revista presei pe energie 15 decembrie

2010/12/15

Hotnews: Basescu: Am discutat azi cu presedintele KazMunaiGaz, negocierea pentru recuperarea creantei Rompetrol se va prelungi si in ianuarie

Traian Basescu a declarat ca a avut in cursul​ zilei de marti o intilnire cu presedintele KazMunaiGaz privind recuperarea creantei Rompetrol, in valoare de peste 500 de milioane de euro. “Problema se discuta tehnic, nu vrem sa cream probleme Rafinariei Petromidia. Luam nota de faptul ca Rompetrol are 20.000 de angajati, deci nu ne vom repezi sa-l inchidem. Procesul de negociere se va prelungi si in ianuarie”, a spus Traian Basescu.

El a mai spus ca presedintele Kazahstanului i-a transmis, in cadrul intilnirii bilaterale de la Astana, ca problema se va rezolva.

Adevarul: De ce s-a sucit Băsescu în cazul datoriei Rompetrol

Preşedintele Traian Băsescu a avut astăzi o primă discuţie tehnică cu reprezentanţii KazMunaiGaz pe tema reeşalonării datoriei istorice a Rompetrol Rafinare către statul român. Băsescu a mers de ideea că nu vrea să creeze probleme rafinăriei, după ce, în august, spusese că o va executa silit dacă Rompetrol nu plăteşte întreaga sumă până la 30 septembrie.

„Înţelegem că nimeni nu e fericit în perioadă de criză, nici Rompetrolul nu poate fi fericit, dar luăm notă că Rompetrolul angajează 20.000 de români, că are o contribuţie importantă la bugetul de stat, deci nu ne vom repezi în el «hai să-l închidem, să-i luăm aseturile, să le vindem, să-i confiscăm trenurile cu benzină»”, a spus Băsescu.

El a adăugat că trebuie să fie găsită o formulă de sprijin pentru companie.

Săptămâna trecută, Băsescu a spus că i-a cerut omologului său kazah reeşalonarea datoriei pentru 2-3 ani, adică exact cum solicitase KazMunaiGaz statului român încă din primăvară.

Aceste declaraţii ale preşedintelui nu seamănă deloc cu cele făcute în ultimele luni, mai ales în această vară, când se apropia scadenţa obligaţiunilor în care au fost convertite datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare.

În luna august, Băsescu declara că Rompetrol va fi executat silit, dacă până la data scadentă, adică 30 septembrie 2010, nu răscumpără toate aceste obligaţiuni.

Iată, pe scurt, povestea datoriei istorice a Rompetrol

Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania kazahă de stat KazMunaiGaz. Datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare, de circa 570 de milioane de euro, au fost convertite în obligaţiuni în 2003, cu scadenţă la 30 septembrie 2010.

Potrivit convenţiei de emisiune şi Ordonanţei de Urgenţă 118/2003, obligaţiunile nerăscumpărate sunt convertibile în acţiuni la data scadenţei. Legea 89 din 8 aprilie 2005, prin care Parlamentul a aprobat această ordonanţă de urgenţă, a fost promulgată chiar de preşedintele Traian Băsescu.

După ce kazahii au plătit 54 de milioane de euro, statul român a primit un pachet de 44,69% din Rompetrol Rafinare. Statul a contestat însă această decizie şi iniţiat mai mult de 20 de procese împotriva Rompetrol, susţinând că, din moment ce Rompetrol a ales să plătească o parte din sumă, toate obligaţiunile trebuie răscumpărate.

Fiscul a pus tunurile pe rafinărie

Mai mult, Fiscul a instituit sechestru asigurător asupra unor active ale Petromidiei. În septembrie, şeful ANAF, Sorin Blejnar, spunea, de asemenea, că va executa silit compania, dacă până la scadenţă nu plăteşte întreaga sumă, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mult, premierul Emil Boc şi-a mandatat miniştrii să continue procesele cu Rompetrol.

Curba la 180 de grade făcută de Băsescu în ultimele zile arată că autorităţile române au realizat faptul că modul în care interpretează legislaţia în această speţă nu le va aduce câştig de cauză.

Statul riscă amenzi uriaşe în urma acestor procese

„Statul nu are instrumente legale prin care să refuze plata parţială a obligaţiunilor. Ceea ce face statul acum este o neînţelegere a convenţiei pe care a semnat-o. În acea ordonanţă s-a prevăzut dreptul Rompetrol – nu al titularului creanţei – de a opta fie pentru conversie, fie pentru răscumpărare”, a declarat Ana Diculescu Şova, avocat în cadrul NNDKP.

La rândul său, avocatul Ştefan Damian de la Ţucă, Zbârcea&Asociaţii a arătat că România riscă procese la Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington pentru încălcarea unor tratate internaţionale de protecţie a investiţiilor, procese care, de regulă, se soldează cu amenzi uriaşe.

Ce spune convenţia de emisiune a obligaţiunilor

Art. 5. (…) Dobânzile datorate conform art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă, sumele rezultate din transferul obligaţiunilor, precum şi cele aferente răscumpărării acestora, prevăzute în acelaşi act normativ, sunt supuse regimului juridic al creanţelor bugetare. Aceste sume care se cuvin statului se virează la bugetul de stat, pentru nevirarea lor la scadenţă, datorându-se şi calculându-se accesoriile prevăzute de lege pentru neplata la scadenţă a creanţelor bugetare şi aplicându-se, în mod corespunzător, procedura de executare silită prevăzută de reglementările în vigoare privind colectarea creanţelor bugetare(…)

Art. 9. Având în vedere că, la opţiunea Emitentului, obligaţiunile nerăscumpărate în condiţiile art 5 din Ordonanţa de Urgenţă sunt convertibile în acţiuni la Data Scadenţei, iar Obligatarul sau Obligatarul Dobânditor nu poate determina modalitatea răscumpărării obligaţiunilor, acestea vor fi convertite în acţiuni având un rang pari passu cu acţiunile ordinare existente la Data Emisiunii.

Art. 10. Investitorul care deţine pachetul majoritar de acţiuni al Rompetrol Rafinare are drept de preferinţă la cumpărarea acţiunilor rezultate din conversie.

ziare.com: Basescu, in FT: N-am participat la South Stream ca sa nu subminam Nabucco

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ca Romania nu a participat la proiectului gazoductului rusesc South Stream din cauza faptului ca asta ar insemna subminarea proiectului Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana.

“Cateodata cred ca tarile trebuie sa ramana consistente cu principiile lor. Nabucco e un proiect european, asa ca il vom sustine in totalitate. N-am vrut sa facem vrun pas care ar submina Nabucco. Este obiectivul nostru sa ramanem europeni, pe o parte. Pe cealalalta, credem cu tarie ca Europa are nevoie de mai multe cai de aprovizionare, si mai multe surse(…)Europa are nevoie de o alternativa pentru a crea competitie, nu pentru a diminua importanta Federatiei Ruse”, a spus Basescu pentru Financial Times, intrebat daca South Stream nu ar fi fost o sursa de venituri pentru Romania si o sansa de a repara relatiile cu Moscova.

Referindu-se la dificultatile din relatia cu Rusia, seful statului roman a recunoscut ca exista probleme de incredere de ambele parti, care vor mai dura.

“Exista o lipsa de incredere intre Bucuresti si Moscova, iar lipsa de incredere e de ambele parti. Probabil avem nevoie de o perioada indelungata sa incepem sa avem incredere unii in altii”, a spus Basescu.

Cu toate astea, presedintele a dat asigurari ca scutul antiracheta nu e indreptat impotriva Rusiei si ca el tine de nevoia Romaniei de a trai in securitate, ca un stat care in mare parte a istoriei sale a fost prins la granita dintre trei imperii.

“Cand vorbim despre securitate este decizia noastra si trebuie sa privim mai intai la securitate in primul rand. Evenimentele din Georgia au dovedit ca se poate intampla ceva se poate intampla in orice moment(…)Scutul antiracheta e un sistem defensiv. In opinia noastra un sistem defensiv nu poate genera nicio emotie. Daca ne uitam la numarul de rachete care vor fi plasate in Romania e clar ca asta nu poate fi o amenintare pentru nicio mare putere”, a explicat seful statului.

Adevarul: Câtă electricitate vom consuma în zece ani

Consumul de energie al României va creşte cu 26% până în 2020, potrivit estimărilor Transelectrica pe baza evoluţiei economice. Centrala OMV Petrom de la Brazi este singurul nou producător de energie care va fi pus în funcţiune cu certitudine până în 2020.

Consumul naţional de energie este unul dintre indicatorii care oglindesc cel mai bine evoluţia unei economii. Operatorul sistemului energetic românesc, Transelectrica, a revizuit prognozele privind evoluţia consumului de energie în următorii ani, în condiţiile în care şi estimările privind PIB-ul ţării s-au modificat.

Astfel, ultima evaluare a Comisiei Naţionale de Prognoză, din noiembrie 2010, arată un ritm mai lent de revenire a economiei faţă de prognozele anterioare, adică o creştere de 1,5% a PIB-ului în 2011, 3,9% în 2012, 4,5% în 2013 şi 4,7% în următorul an. În aceste condiţii, Transelectrica a alcătuit trei scenarii de evoluţie a consumului de energie, care nu diferă însă foarte mult.

În scenariul de bază, este aşteptată o majorare de 1,2% a consumului pentru 2011, urmând ca, până în 2020, creşterea anuală să fie de 2,5%. Se va ajunge astfel ca, peste zece ani, consumul de electricitate al ţării să crească cu 26% faţă de anul acesta, ajungând la 64,8 TWh, faţă de 51,4 TWh în 2010. Datele figurează în Planul de perspectivă a reţelei electrice de transport, elaborat de Transelectrica.

Unde va fi cea mai mare cerere

Cele mai mari creşteri ale consumului, adică peste media la nivel naţional, se vor înregistra în Bucureşti şi în marile centre urbane, precum Braşov, Cluj, Timişoara, Constanţa şi Tulcea, potrivit solicitărilor de avize tehnice de racordare.

Totodată, în perioada 2010-2019, vor fi închise definitiv unităţi termo cu o putere de 2.578 de MW. Aceasta pentru că grupurile au atins durata de viaţă, dar şi din cauza eficienţei reduse sau a faptului că nu se încadrează în cerinţele Uniunii Europene privind poluarea. „Programele menţionate sunt o consecinţă a faptului că 80% din grupurile termoenergetice au durata de viaţă  depăşită”, au arătat reprezentanţii Transelectrica.

În ceea ce priveşte intenţiile de instalare de grupuri noi, conform informaţiilor transmise de producătorii existenţi, acestea însumează o putere de circa 3.900 de MW. „Proiectele anunţate sunt însă incerte, în special în contextul în care sectorul de producţie urmează a fi reorganizat la începutul perioadei analizate”, mai spun oficialii Transelectrica, referindu-se la intenţia Guvernului de a înfiinţa două companii energetice-gigant.

Tarniţa şi reactoarele 3 şi 4 nu sunt sigure

În acest context, Transelectrica a luat în consideraţie două scenarii. Interesant este că singura nouă capacitate de producţie care figurează în scenariul ce cuprinde planurile sigure este centrala pe care OMV Petrom o construieşte la Brazi, judeţul Prahova, funcţională din a doua parte a anului viitor.

Nici reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi nici hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa nu apar la capitolul puneri în funcţiune considerate sigure până în 2020, ci doar în al doilea scenariu, alături de 3.500 de MW în turbine eoliene şi alte hidrocentrale noi de 500 de MW. Se aşteaptă, de asemenea, noi centrale de 2.365 de MW pe hidrocarburi, 880 de MW pe huilă şi 75 de MW pe lignit până în 2014.

Mai puţine eoliene decât ne aşteptam

Oficialii Transelectrica arată, în Planul de perspectivă a reţelei electrice de transport, că documentul din acest an are un element caracteristic, şi anume interesul mare pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile.

La capitolul turbine eoliene, Transelectrica a primit cereri de racord la reţea pentru peste 30.000 de MW, cea mai mare parte dintre aceste proiecte urmând să fie amplasate în Dobrogea şi Moldova, iar o mică parte – în Banat. Însă faptul că sursa eoliană este fluctuantă şi, mai mult, concentrată în anumite zone face imposibilă realizarea tuturor acestor proiecte.

„Având în vedere cererea de consum din sistemul energetic naţional şi efortul investiţional implicat, este de aşteptat ca numai un procent relativ mic din aceste proiecte să se concretizeze”, adaugă reprezentanţii Transelectrica.

Potrivit acestora, până în 2014 vor fi instalate turbine eoliene de 2.500 de MW, iar în perioada 2014-2019, alţi 1.000 de MW eolieni. Aceste estimări sunt mai pesimiste decât cele ale asociaţiilor de profil, care se aşteaptă la 4.000 de MW eolieni în următorii trei ani. În prezent, în România există capacităţi de circa 300 de MW pe vânt.

Tags: , ,

Comments are closed.

January 2018
M T W T F S S
« Dec    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Site Metter