revista presei pe energie 15 februarie – part IV

2011/02/15

Europuls: Aceleaşi obiective, o altă strategie! Uniunea Europeană îşi redefineşte strategia energetică pentru urmatorul deceniu

Günther Oettinger, Comisarul european pentru energie, a declarat în luna noiembrie a anului trecut că în următorii zece ani investiţiile în energie vor atinge suma de 1.000 miliarde de euro. Acestea vor fi necesare atât pentru diversificarea resurselor existente, cât şi pentru înlocuirea echipamentelor care vor ajuta Statele Membre să răspundă provocărilor viitoare. Schimbările structurale în aprovizionarea cu energie, parţial datorate modificărilor de producţie locală, obligă economiile europene să aleagă între produsele energetice şi infrastructură. Se consideră că amânarea luării unor decizii politice va avea repercusiuni incomensurabile asupra societăţii în ceea ce priveşte atât costurile pe termen lung, cât şi securitatea energetică.

Politica energetică a Uniunii Europene a evoluat în jurul obiectivului comun de a asigura disponibilitatea neîntreruptă a produselor energetice şi a serviciilor pe piaţă, la un preţ care să fie accesibil pentru toţi consumatorii (casnici şi industriali), contribuind în acelaşi timp la atingerea unor obiective sociale şi climatice ale UE. Obiectivele centrale pentru politica energetică (securitatea aprovizionării, competitivitatea şi sustenabilitatea) sunt acum stipulate în Tratatul de la Lisabona. În timp ce unele progrese au fost realizate în direcţia îndeplinirii acestor obiective, sistemele energetice ale Europei se adaptează prea lent, iar amploarea provocărilor creşte. Extinderea viitoare a UE va intensifica această provocare odată ce Uniunea va integra ţări cu o infrastructură învechită şi mai puţin competitive din punctul de vedere al economiei de energie. Consiliul European a adoptat în 2007 obiective energetice ambiţioase, la fel erau şi cele cu privire la schimbările climatice pentru anul 2020 – de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, de a creşte ponderea energiei din surse regenerabile la 20% şi de a ameliora cu 20% eficienţa energetică. Acelaşi organism european a stabilit ca ţel principal pe termen lung pentru UE reducerea emisiilor cu efect de seră cu 95% până în 2050, cu 15 puncte procentuale mai mult ca obiectivul anterior.

Cu toate acestea, este puţin probabil ca strategia actuală să realizeze toate obiectivele pentru 2020, ea fiind şi total inadecvată pentru a face faţă provocărilor pe termen lung. Obiectivele UE cu privire la energie şi schimbările climatice au fost incluse în „Strategia Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”, adoptată de Consiliul European în iunie 2010, şi în iniţiativa pilot „Europa eficientă din punct de vedere al resurselor”.

Noua strategie energetică a Uniunii Europene

Documentul oficial se axează pe cinci priorităţi: Realizarea unui consum redus de energie în Europa;

  • Crearea unei pieţe cu adevărat pan-europene integrate de energie;
  • Responsabilizarea consumatorilor şi atingerea celui mai înalt nivel de siguranţă şi securitate;
  • Extinderea rolului Europei de lider în domeniul tehnologiilor energetice şi de inovare;
  • Consolidarea dimensiunii externe a pieţei energetice a UE.

În următoarele 18 luni Comisia va avansa iniţiative şi propuneri legislative concrete. Această strategie a stabilit agenda pentru discuţiile dintre şefii de stat şi de guvern din cadrul primei reuniuni la nivel înalt a UE pe tema energiei, care a avut loc pe 4 februarie 2011.

Conţinutul noului document subliniază necesitatea reechilibrării acţiunilor energetice în favoarea unei politici care să aibă în centru cererea, responsabilizarea consumatorilor şi decuplarea creşterii economice de la consumul de energie. În special industria de transport şi de construcţii trebuie să urmărească o politică activă de economisire a energiei şi orientarea spre surse de energie non-poluante. Dincolo de comercializarea certificatelor de emisii (ETS), strategia ar trebui să contribuie la crearea condiţiilor de piaţă care să stimuleze o mai mare economie de energie şi investiţii în reducerea emisiilor de carbon. Totodată, strategia va sprijini exploatarea unei game largi de surse de energie regenerabile, precum şi tehnologii-cheie de stocare a energiei şi de electro-mobilitate (în special vehicule electrice de transport public).

Politica energetică este o contribuţie esenţială pentru atingerea obiectivului noii strategii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în sprijinul unei baze industriale puternice, diversificate şi competitive.

Autorităţile trebuie să conducă prin puterea exemplului. În fiecare an, autorităţile publice cheltuie 16% din PIB-ul UE, aproximativ 1.500 miliarde de euro. Normele privind achiziţiile publice ar trebui să insiste asupra unor condiţii de eficienţă pentru a spori economia de energie şi răspândirea de soluţii inovatoare, în special în construcţia de clădiri şi în domeniul transportului. Potenţialul instrumentelor prin care poate fi influenţată piaţa inclusiv fiscalitatea, pentru a spori eficienţa energetică, ar trebui să fie pe deplin exploatat.

Pe partea ofertei, prioritatea trebuie să continue să fie dezvoltarea de surse competitive şi sigure de energie. În domeniul producerii energiei electrice, investiţiile ar trebui să conducă la situaţia în care până la începutul anului 2020 aproape 70% din energia electrică să provină din surse cu emisii reduse de carbon, nivelul actual fiind de 45%. În acest context, ar trebui acordată prioritate energiilor regenerabile. Strategia trebuie să ofere un cadru la nivelul UE, care, respectând diferenţele naţionale, nu numai că ar permite Statelor Membre să-şi depăşească obiectivele, dar ar asigura şi faptul că, până în 2020, sursele regenerabile de energie şi tehnologiile vor fi competitive din punct de vedere economic.

Contribuţia energiei nucleare, care în prezent generează aproximativ o treime din energia electrică din UE şi două treimi din necesarul de electricitate fără emisii de carbon, trebuie să fie evaluată în mod deschis şi obiectiv. Dispoziţiile complete ale Tratatului Euratom trebuie să fie aplicate cu rigurozitate, în special în materie de siguranţă.

Având în vedere interesul declarat din ultima vreme în Europa şi în întreaga lume în ceea ce priveşte această formă de generare a energiei, cercetările ar trebui să fie îndreptate în direcţia descoperirii de tehnologii noi de management al deşeurilor radioactive şi punerea lor în aplicare în condiţii de siguranţă. De asemenea, ele ar trebui să vizeze strategii pe termen lung, prin dezvoltarea sistemelor de generaţie următoare care vor utiliza fenomenul de fisiune pentru cogenerarea de căldură şi energie electrică, şi ulterior, fuziunea nucleară (ITER).

Pentru petrol şi gaze, cerinţele de import şi creşterea cererii din ţările emergente şi în curs de dezvoltare fac apel la mecanisme puternice pentru a asigura noi rute de aprovizionare, diversificate şi sigure. Infrastructura de rafinare este şi ea o parte esenţială a lanţului de aprovizionare.

Concluzii

UE este un partener puternic în geopolitica pieţelor de energie şi trebuie să aibă capacitatea de a acţiona în consecinţă. Noua strategie impune obiective noi mult mai concrete. Pe viitor, singurul obstacol în atingerea acestora va fi disponibilitatea Statelor Membre de a se implica concret în aplicarea noii strategii. Rămâne să sperăm că următoarea întâlnire oficială va arăta o mai mare hotărâre a liderilor europeni în chestiunea energiei şi a obiectivelor ce trebuie atinse până în 2020. Asta pentru că pe 4 februarie, prima întâlnire la nivel înalt a fost pur şi simplu umbrită de evenimentele din Egipt. Liderii europeni care au participat nu s-au arătat prea dornici să pună în aplicare noile directive strategice. Ba mai mult, la final nu s-a realizat niciun angajament serios în materie de noi politici sau alocare de resurse. Astfel, datorită faptului că multe State Membre nu au fost capabile să acceseze fonduri de coeziune pentru a realiza o îmbunătăţire a infrastructurii energetice, este foarte posibil ca nota de plată a implementării noii strategii energetice a UE – iar ultimul summit pe energie nu lasă de înţeles altceva – să vină în acelaşi plic cu factura la energie.

Gabriel Trăistaru

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter