele mai mari companii petroliere, Chevron şi-a extins aria de căutare a controversatelor gaze de şist. A început de doi ani să “cartografieze” cele mai intersante regiuni de pe glob, pe care le suprapune peste harta celor mai lucrative pieţe ale gazelor naturale şi se concentrează pe locurile în care cele două se suprapun. Europa de Est punctează cel mai bine la ambele criterii.

Chevron şi-a definit zonele de interes de-a lungul unei linii care pleacă de undeva de lângă Marea Baltică şi merge până la Marea Neagră, de-a lungul aşa-numitei Falii Trans-Europene. Pe ambele laturi ale acestei linii Chevron a licitat şi câştigat dreptul de explorare pentru 1,2 milioane de hectare în Polonia, România şi Bulgaria. De asemenea, recent s-a anunţat şi înţelegerea perfectată cu Ucraina pentru explorarea unui mare bloc din Ucraina.

“Uitaţi-vă pe o hartă a regiunii făcute din satelit, şi veşi vedea o linie pe care o urmărim”, a declarat pentru Financial Times Jay Pryor, şeful diviziei de dezvoltare. “Încercăm să obţinem cele mai bune perimetre de-a lungul acestei direcţii”.

Şisturile sunt cel mai des întâlnite roci sedimentare de pe Pământ, formând sursa pentru formarea hidrocarburilor care au migrat apoi în depozitele clasice. Boomul producţiei din SUA a început când companiile petroliere au inventat metode de extracţie direct din şisturi, roca sursă, utilizând tehnici noi precum fracturarea hidraulică care sparge straturile georlogice şi eliberează gazele naturale care sunt închise în şişturi.

Este evident acum că aceeaşi tehnologie poate fi folosită cu succes şi pentru exploatarea altor rezerve din întreaga lume, inclusiv din Australia, Africa de Sud şi Europa de Est. Asemenea rezerve potenţiale au fost identificate în 32 state. Conform datelor furnizate de Energy Information Administration (E.I.A), agenţie federală a SUA, rezervele exploatabile de gaze naturale la nivel global s-ar putea majora cu 40%.

Dar se ştie foarte puţin despre noile perimetre de unde pot fi extrase gaze naturale. Aceasta spre deosebire de USA, unde forajele extensive în zone precum Barnett Shale din Texas. Aici s-au realizat achiziţii vaste de date geologice înainte de a se trece la captarea hidrocarburilor. De exemplu, în perimetrul central din această regiune au fost forate peste 3.000 de sonde, începând din anul 2000. A fost o muncă intensă de explorare, care a condus la boomul producţiei din anii următori.

Analistul Menno Koch de la Lambert Energy, o companie britanică de consultanţă spune că “în Europa trebuie forate un număr semnificativ de sonde pentru a căpăta o imagine clară a structurii geologice”.

Mai sunt şi alte piedici în calea extinderii noii tehnologii în Europa de Est. Succesul înregistrat în SUA s-a datorat în mare măsură sutelor de întreprinzători independenţi care au efectuat explorări, a logisticii create de companiile petroliere prin care se oferă service, instalaţii de foraj şi alte utilaje esenţiale pentru desfăşurarea în condiţii optime a forajelor. În plus piaţa financiară dezvoltată a pus la dispoziţie capitalul necesar noilor afeceri.

Un alt aspect, prin care SUA se deosebeşte de restul lumii, este dat de dreptul de a exploata zăcămintele minerale din subsol acordat proprietarilor de teren. În foarte puţin locuri din afara SUA se regăseşte această combinaţie de factori care facilitează exploatarea bogăţiilor subsolului.

Robert Clark, şeful diviziei de gaze neconvenţionale de la Wood MacKenzie, agenţie de consultanţă, spune că numai ţările care au combinaţia corectă a acestor factori – structuri geologie adecvate, suport guvernamental, preţuri bune la gaze, suficiente firme de service şi interesul marilor companii pentru expolorarea convenţională – sunt Argentina, Australia şi Indonezia. Printre ţările cărora le lipsesc piese esenţiale din acest puzzle sunt Spania, Irlanda şi Africa de Sud.

Sprijinul guvernamental este esenţial pentru reuşita punerii în valoare a zăcămintelor de gaze de şist. Consultanţii spun că oficialii unei ţări trebuie să fie deschişi colaborării cu companiile petroliere. Pentru exploatarea gazelor de şist pot fi necesare şi forarea a 400 de puţuri pe an. Aceasta presupune o modificare a strategiilor din partea agenţiilor de reglementare.

Însă în multe ţări autorităţile se opun explorării gazelor de şist. Opoziţia faţă de fracturarea hidraulică, despre care ecologiştii spun că poate contamina apele freatice a determinat Franţa să interzică această practică. La începutul acestui an, Bulgaria a retras dreptul Chevron de a explora în zona Dobrogei, una dintre cele mai fertile regiuni din ţară, de frica poluării pânzei freatice.

Opoziţia faţă de exploatarea gazelor de şist din Argentina este practic inexistentă, ceea ce o face să fie privită ca o viitoare mare producătoare de gaze. EIA estimează rezervele potenţiale ale Argentinei la 22.000 de miliarde metri cubi, situându-se din acest punct de vedere doar în urma Chinei şi SUA. Perimetrul denumit Vaca Muerta (Vaca Moartă) are asemenea rezerve încât atrage investitori străini în ciuda preluării de către stat a controlorului asupra companiei naţionale YPF de la cea spaniolă Repsol, ceea ce a cam speriat comunitatea oamenilor de afaceri străini.

O altă ţară acreditată în ultimul cu rezerve imense de gaze de şist, Polonia, este dornică de a-şi reduce dependenţa de importurile din Rusia. Sectorul a atras mari investitori, precum Chevron, percepţia populaţiei este favorabilă, iar preţul suficient de mare pentrzu a face exploatarea zăcămintelor rentabilă prin procedeele de fracturare hidraulică. În prezent este cu mult în urma Argentinei.

Şeful diviziei de dezvoltare a Chevron manifestă un optimism moderat: “Nu s-au forat suficiente sonde pentru a spune dacă Polonia va avea o producţie semnificativă de gaze.”. Prin contrast, în Argentina există “informaţii certe referitoare la sondele de explorare cu performanţe pozitive ale debitelor de gaze extrase”.

Polonia a suferit şi o lovitură de imagine în acest an, după ce Exxon-Mobil s-a retras în urma eşecului celor două sonde de explorare, care nu au confirmat zăcăminte exploatabile comercial.

Chevron spune că lipsa datelor certe rezultate din explorarea temeinică a subsolului, face ca Europa de Est să fie o terra incognita. Stadiile explorării sunt incipiente, chiar şi în Polonia, afânu-se în faza achiziţiilor seismice şi a forării primelor puţuri verticale pentru analiza mostrelor de roci. Numai după ce se va ajunge la forarea sondelor orizontale şi fracturare se va putea decide lansarea producţiei pe scară largă.

Avansul este lent şi rezultatele se lasă aşteptate. “Cinci ani sunt necesari ca să ştim dacă vom avea sau nu producţie”, spune Ian MacDonald, vicepreşedinte al Chevron Europe, Euroasia şi Orientul Mijlociu. “Activitatea din Polonia a început acum doi ani, astfel că de abia peste încă trei vom şti dacă se trece la faza exploatării comerciale. Şi în total durează 10 ani, până când se atinge nivelul producţiei la capacitatea maximă”.

În România explorările sunt amânate, guvernul Ponta impunând un moratoriu privind explorarea şi extracţia gazelor de şist spre sfârşitul lunii mai. FT aminteşte că au avut loc o serie de proteste vehemente, inclusiv în estul României, care duce mare lipsă de locuri de muncă şi unde a fost declanşată o campanie împotriva deciziei fostului guvern de a acorda companiei petroliere americane Chevron licenţa pentru a explora potenţialele depozite de gaze de şist din blocul Bârlad, în apropiere de frontiera cu Republica Moldova. Chevron a mai câştigat mai multe licenţe de explorare pe o suprafaţă totală de peste 9.000 km pătraţi, în regiunea Dobrogea de nord-est şi sud-est, în apropierea graniţei cu Bulgaria.

Faptul că au existat mai multe schimbări de guverne în regiune, în această primăvară, cu preluări ale puterii de către alte partide politice, înseamnă inevitabil că poziţia unei ţări privind gazele de şist se poate schimba. Acest lucru poate avea un impact asupra unei abordări individuale a investitorilor şi asupra nivelului de investiţii dintr-o ţară.

 energyonline.ro: Gazul de șist – patronatele protestează

« Este interzis să interzici discuțiile despre gazul de șist și despre energia nucleară. Avem niște atuuri incredibile în aceste domenii. E adevărat că nu trebuie să le folosim fără să ținem cont de nimic, dar trebuie să acordăm o șansă cercetării știintifice și tehnologiei » a declarat Laurence Parisot, președinta MEDEF, cea mai mare asociație patronală din Franța, la universitatea de vară a acestei asociații.
Doamna Parisot, cunoscută pentru pozitiile ei tranșante, s-a pronunțat astfel înaintea conferinței asupra mediului care va fi organizată, pe 14 și 15 septembrie, la Paris, la inițiativa președintelui François Hollande. Conferința, la care vor participa atât decidenți politici francezi cât și oameni de afaceri, sindicate îi ONG-uri, își propune să discute protecția mediului în condițiile dezvoltării economice durabile a Franței.
Lobby-ul ecologist foarte puternic în Franța, reprezentat în primul rând le ministra mediului Delphine Batho, se opune oricărei forme și tehnologii de explorare și exploatare a gazelor de șist și, de asemenea, cere renunțarea progresivă la energia nucleară. În schimb, ministrul însărcinat cu relansarea economică, Arnaud Montebourg, susține că, mai ales în condițiile actuale de criză, țara nu-și poate permite să se lipsească de energia ieftină asigurată de centralele nucleare și de potențialul de independență energetică

 

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter