revista presei pe energie 15 iunie

2010/06/15

ziare.com: Romgaz: Romania va fi inclusa in South Stream

Romania va fi inclusa in proiectul South Stream deoarece pretul gazoductului ar fi mai mic daca ar traversa tara noastra, sustine Marcel Piteiu, director general al Romgaz.

“Romania se asteapta sa primeasca invitatia oficiala de a face parte din traseul conductei de gaze South Stream, proiect dezvoltat de cel mai mare producator de gaze din lume, Gazprom, impreuna cu italienii de la Eni”, a declarat Marcel Piteiu, citat de Adevarul

Afirmatia a fost facuta la Neptun la forumul regional pe teme energetice FOREN, cu doar o zi inainte ca o delegatie a Romaniei sa ajunga la Moscova pentru a discuta cu conducerea Gazprom pe tema includerii in harta gazoductului.

“Subiectul principal al discutiilor este proiectul gazoductului South Stream. Ei (Gazprom – n.n.) au tot interesul sa propuna Romaniei sa faca parte din acest proiect. Si cred ca vor invita Romania sa se alature acestui proiect”, a punctat Piteiu.

South Stream va traversa Marea Neagra si va duce gaze rusesti in centrul si sudul Europei. Rusii analizeaza in prezent doua variante de traseu, prin Romania si Bulgaria, pentru punctul de start al conductei terestre.

Adevarul: Videanu şi oficialii Romgaz discută miercuri cu Gazprom pe tema includerii României în South Stream

South Stream va aduce gaze în Europa ocolind Ucraina

South Stream va aduce gaze în Europa ocolind Ucraina

O delegaţie condusă de ministrul Economiei, Adriean Videanu, din care vor face parte şi oficiali Romgaz, va pleca mâine la Moscova, urmând ca miercuri să discute cu conducerea Gazprom pe tema includerii României în proiectul South Stream, a declarat directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu.

Acesta a precizat că, în opinia sa, România va fi invitată să participe la proiect.

„Mâine (marţi – n.r.) plec la Moscova, unde subiectul principal este South Stream, dar eu voi aborda şi problema depozitelor de gaze. Eu zic că ne vor invita în South Stream, au tot interesul. Dar este o decizie politică”, a afirmat Piteiu la forumul regional pentru energie FOREN, care se desfăşoară în perioada 13-17 iunie la Neptun.

South Stream va aduce gaze ruseşti în Europa ocolind Ucraina. Conducta va fi funcţională în 2015, potrivit oficialilor ruşi.

Totodată, o altă temă de discuţie va fi colaborarea dintre Romgaz şi Gazprom pentru realizarea a nouă depozite de gaze pe teritoriul României.

Adevarul: România se şi vede în South Stream

Administratorii reţelelor transeuropene ar putea alege România ca traseu al viitoarei conducte South Stream

Administratorii reţelelor transeuropene ar putea alege România ca traseu al viitoarei conducte South Stream

O delegaţie română va discuta, mâine, la Moscova, cu conducerea Gazprom pe tema includerii ţării noastre pe harta gazoductului rusesc South Stream. Directorul general al Romgaz, producătorul român de stat de gaze, este convins că traseul conductei va trece prin România, întrucât presupune costuri mai mici.

România se aşteaptă să primească invitaţia oficială de a face parte din traseul conductei de gaze South Stream, proiect dezvoltat de cel mai mare producător de gaze din lume, Gazprom, împreună cu italienii de la Eni, a declarat Marcel Piteiu, director general al Romgaz, prezent la Neptun la forumul regional pe teme energetice FOREN.

Potrivit şefului producătorului român de gaze, o delegaţie oficială a României, din care vor face parte ministrul Economiei, Adriean Videanu, şi reprezentanţi ai Romgaz, va discuta mâine, la Moscova, pe această temă cu cei de la Gazprom.

“Subiectul principal al discuţiilor este proiectul gazoductului South Stream. Ei (Gazprom – n.n.) au tot interesul să propună României să facă parte din acest proiect. Şi cred că vor invita România să se alăture acestui proiect”, a punctat Piteiu.

South Stream va traversa Marea Neagră şi va duce gaze ruseşti în centrul şi sudul Europei. Ruşii analizează în prezent două variante de traseu, prin România şi Bulgaria, pentru punctul de start al conductei terestre.

Relaţii mai bune ruso-române

Piteiu consideră că ruşii se vor orienta spre România întrucât relaţiile cu bulgarii, care au fost în trecut extrem de calde, s-au răcit odată cu noua guvernare de la Sofia, care a reconsiderat toate proiectele energetice în colaborare cu ruşii.

Astfel, proiectul centralei nucleare de la Belene, care ar fi trebuit realizat împreună cu o companie rusă, a fost îngheţat, întrucât autorităţile de la Sofia vor un partener european.

Mai mult, oficialul Romgaz a mai spus că, dacă South Stream ar trece prin România, ar fi cu 300 de kilometri mai scurt decât dacă ar trece prin Bulgaria, deci varianta prin ţara noastră ar presupune costuri mai mici.

De asemenea, un alt subiect de discuţie va fi, la Moscova, colaborarea cu Gazprom pentru realizarea unor noi depozite de gaze pe teritoriul României.

În acest sens, un memorandum de înţelegere fusese semnat în urmă cu un an, pentru înfiinţarea unei companii mixte Romgaz-Gazprom, care să construiască aceste depozite, memorandum care a fost prelungit pentru încă un an.

Nouă proiecte de depozite de gaze

În februarie, când o delegaţie a Gazprom condusă de vicepreşedintele Alexander Medvedev a vizitat România, Romgaz a propus nouă amplasamente optime pentru realizarea depozitelor, în zona Dobrogei, în apropiere de conducta magistrală de tranzit prin care gazele ruseşti ajung în Balcani.

„Vom discuta cu partea rusă şi despre cele nouă proiecte de depozite de înmagazinare a gazelor în România propuse de noi”, a mai spus Piteiu.

Mai mulţi bani pentru investiţii

Romgaz a suplimentat cu peste 300 de milioane de lei bugetul de investiţii pentru acest an, ajungând la un total de 1,2 miliarde de lei. Suma suplimentară va fi folosită în principal pentru activităţile din afara ţării, din state precum Irak, Slovacia şi Polonia.

EVZ: România se autoinvită în South Stream

Oficiali români care vor fi prezenţi astăzi la Moscova au anunţat încă de ieri că Gazprom are tot interesul să implice ţara noastră în proiectul energetic.

Ruşii au tot interesul să invite România în South Stream, a declarat ieri Marcel Piteiu, directorul general al producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş. Rămâne de văzut dacă o invitaţie oficială în acest sens ar putea veni chiar astăzi, în cadrul vizitei pe care o delegaţie română, condusă de ministrul economiei, Adriean Videanu, o efectuează la Moscova.

„Subiectul principal al discuţiilor va fi South Stream, dar eu voi aborda şi problema depozitelor de gaze. Eu zic că ne vor invita în South Stream, au tot interesul”, a afirmat Piteiu, prezent la forumul regional pentru energie FOREN. El a adăugat că ruta prin Bulgaria a conductei este mai mare cu 300 de kilometri, dar a precizat că orice decizie se va lua va fi una „politică”.

Răceală între Bulgaria şi Rusia

Invitarea României în South Stream pare singura posibilitate care îi rămâne Rusiei, după ce relaţia cu Bulgaria, văzută până acum ca unul dintre partenerii principali în proiect, continuă să se deterioreze.

Seria de declaraţii care a stârnit controverse la Moscova a fost completată, săptămâna trecută, de cele ale premierului bulgar, Boyko Borisov, care a anunţat că îngheaţă proiectul construcţiei centralei nucleare de la Belene şi că reconsideră participarea la oleoductul Burgas- Alexandroupolis, proiecte dorite de Rusia.

Mai mult, viceministrul bulgar de externe, Marin Raykov, a declarat sâmbăta trecută, potrivit Novinite.com, că Nabucco – sprijinit de Comisia Europeană – este o prioritate pe termen lung pentru Bulgaria, în timp ce South Stream încă ridică multe întrebări. „Bulgaria va lucra cu partenerii săi europeni astfel încât, până la finele anului, toate procedurile necesare începerii construcţiei să fie gata”, a spus Raykov.

El a adăugat că întărirea conexiunii politicii energetice a Bulgariei cu cea europeană este în topul agendei ţării.

Oficialii români au susţinut tot timpul că Nabucco, care ar urma să transporte gaz caspic în Europa, este prioritar, dar sunt deschişi şi pentru o participare la South Stream. Ambele gazoducte au însă puncte slabe: primul cu sursa de aprovizionare, iar al doilea cu finanţarea, dat fiind că este evaluat la circa 25 de miliarde de dolari.

Pe de altă parte, „este de văzut dacă în contextul evoluţiei relaţiei dintre Rusia şi Ucraina, South Stream mai este de actualitate. Nabucco este un proiect care avansează”, ne-a declarat Răzvan Nicolescu, fost ataşat pe probleme de energie la Bruxelles.

Europa ar trebui să nu vadă cele două proiecte ca fiind concurente, ci complementare, a afirmat Slav Slavov, regional manager al Consiliului Mondial al Energiei.

„Aşa ar trebui privite de toţi europenii. Din cauza întârzierii Nabucco, gazul caspic se duce în China, în timp ce noi încă ne întrebăm aici care e mai important: Nabucco sau South Stream”, a spus Slavov, în cadrul FOREN, spunând că „pierdem momentul”. 

„Gazul caspic se duce în China, în timp ce noi încă ne întrebăm aici care e mai important: Nabucco sau South Stream.”,
SLAV SLAVOV, regional manager al Consiliului Mondial al Energiei

Bursa: ROMGAZ: Cred că “Gazprom” ne va invita oficial în “South Stream”

Directorul general al “Romgaz” Mediaş, Marcel Piteiu, apreciază că “Gazprom” va invita oficial Româ nia în proiectul “South Stream”, întrucât partea rusă “are tot interesul”. Domnia sa a declarat, citat de Mediafax: “Memorandumul încheiat în 2009 cu < Gazprom > a fost prelungit cu un an. Mâine (astăzi – n.r.) plec la Moscova, unde subiectul principal este < South Stream >, dar eu voi aborda şi problema depozitelor de gaze. Eu zic că ne vor invita în < South Stream >, au tot interesul. Dar, este o decizie politică”.
Totodată, “Romgaz” aşteaptă de la guvernul din Kurdistan o serie de date legate de nivelul investiţiei în explorarea şi exploatarea unor câmpuri petroliere. “Ei (oficialii din Kurdistan – n.r.) s-au arătat interesaţi de colaborare pentru explorare şi producţie”, a adăugat Piteiu, afirmând că lucrările vor fi derulate în asociere cu alte companii. Pentru lucrări de explorare şi producţie în afara ţării, “Romgaz” a suplimentat bugetul de investiţii pentru 2010 de la 800 milioane lei la 1,2 miliarde lei.

money.ro: Cât timp ne mai ajunge gazul

În ultimul deceniu, producţia de gaze naturale a României scade de la an la an şi doar temperareaconsumului din ultimul timp, generată de criză, a mai redus din dependenţa faţă de importurile ruseşti.Vezi producţia şi consumul de gaze naturale, la noi şi în lume, şi câţi ani de ars gazul ne mai permit rezervele lumii.

România a consumat anul trecut 13,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 15% faţă de 2008, potrivit unui raport al companiei energetice British Petroleum. Producţia internă a fost şi ea în scădere, ridicându-se la doar 10,9 miliarde de metri cubi, cu 4,2% mai puţin faţă de 2008.

Sunt cele mai mici niveluri de consum şi producţie din ultimii zece ani. De altfel, din 1999 până în prezent, producţia a scăzut de la an la an: de la de la 14 miliarde la 10,9 miliarde anul trecut. Asta în timp ce consumul naţional a avut o evoluţie sinusoidală: de la 17,2 miliarde de metri cubi în 1999, s-a ajuns, în 2003, la un vârf de 18,3 miliarde, evoluţia continuând tot “în dinţi de ferăstrău” până la 13,6 miliarde anul trecut.

Raportul British Petroleum creditează România cu rezerve certe de gaze naturalede 630 de miliarde de metri cubi, adică 0,3% din rezerevele la nivel mondial. Cu acest nivel, rezervele ar acoperi consumul naţional (fără importuri) timp de 46 de ani, dacă ne raportăm la consumul de anul trecut. În varianta în care luăm în calcul consumul din 2008-an cu creştere economică, rezervele de gaze naturale ne-ar mai ajunge pentru doar 39 de ani, fără a lua în calcul importurile. Cifrele sunt valabile, evident, fără a lua în calcul descoperirea de noi zăcăminte.

Topul producătorilor

La nivel mondial, omenirea a consumat anul trecut 2.940 de miliarde de metri cubi, în scădere cu 2,1% faţă de anul precedent. Cel mai mare consumator au fost Statele Unite, cu 646 de miliarde de metri cubi (22% din consumul mondial, în scădere cu 1,5% faţă de 2008), urmate de Federaţia Rusă, cu 389,7 miliarde de metri cubi (scădere cu 6,1% faţă de anul precedent) şi de Iran, cu 131,7 miliarde, în creştere cu nu mai puţin de 10% faţă de 2008.

Topul consumatorilor

Primele două poziţii ale clasamentului se repetă şi dacă ne referim la producţie. Astfel, anul trecut Statele Unite şi-au recuperat poziţia de cel mai mare producător de gaze din lume, pierdută în faţa Rusiei acum opt ani, în 2002. Producţia SUA a fost, în 2009, de 593,4 miliarde de metri cubi (în creştere cu 3,5%) reprezentând 20% din extracţia de gaze la nivel mondial. Rusia a produs în schimb doar 527,5 miliarde de metri cubi, înregistrând o scădere severă, de 12,1% faţă de 2008. Cele două superputeri energetice sunt urmate, în clasamentul producţie, de Canada, care a extras anul trecut 161 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu 6,7% mai puţin decât în 2008.

Cine stă pe cel mai mult gaz

Cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale, le are, potrivit companiei energetice britanice, Federaţia Rusă: 44.380 de miliarde de metri cubi, adică aproape un sfert (23,7%) din rezervele totale ale planetei, cuantificate de BP la 187.490 de miliarde de metri cubi. Rusia este urmată de Iran, cu rezerve de gaz dovedite de 29.610 de miliarde de metri cubi (15,8% din rezervele mondiale) şi de micul stat arab Qatar, în subsolul căruia s-ar afla 25.370 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică 13,5% din rezervele totale ale lumii. Aşadar, la nivel global, rezervele de gaze acoperă consumul omenirii pentru aproape 64 de ani, luând în calcul anul 2008 şi excluzând, bineînţeles, noile descoperiri.

EVZ: Licitaţiile de foraj ale Romgaz, luate la puricat

Firmele care au contractat lucrări şi servicii de foraj sonde de la Romgaz şi Transatlantic Worldwide au intrat în vizorul inspectorilor Consiliului Concurenţei.

Instituţia a anunţat că a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere între aceste firme. Potrivit oficialiilor Consiliului, sunt vizate contractele încheiate în perioada 2005-martie 2009. „Dacă vom avea suspiciuni, investigaţia se poate extinde şi pe anii anteriori”, ne-au precizat reprezentanţii instituţiei.

Până în prezent, inspectorii de concurenţă au efectuat inspecţii inopinate simultane la sediile mai multor societăţi din domeniul serviciilor de foraj sonde, iar documentele ridicate se află în analiza instituţiei.

„În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Totodată, Consiliul a informat că a declanşat şi o investigaţie pe piaţa locală a lucrărilor de instalaţii de utilizare a gazelor naturale, din oraşele Turnu-Măgurele, Alexandria, Giurgiu şi Olteniţa. Investigaţia vizează o posibilă înţelegere între 11 firme, cu privire la stabilirea unui tarif unic de prestare a acestor servicii.

„Acordăm o atenţie deosebită lucrărilor de racordare a locuinţelor la reţeaua de gaz. (…) Există numeroase plângeri din partea populaţiei referitoare la existenţa unor nereguli în acest domeniu”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Bursa: Luptă aprigă pentru derivatele pe energie

BVB negociază cu OPCOM pentru lansarea de derivate pe energie
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut mai multe runde de negocieri cu reprezentanţii OPCOM (Operatorul pieţei noastre de electricitate) pentru lansarea de produse derivate pe energie electrică, potrivit unor surse din piaţă. OPCOM administrea-ză una dintre cele mai lichide pieţe de energie, clasându-se în primele opt europene. Or şi Bursa Române de Mărfuri (BRM) curtează BVB, de peste un an, pentru dezvoltarea unei pieţe a derivatelor pe mărfuri (energie, cereale şi metale). Până acum, niciuna din aceste negocieri nu s-a finalizat cu un proiect concret.
Proiectul tranzacţionării de derivate pe energie electrică a fost prezentat noului Consiliu al BVB de executivul Bursei în una dintre primele şedinţe de după alegerea actualilor administratori. Cosmin Gheorghiu, membru în CA-ul Bursei, a spus pentru ziarul BURSA, că BVB încearcă să colaboreze cu cei de la OPCOM, dar că, deocamdată, nu a fost nimic definitivat.
În acelaşi timp, conducerea BVB ţine în suspans şefii BRM. Problema ar fi, potrivit reprezentanţilor BRM, impunerea unor condiţii prea stricte de lichiditate de către BVB, care vrea să vadă tranzacţii zilnice pe piaţa spot de la BRM.
Lipsa lichidităţii pe spotul de la BRM pare să fi determinat conducerea BVB să caute alţi posibili parteneri, atât printre jucătorii de pe piaţa locală, cât şi printre cei de afară.
Gabriel Purice, preşedintele – director general al BRM, a explicat, pentru ziarul BURSA, că este dificil pentru BRM să aibă o lichiditate consistentă zilnică pe un activ suport marfă: “Când am discutat cu conducerea BVB despre un parteneriat pentru lansarea unor derivate pe energie, ni s-au cerut condiţii foarte restrictive de lichiditate, ca de exemplu tranzacţii zilnice pe piaţa spot, în condiţiile în care nici Bursa de Valori Bucureşti nu se poate lăuda cu o lichiditate foarte bună, cu excepţia câtorva acţiuni.
Trebuie să se înţeleagă că noi avem tranzacţii mari la anumite intervale de timp. De exemplu, CFR îşi cumpără motorină pentru un trimestru întreg, o singură dată, nu în fiecare zi. Tranzacţii mai mici au loc o dată la două-trei zile”.
Legislaţia actuală permite BVB să lanseze derivate pe mărfuri fără să aibă un parteneriat cu o piaţă de mărfuri, susţine Septimiu Stoica, preşedinte al BRM, subliniind că o colaborare cu alţi jucători ar putea aduce Bursei succesul pe care nu l-a avut cu derivatele pe baza instrumentelor financiare lansate în trecut. În schimb, BRM nu poate tranzacţiona derivate pe mărfuri în condiţiile în care există o interpretare a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare potrivit căreia acestea pot fi tranzacţionate doar pe piaţa de capital.

ŞTEFANIA CIOCÎRLAN, ALINA TOMA VEREHA

Publicaţia “Datamonitor” plasează România în grupul primelor opt pieţe de energie electrică europene, a anunţat OPCOM, la finele săptămânii trecute. În ierarhia “Datamonitor”, la nivelul anului 2009, România îşi menţine, la egalitate cu Italia, poziţia câştigată în 2008, cu observaţia că “România are o cotaţie superioară celei întâlnite în alte economii mai dezvoltate”. Clasamentul “Datamonitor” se bazează pe valorile indicelui multi-criterial al Intensităţii Competiţiei pe Piaţă (MCI). “O piaţă angro de energie electrică, bine dezvoltată şi lichidă, cunoscută sub numele OPCOM, exista în România. Deşi nu tot atât de dezvoltată ca pieţele scandinave în termeni de lichiditate, OPCOM reprezintă una dintre pieţele angro de energie electrică esenţiale în regiunea central şi est europeană”.
*
Anul trecut, tranzacţiile stabilite pe Piaţa pentru Ziua Următoare (piaţa spot de energie) s-au cifrat la 6,34 milioane MWh, ceea ce a reprezentat 12,67% din total consum. Valoarea acestor tranzacţii s-a ridicat la 985,9 milioane de lei (aproximativ 230 milioane de euro). Pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) administrată de OPCOM, volumul total tranzacţionat anul trecut a fost de 4,8 milioane MWh, cu o valoare totală de 769,3 milioane de lei (circa 180 milioane de euro). Livrările din 2009 în urma tranzacţiilor încheiate pe PCCB s-au ridicat la 11,3 milioane MWh, cu o valoare de 2,19 miliarde de lei. Cota de piaţa a PCCB a fost de 22,6% din total consum în 2009.

Bursa: Acces la uraniu pentru eşalonarea datoriilor “Rompetrol”

Până acum a fost ţinut secret.
Faptul cã statul român negociază accesul la uraniul kazah în schimbul unor facilităţi la plata datoriei pe care “Rompetrol” o are. Sunt genul de informaţii care, de obicei, nu sunt divulgate publicului, cât timp durează negocierile – o prudenţă ca să nu fie afectate. Noi avem nevoie de uraniu pentru noile unităţi de la Cernavodă, iar kazahii ar dori să le reeşalonăm datoriile de la Rompetrol, făcute de companie înainte ca statul kazah să preia rafinăria Petromidia. Pe itinerariul Astana – Cernavodă – Năvodari se înşiră una dintre cele mai importante afaceri din ultimii ani. Planul kazah, discutat prima dată în martie, la Astana, are avantajul că pune bazele unei colaborări pe termen lung în domeniul energetic, cu consecinţe importante pentru economia noastră, dar prezintă dezavantajul că nu ne-ar intra în buget, dintr-odată, cele aproape 600 milioane de dolari, la cât se ridică răscumpărarea obligaţiunilor Rompetrol de la stat.
Deocamdată, se negociază intens. Autorităţile noastre nu doresc ca statul să reintre, după zece ani, ca acţionar în afacerea Rompetrol-Petromidia, în schimbul unei părţi din datoria companiei. Nici măcar ca minoritar. Ceea ce face tot mai realizabil planul kazah, ţinut până acum la secret de cele două părţi: facilităţi pentru exploatarea minei de uraniu pentru eşalonarea datoriilor.

*  Autorităţile de la Astana l-au întâmpinat pe preşedintele Băsescu cu propunerea ca noi să eşalonăm datoriile Rompetrol cu până la cinci ani, iar Kazahstan să ne dea facilităţi la exploatarea uraniului
*  Tocmai peste cinci ani, noile unităţi de la Cernavodă ar trebui puse în funcţiune, cu uraniul kazah
*  Deocamdată, negocierile sunt în toi, termenul final fiind luna septembrie
Delegaţia noastră, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, a fost întâmpinată, în martie, la Astana, de către autorităţile locale cu o nouă propunere pentru stingerea datoriei grupului Rompetrol – controlat de statul kazah.
Propunerea pusă pe masă de oficialii kazahi este una simplă, susţin surse guvernamentale: cele peste 600 milioane de dolari pe care Rompetrol trebuie să ni le plătească până în septembrie, prin răscumpărarea obligaţiunilor emise acum şapte ani, să fie eşalonate pe o perioadă de până la cinci ani. Perioada se suprapune cu data la care noi ar trebui să dăm în folosinţă cele două noi unităţi de la Cernavodă, unde ar urma să ajungă uraniul extras din Kazahstan.
Facilitatea cerută de kazahi nu a fost respinsă de autorităţile noastre, datorită compensaţiei pe care această propunere o avea ataşată: în schimbul eşalonării, ţara noastră ar fi primit, în contrapartidă, facilităţi pentru exploatarea unor zăcăminte de uraniu pe teritoriul kazah. Mai mult, cele două părţi au convenit şi constituirea unei companii mixte care să exporte uraniu şi apă grea din Kazahstan.
Din partea noastră va intra, în proiect, Compania Naţională a Uraniului, controlată de statul român.
Informaţiile noastre obţinute de la surse guvernamentale nu sunt confirmate oficial, deoarece ambele părţi au convenit amânarea anunţului final privind modul de stingere a datoriei Rompetrol pentru momentul în care negocierile vor fi fost încheiate.
Delegaţia noastră semnează, la Astana, un memorandum cu partea kazahă, prin care Compania Naţională a Uraniului va exploata, în regim de concesiune, o mină de uraniu. Planul kazah presupune, în fapt, anumite facilităţi la exploatarea minei, iar noi să oferim, în schimb, facilităţi la plata datoriei. Adică negocierile nu sunt marfă pentru bani, ci un schimb de facilităţi între cele două părţi.
*  Mina de uraniu
Noile unităţi de la Cernavodă ar urma să fie funcţionale peste cinci ani, dar statul nostru nu s-a hotărât încă ce procent îşi va păstra în afacerea energiei nucleare.
Pentru noile unităţi de la Cernavodă trebuie să aducem uraniu din import, chiar şi dacă am revigora minele de la noi.
Varianta ca statul kazah să încerce amânarea plăţii datoriilor chiar pe termen de cinci ani a fost avansată şi de către analistul WBS România, Florin Cătinaş, care a declarat, pentru ziarul BURSA: “Se pare că statul român şi Rompetrol Rafinare au ajuns la un acord în privinţa răscumpărării parţiale a obligaţiunilor. Probabil că 20% dintre acestea vor fi răscumpărate anul acesta, iar restul de 80% să fie achitate pe parcursul a patru-cinci ani”. Surse din Rompetrol susţin că statul român nu doreşte să reintre ca acţionar în rafinărie, ci mai degrabă ar prefera o soluţie pe termen mediu pentru exploatarea uraniului.
Memorandumul semnat între Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi compania statului Kazahstan presupune exploatarea unui zacămînt generos de uraniu, în regim de concesiune. Adică noi vom plăti redevenţă pentru exploatarea respectivă.
Pentru exploatarea minereului din Kazahstan, CNU va deplasa mai mulţi specialişti de la Feldioara. Aici, lângă Braşov, avem ultima facilitate de extracţie a uraniului din minereu.
Preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazabaev a declarat, după întîlnirea pe care a avut-o cu şeful statului român, că Republica Kazahstan va veni în întâmpinarea proiectelor României în vederea asigurării necesarului de uraniu pentru programul energetic de la noi. Mina din kazahstan ar putea produce cîteva sute de mii de tone de combustibil nuclear anual.
Specialiştii noştri de la Unitatea din Feldioara au fost lăsaţi fără obiect de activitate, închiderea minei Crucea-Botuşana din judeţul Suceava, singura mină care mai era în exploatare la noi. Unitatea producea anual peste 40.000 de tone de minereu de uraniu, din care se obţineau efectiv 200 de tone de uraniu, cantitatea necesară pentru asigurarea producţiei de energie electrică în cele două unitaţi funcţionale ale centralei de la Cernavodă. Chiar dacă mina noastră va fi fost salvată, cantitatea de uraniu produsă la noi nu ar fi suficiente şi pentru noile unităţi, 3 şi 4, de la Cernavodă, proiectate să fie construite până în 2015. Autorităţile noastre au analizat, înainte de acordul de la Astana, posibilitatea să importăm uraniu din Canada, Africa de Sud sau Australia.

Republica Kazahstan este cel mai important partener comercial al României din Asia Centrală. Schimburile comerciale între cele două state s-au ridicat la 800 de milioane de dolari, în 2009, fiind afectate de criza globală, după ce, în 2008, s-au apropiat de 2 miliarde dolari. Capitalul românesc este prezent în 35 de întreprinderi din Kazahstan.

inforusia.ro: Acord important pentru gazoductul China-Kazahstan

Un acord de cooperare pentru construirea celui de-al doilea segment al gazoductului China-Kazahstan a fost semnat, la Beijing, de reprezenantii companiilor CNPC si KazMunayGaz.

Acordul prevede construirea in comun a conductei ce trebuie sa aduca gaze naturale in sudul Kazahstanului, dar partile au convenit sa puna bazele livrarilor de gaze naturale din regiunea Caspicei spre China si sa incurajeze exportul si tranzitul de gaze din alte republici central-asiatice spre China.

Gazoductul este o parte importanta a retelei China-Asia Cetntrala. Primul tronson, in lungime de 1300 de kilometri, intre regiunea de frontiera kazaho-uzbeka si orasul Horgos din provincia chineza Xinjiang, a fost dat in exploatare in decembrie anul trecut. Cel de-al doilea segment, care va traversa Kazahstanul, are o capacitate prevazuta de 10 miliarde metri cubi de gaze pe an. Acordul nu prevede un termen de finalizare a constructiei si nici volumul investitiilor.

ITAR TASS: GECF initiates to have a special data base of the gas market

The Gas Exporting Countries Forum (GECF) initiates to have a special data base of the gas market, the Secretary General of the organisation, Leonid Bokhanovsky, said in an interview published by Russia’s Vremya Novostey / News Time/ daily on Thursday.

“One of the goals of the organisation is to structure the existing models of the world gas market which is based on the balance of interests of consumers and suppliers,” he said. “The relations /in the market/ should be transparent and should be based on trust. This is true regarding the exchange of current information on the market, too.”

“The GECF Secretariat initiates a so-called data base of the global gas market: this will be information on research, production, transportation and selling of gas,” Bokhanovsky continued. “We shall organise an international gas research institute, the location is being discussed now and may be fixed over the ministerial meeting in China this December.”

Earlier, Bokhanovsky said over the international conference – Energy Dialogue: Russia-EU. The Gas Aspect – in Berlin in May, that GECF plans to make short- and long-term forecasts for the gas market which would be available for all the market participants and which might be used for long-term investments decisions.

The GECF was organised in 2001 as a platform for exchange of views and information between gas ministries and leaders of national gas companies.

The member countries of the Gas Exporting Countries Forum are Algeria, Bolivia, Brunei, Venezuela, Egypt, Indonesia, Iran, Qatar, Libya, Malaysia, Nigeria, the United Arab Emirates, Russia, Trinidad and Tobago. Equatorial Guinea.

In December 2008 the organisation had its Charter approved, and the capital of Qatar, Doha, hosts the GECF headquarters. Leonid Bokhanovsky was elected Secretary General in December 2009.

ITAR TASS: Russian ambassador says Belarus violating gas contract with Russia

Belarus is violating its payment liabilities under gas contracts with Russia, Russia’s ambassador to Minsk Alexander Surikov said on Friday.

“If last year there was a verbal agreement between the two presidents to pay for gas an average annual price of 148 U.S. dollars per 1,000 cubic metres, this year, when oil and gas prices are on the rise, the situation has changed, but Belarus still pays as verbally agreed last year, although this agreement has not been extended,” Surikov told a news conference.

“This is a violation of the contract,” he stressed. In his words, Belarus’ current debt exceeds 192 million U.S. dollars, and “there is no tendency of its decrease.”

“There is a debt, which must be repaid, otherwise the situation is bound to worsen,” the Russian diplomat said.

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter