revista presei pe energie 14 septembrie

2011/09/14

Hotnews: Gazele de sist, pe agenda discutiilor americano-romane. Ce potential are Romania si ce companii americane au cerut licenta de extragere

Un punct extrem de important pe agenda discutiilor americano-romane de marti l-a reprezentat si “gazul de sist”, domeniul in care SUA este lider, iar gigantii americani ca Chevron sunt deja prezenti in tara noastra pentru exploatare

Fara a avea prea multe detalii in aceste momente despre evolutia discutiilor partea americana a oferit expertiza pentru proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist, precum si sprijinul partii americane pentru actiuni in domeniul energiei si al rutelor alternative, cum este Coridorul Sudic.

Ignorata pana acum putin timp, tehnologia gazelor de sist a facut din SUA cel mai mare producator de gaze neconventionale din lume (aprope jumatate din productia mondiala) si a ieftinit preturile pentru consumatori amenintand suprematia Gazprom in Europa de Est, inclusiv Romania.

“Surplusul de gaze in Statele Unite a generat deja o reorientare a gazului natural lichefiat catre pietele europene”, afirma Gazprom care se plange ca productia de gaze din Rusia a fost afectata de aceasta reorientare a pietei si scazut cu circa 13%, la 575 miliarde metri cubi in 2009, in comparatie cu anul precedent.

Gazul de sist, continut de anumite tipuri de roca, era considerat dificil de extras, dar potentialul sau este enorm. Progresele in domeniul tehnologiei au determinat companiile energetice sa ceara drepturi de extractie in locatii neobisnuite, cum este cazul statului New York.

Tehnologie conroversata. Gazul de sist, mai ecologic sau nu decat petrol?

Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologica decat a carbunelui sau petrolului, oferind si avantaje in privinta limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot inlocui cu usurinta petrolul.

Totusi, studii recente, precum cel publicat de Climatic Change Letter, arata ca gazul de sist genereaza cel putin tot atatea emisii de gaze cu efect de sera ca si carbunele, petrolul sau gazul conventional, in special pe termen scurt.

“In raport cu carbunele, amprenta gazului de sist este mai mare cu cel putin 20%, si poate de doua ori mai mare in 20 de ani, dar comparabila pe 100 de ani”, afirma autorii.

De altfel, unele tari au si interzis extragerea, in timp ce in tari precum Franta sau Canda exisa dezbaveri aprinse asupra subiecului.

Romania, foarte interesanta pentru SUA

Mari companii internationale precum Exxon Mobil, Chevron si Talisman Energy sunt in fruntea extragerii gazelor de sist, din Polonia pana in Romania sI Bulgaria.

Chevron detine un perimetru de exploatare in zona Barlad, cumparat in toamna lui 2010 de la firma Regal Petroleum cu 25 milioane dolari si a solictat acordarea de licente de exploatare si in Dobrogea. Si alte companii au cerut licenta pentru perimetre de exploatare in Dobogea sau in vestul tarii.

Potrivit unui raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration, Romania Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19 trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

Cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, in ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%) si Qatar (13,39%).

Conducat trans-caspica, proiect major pentru Coridorul sudic: CE poate incepe negocierile cu Azerbaijan si Turkmenistan. Rusia “regreta” decizia

Comisia Europeana poate incepe negocierile cu Azerbaidjan si Turkmenistan in vederea realizarii unei conducte trans-caspice. Consiliul Uniunii Europene tocmai a aprobat mandatul acordat Comisiei Europene in vederea negocierii unui acord referitor la cadrul legal cu Azerbaijan si Turkmenistan, pentru un gazoduct transcaspic. Incheierea acestui acord cu Azerbaidjan si Turkmenistan este una dintre prioritatile UE.

“Este pentru prima data cand Uniunea Europeana a propus un tratat pentru sustinerea unui proiect de infrastructura”, se arata intr-un comunicat al Comisiei.

“Acum Europa poate vorbi cu o singura voce. Conducta trans-caspica este un proiect major in coridorul sudic pentru aducerea de noi surse de gaze spre Europa. Avem intentia de a realiza acest lucru cat mai curand posibil”, a declarat comisarul pentru energie, Gunther Oettinger.

Rusia este direct afectata

Ministerul rus de Externe arata ca Moscova regreta decizia UE de a porni negocierile cu Turkmenistan si Azerbaidjan pentru un acord de transport al gazelor naturale prin Marea Caspica spre Europa, transmite RIA Novosti.

Ministerul a mai spus ca toate incercarile de a interveni in afacerile din zona caspica ar putea complica serios situatia in regiune si ar afecta negativ discutiile cu privire la statutul Marii Caspice.

Europa spera sa primeasca 10 miliarde de metri cubi de gaze din Turkmenistan si 20 miliarde de metri cubi din Azerbaidjan.

Hotnews: In ce stadiu se afla Romania in privinta descoperirii zacamintelor de gaze de sist

Rezervele dovedite de gaze naturale din Romania ar putea fi epuizate in 10-11 ani, potrivit celor mai noi estimari. In conditiile in care nu exista siguranta descoperirii unor noi mari resurse, riscul cresterii dependentei de gazele rusesti este foarte mare. De aceea autoritatile romane sunt obligate sa-si concentreze atentia asupra proiectelor de diversificare a surselor de aprovizionare, precum Nabucco sau AGRI. O solutie ar mai fi exploatarea gazelor neconcentionale, mai exact a gazelor de sist.

“Exista interes atat din partea statului roman, cat si din partea unor companii in privinta gazelor de sist”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Patruti,  presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Acest interes a fost dovedit chiar in cadrul discutiilor americano-romane de marti. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, ministrul  Teodor Baconschi a discutat cu secretarul de stat american Hillary Clinton despre posibilitatea implicarii Statelor Unite in oferirea de expertiza pentru  proiecte comune in domeniul exploatarii gazului de sist.

Interesul american este mare in conditiile in care compania Chevron doreste sa faca explorari pe doua perimetre din estul tarii. “Explicit sunt doua  perimetre concesionate de Chevron”, insa pentru demararea lucrarilor de explorare trebuie aprobate acordurile prin hotarare de Guvern. “Nu stiu cand se va  intampla acest lucru”, a precizat Patruti.

Acesta a mai spus ca si compania MOL din Ungaria vizeaza lucrari de explorare a gazelor de sist pe un perimtru din Bihor.

Aceste perimetre au fost obtinute in cadrul ultimei rude de concesiuni, runda 10, care s-a desfasurat anul trecut.

  • “In acest moment nu exista lucrari sistematice. In Romania nu s-au facut cercetari detaliate”, a explicat presedintele ANRM. De aceea, nu se cunoaste  potentialul Romaniei in privinta gazelor de sist. Nu exista nici macar un studiu, acesta fiind in curs de elaborare de catre specialisti de la Universitatea  Bucuresti, Universitatea Iasi si Universitatea Cluj. O prima etapa a studiului ar urma sa fie finalizata la sfarsitul anului, a precizat Patruti.

Potrivit acestuia, exista o evaluare internationala, insa la nivelul Romaniei nu s-a facut niciun fel de cercetare. 

Unde se formeaza gazele si titeiul
Unde se formeaza gazele si titeiul
Foto: EIA

Un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration (EIA) arata ca Romania Ungaria si Bulgaria au impreuna rezerve recuperabile de gaze de sist de 19  trilioane de metri cubi, in vreme ce Polonia are 187 trilioane de metri cubi.

De altfel, in Europa, cea mai avansata tara din punct de vedere al explorarilor este Polonia, a mai spus presedintele ANRM. Potrivit acestuia, statele  Uniunii Europene, cu exceptia Frantei, sunt deschise posibilitatii explotarii rezervelor de gaze naturale. De altfel, in luna aprilie, Franta a deschis calea  legislativa pentru interzicerea explorarii si exploatarii gazelor de sist din motive legate de protectia mediului.

Un studiu publicat online pe Climatic Change Letters arata ca exploatarea gazului de sist genereaza cel putin tot atatea emisii de gaze cu efect de  sera ca si carbunele, petrolul sau gazul conventional, in special pe termen scurt. Acelasi studiu mai arata ca in raport cu carbunele, amprenta gazului de  sist este mai mare cu cel putin 20%, si poate de doua ori mai mare in 20 de ani, dar comparabila pe 100 de ani.

Astfel de gaze se gasesc intre placile de sisturi, iar substantele chimice in procesul de fisurare a rocilor risca sa ajunga in multe cazuri chiar in panzele freatice si sa le polueze.

Controversele legate de exploatarea gazelor de sist nu se opresc aici. In luna iunie, presa britanica arata ca o operatiune experimentala de extragere a gazelor naturale din placile de sist din Lancashire a fost oprita, sub suspiciunea ca ar declansa cutremure. De altfel, inca acea perioada chiar au fost inregistrate doua mici cutremure.

In privinta acestor riscuri de mediu, Patruti sustine ca sunt “doar speculatii” si a dat exemplul SUA care isi asigura 50% din necesar din exploatarea gazelor de  sist.

Adevarul: Noua eră a gazelor: avem rezerve uriaşe

Industria gazelor a trecut într-o nouă etapă, cea a exploatării resurselor neconvenţionale. Acestea au transformat SUA în cel mai mare producător de gaze din lume. Estimările instituţiilor de profil arată că rezervele de gaze ale omenirii sunt de fapt cu peste 40% mai mari decât se ştia până acum, datorită resurselor neconvenţionale.

Nu degeaba gazul natural este numit „aurul albastru”. La fel ca şi ţiţeiul, în cazul căruia sinonimul „aurul negru” nu mai miră pe nimeni, gazele au devenit vitale pentru civilizaţia umană. În trecut, marile explorări vizau descoperiri de petrol şi, de multe ori, când se găseau doar gaze, dezamăgirea era profundă, iar gazele erau arse pur şi simplu în atmosferă fără niciun rost. Astăzi se alocă miliarde de euro pe explorări şi de zeci de ori mai mult pentru extracţia de gaze.

Însă industria a evoluat atât de repede, încât era gazelor tradiţionale a fost depăşită şi acum se extrag deja resurse declarate neconvenţionale. Gazele neconvenţionale sunt de fapt tot gaze naturale, însă sunt extrase din roci dure şi greu de explorat. Prin urmare, spre deosebire de sondele verticale clasice, noua categorie de resurse are nevoie de o altă tehnologie.

SUA, lider mondial în producţia de gaze

În ultimii ani, americanii au luat un avans considerabil în această zonă şi au dezvoltat echipamente care par de domeniul SF-ului. Practic, sondele, după ce străpung vertical solul, sunt introduse orizontal în straturi adânci de roci tari. Acolo sunt produse fisuri unde se strâng gazele, care sunt apoi colectate şi aduse la suprafaţă. Tehnologia de ultimă generaţie permite extracţia din şisturi bituminoase, din argilă, din roci nisipoase şi din straturi de cărbune.

Această nouă orientare a permis Statelor Unite să devină principalul producător de gaze din lume, devansând Rusia anul trecut, potrivit companiei petroliere BP, ale cărei studii sunt de referinţă pe această piaţă. Tehnologia s-a dezvoltat atât de rapid, încât, astăzi, 23% din consumul de gaze al americanilor provine din zăcăminte neconvenţionale, faţă de doar 4% în 2005. „Revoluţia din sectorul gazelor neconvenţionale a surprins pe toată lumea”, susţine Christof Ruhl, economist-şef al BP, citat de “The Economist”.

În 2003, Consiliul Naţional de Petrol din SUA estima că America de Nord ar putea avea rezerve de 1,1 trilioane de metri cubi de gaze de şist. În acest an, institutul Advanced Resources International din SUA arăta că de fapt acolo ar putea fi de 50 de ori mai multe resurse. În luna aprilie, Administraţia pentru Informaţii Energetice din SUA a emis un raport potrivit căruia, din anul 2000 încoace, dezvoltarea sectorului resurselor neconvenţionale a relevat că rezervele de gaze ale omenirii sunt de fapt cu peste 40% mai mari decât se ştia până acum.

Europa, abia la început

Dezvoltarea noilor surse de gaze în afara Americii este încă în stadiu incipient. De exemplu, în Europa, există doar câteva licenţe de explorare a gazelor neconvenţionale în Polonia şi în Marea Nordului, după cum declara iarna trecută pentru „Adevărul” Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale. Europa depinde încă de tradiţionalul gaz rusesc, însă problema preţului mare va impune şi aici acelaşi trend ca în America, mai ales că marile companii petroliere simt mirosul gazelor de şist inclusiv în ţara noastră.

Primii aventurieri din România

Faptul că România a fost primul producător de petrol din lume (în anul 1857) şi printre pionierii extracţiei de gaze (în 1909) i-a determinat pe unii dintre petroliştii de top ai lumii să vină în România în căutarea resurselor neconvenţionale.

În luna ianuarie a acestui an, ziarul „Adevărul” a scris în premieră despre faptul că autorităţile române au acordat deja primele licenţe de explorare a gazelor neconvenţionale americanilor de la Chevron – una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, ungurilor de la MOL şi unei companii mai mici, Avere Energy.

„Aceasta înseamnă să ai viziune. Dacă România a putut să asigure necesarul de petrol pentru două războaie mondiale şi rocile dure nu au fost deloc explorate, este clar că există potenţial”, ne-a declarat Pătruţi, într-un interviu.

Potrivit unor estimări la nivel mondial, doar cu caracter informativ, în Europa potenţialele rezerve ar fi cam de şapte ori mai mici decât în SUA.

„În Europa, dacă ar exista exploatări de gaze neconvenţionale în prezent, costurile ar fi undeva la 1,5 până la de două ori mai mari decât în cazul celor clasice”, a adăugat oficialul ANRM. Totuşi, el a subliniat că, pe măsură ce rezervele de gaze clasice scad, iar preţul acestora creşte, costurile resurselor se vor intersecta, cum se întâmplă deja în SUA.

58 – este numărul anilor în care se vor epuiza rezervele dovedite de gaze la nivel mondial, potrivit raportului BP privind piaţa energetică globală în 2010.

e-nergia.ro: Noi estimări ale rezervelor energetice. Cât ne mai ajung gazul, ţiţeiul şi cărbunele

Rezervele sigure de ţiţei ale României sunt de 54,8 milioane tone, ceea ce ar ajunge pentru următorii 15 ani (la nivelul de producţie din 2010), iar cele de gaze naturale sunt de 109,2 miliarde metri cubi gaze, potrivit datelor prezentate marţi de ISPE.

Resursele geologice ale ţării sunt mult mai mari, însă acestea nu pot fi exploatate cu tehnologiile existente. Astfel, cele de ţiţei s-ar ridica la două miliarde tone, iar cele de gaze naturale, la 660,6 miliarde metri cubi, potrivit datelor prezentate marţi de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), într-o conferinţă privind eficienţa energetică şi citând date ale Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).

În ceea ce priveşte resursele de huilă şi lignit, adică principalele tipuri de cărbune care se exploatează în România, acestea sunt mult mai mari şi exploatarea lor s-ar putea întinde pe o perioadă de 115 ani pentru lignit şi 260 de ani pentru huilă.

Astfel, resursele geologice de huilă ale României sunt de 1,416 miliarde tone, din care exploatabile sunt numai 602 milioane tone huilă, cantitate care ar ajunge pentru următorii 260 de ani.

Resursele geologice de lignit sunt de 9,65 miliarde tone, din care exploatabile sunt 3,29 miliarde tone lignit, iar perioada asigurată estimată este de 115 ani.

 

Tags: ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter