revista presei pe energie 14 octombrie – part VI

2010/10/14

Bursa: Romgaz a solicitat creşterea tarifului de înmagazinare

Romgaz a cerut Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) o creştere de 2% a tarifului de înmagazinare începând din primăvara anului viitor, însă, până la sfârşitul acestui an, Romgaz nu va cere ANRE niciun fel de majorare, a declarat Mircea Hodârnău, director de comunicare al companiei, citat de Agerpres. În septembrie 2010, Francisc Toth, directorul general adjunct al Romgaz, a declarat: “După informaţiile pe care le avem, preţul gazului nu va creşte în semes-trul IV, aşa cum s-a preconizat. Nu va fi o creştere majoră. Se discută că vom ajunge la 406 dolari pe mia de metri cubi de gaze. Acum, preţul este de 384 dolari pe mia de metri cubi”.

Bursa: Comisarul pentru Energie vrea interzicerea temporară a forărilor petroliere marine la mare adâncime

Comisarul pentru Energie, Guenther Oettinger, va solicita, miercuri, interzicerea temporară a forărilor petroliere marine la mare adâncime, până la finalizarea unei investigaţii privind cauzele dezastrului produs la o platformă a BP în Golful Mexic, dar Marea Britanie consideră că nu este cazul.
“Nu vedem motivul unui moratoriu asupra forărilor la mare adâncime. Învăţăm din incidentul din Golful Mexic, dar nu există reglementări obligatorii”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului britanic al Energiei şi Schimbărilor Climatice, transmite Reuters, potrivit Mediafax.
El a adăugat că nicio instituţie europeană nu are puterea să declare un moratoriu privind forările de acest tip, considerate de guvernul britanic esenţiale pentru securitatea energetică a ţării. Legislaţia britanică referitoare la operaţiunile marine a fost înăsprită după o explozie produsă în 1988 la platforma Piper Alpha, soldată cu moartea a 167 de oameni, în cel mai grav incident de acest fel din lume, în privinţa numărului de victime.
Autoritatea britanică de reglementare în domeniul siguranţei, HSE, ar putea revizui din nou legislaţia dacă investigaţiile legate de explozia platformei Deepwater Horizon a grupului BP, care a provocat cea mai gravă scurgere de petrol din istorie, vor dovedi lipsuri în prevederile legale.
Între timp, guvernul evaluează toate noile operaţiuni de forare şi a început inspecţii la plaformele mobile, după accidentul din Golful Mexic, produs în aprilie.
Producţia de petrol şi gaze a Marii Britanii va scădea cu peste 25% până în 2015, potrivit estimărilor, majorând dependenţa ţării de importurile de carburanţi, iar guvernul vrea să încurajeze forările la mare adâncime.
Guvernul estimează că potenţialul resurselor de petrol şi gaze de mare adâncime este de circa 3-3,5 miliarde barili echivalent petrol, respectiv 15%-17,5% din resursele totale ale ţării.

Bursa: CE: România îşi va respecta ţinta de reducere a emisiilor

Comisia Europeană (CE) a prezentat, marţi, la Bruxelles, raportul anual privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor din Protocolul de la Kyoto, în urma căruia rezultă faptul că Uniunea Europeană şi-ar putea îndeplini mai rapid decât a promis obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră pe care le fixase pentru 2012.

Bursa: Europa are nevoie de 1.000 miliarde de euro pentru reforma sistemului energetic

Europa are nevoie de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru reforma sistemului energetic, astfel încât să reducă poluarea şi să asigure livrările, potrivit unui proiect al strategiei Uniunii Europene până în 2020, transmite Reuters, potrivit Mediafax. “Provocarea energetică este una dintre cele mai importante teste pe care le are de depăşit Europa. Va fi nevoie de mulţi ani pentru a pune sistemul energetic pe o cale mai sigură şi mai sustenabilă”, se arată în proiectul “Energia 2020”, care ar putea fi prezentat cel mai devreme în noiembrie de comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger.
Strategia vizează modalităţi prin care Europa poate să atingă ambele scopuri de a reduce emisiile poluante şi de a preveni crizele energetice, de felul celei rezultate din întreruperea livrărilor de gaze naturale ruseşti către Ucraina în ianuarie 2009. Pentru îndeplinirea acestor obiective este necesară modernizarea clădirilor şi reţelelor de distribuţie, o politică dură de negociere a importurilor de energie şi noi atribuţii pentru a accelera dezvoltarea de proiecte importante de infrastructură.
“Investiţiile necesare până în 2020, pentru atingerea ţintelor privind energia şi schimbările climatice, sunt estimate la 1.000 de miliarde de euro. Preţurile la energie vor fi afectate de creşterea necesarului de investiţii”, se arată în documentul obţinut de Reuters. Producţia de energie este estimată să crească până în 2030 cu 23%, la 4.073 de TWh, se arată în proiectul executivului european.

Bursa: Turcia propune o fuziune între proiectele Nabucco şi ITGI

Turcia propune o fuziune între gazoductele Nabucco şi Interconnector Turcia-Grecia-Italia (ITGI), deoarece ambele proiecte vizează alimentarea cu gaze naturale a Europei, a declarat ministrul turc al energiei Taner Yildiz, citat de Reuters, anunţă Mediafax.
Ambele proiecte au ca obiectiv folosirea de gaze din faza a doua a proiectului azer Shah Deniz pentru exportul către Europa.
Un alt punct comun al Nabucco şi ITGI ar fi incertitudinile care planea-ză asupra cererii de gaze din Europa, în urma crizei economice globale, notează Reuters.
“Combinarea Nabucco şi ITGI ar fi un lucru bun, dar va dura mult timp. Ar putea fi imposibilă pe termen scurt, deoarece cele două companii de proiect lucrează separat. Turcia susţine combinarea Nabucco şi ITGI”, a afirmat Yildiz.
Proiectul Nabucco, sprijinit politic de UE şi Statele Unite, a fost gândit ca o soluţie de consolidare a independenţei energetice a Europei, care importă acum din Rusia o mare parte din gazul consumat. Traseul gazoductului a fost trasat din Turcia până în Austria, pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria.
Nabucco este dezvoltat de un consorţiu format din şase companii, respectiv Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), BOTAS (Turcia) şi RWE (Germania).
Costul realizării gazoductului european este estimat la 7,9 miliarde euro.
Proiectul ITGI este controlat în proporţii egale de Turcia, Grecia şi Italia.
Ambele proiecte au fost concepute înainte de criza economică globală.

Bursa: Decizia finală de investiţie pentru Nabucco va întârzia până anul viitor

Decizia finală de investiţie pentru proiectul Nabucco nu va fi luată în acest an şi va întârzia până în 2011, din cauza prelungirii peste aşteptări a discuţiilor cu Azerbaijanul privind furnizarea de gaze naturale, potrivit ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters. “Cu siguranţă nu vom lua decizia în acest an, nu se va întâmpla până în 2011”, a declarat pentru Der Standard Michael Ulbrich, director pentru proiecte de gazoducte internaţionale la grupul OMV, informează Mediafax.
Consorţiul Nabucco a anunţat că termenele din proiect au fost uşor întârziate din cauza prelungirii discuţiilor cu furnizorii de gaze. “Aliniem proiectul cu furnizorii. Acţionarii negociază contracte de furnizare, pe baza cărora se va lua decizia finală de inves-tiţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Nabucco, Christian Dolezal.
Azerbaijanul negociază cu peste 20 de companii şi consorţii pentru a decide care proiecte vor primi gaze de la uriaşele zăcăminte gazeifere Shah Deniz II, administrate pentru guvernul de la Baku de BP (Marea Britanie) şi Statoil (Norvegia). Contractele vor merge la părţile care oferă cel mai bun preţ, principalii concurenţi în acest sens fiind proiectul european Nabucco şi grupul rus Gazprom.
Consorţiul de la Viena estimează că primele gaze care vor fi transportate de Nabucco, respectiv 10 miliarde metri cubi, vor proveni din Irak în 2014, iar următoarele 8 miliarde de metri cubi de la Shah Deniz, în 2015. Gazprom a avertizat anterior că niciun competitor nu va putea să “bată” preţul oferit de grupul rus.

Bursa: Acţionarii Romgaz au aprobat participarea la AGRI LNG Project Company SRL

Adunarea Generală a Acţionarilor Romgaz a aprobat, la finele lunii septembrie, participarea companiei la constituirea AGRI LNG Project Company SRL. Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, Romgaz, Georgian Oil Gas Corporation şi SOCAR Azerbaidjan vor deţine fiecare câte o treime din capitalul social al acestei societăţi care se va ocupa de construcţia gazoductului AGRI.

Bursa: Miza vizitei secrete a şefului Gazprom la Bucureşti

*  South Stream, depozitul de gaze de la Mărgineni, certificatele noastre de emisii, dar şi zăcămintele din Marea Neagră, principalele ţinte ale gigantului rusesc în ţara noastră
*  Alexey Miller vine astăzi la Bucureşti ca să-l cunoască pe noul ministru al Economiei, dar şi ca să testeze reacţia autorităţilor române la interesele majore ale Gazprom în ţara noastră
Vizita preşedintelui Gazprom, Alexey Miller, la Bucureşti, anunţată pentru astăzi, a devenit certă abia ieri la prânz, susţin surse din Ministerul Economiei. Miza vizitei este posibilitatea participării României la gazoductul South Stream cu care Gazprom speră să zădărnicească proiectul concurent Nabucco (ruşii ar implica, astfel, în gigantul proiect pe toţi participanţii la gazoductul european).
La fel de mare ca importanţă pentru ambele ţări este şi decizia de asociere a Gazprom cu Romgaz pentru construirea depozitului de gaze Roman-Mărgineni, cu o capacitate de circa 2 miliarde mc, mai susţin sursele noastre, afacere care ar fi intrat într-un con de umbră, în special, după tensionarea relaţiilor bilaterale, ca urmare a scandalului din vară, când diplomatul nostru, Gabriel Grecu, a fost reţinut în ţară sub acuzaţia de spionaj.
Valoarea de investiţie a proiectului de la Mărgineni este estimată la circa jumătate de miliard de euro.
Sursele citate mai afirmă: “Preşedintele Gazprom este destul de imprevizibil în astfel de vizite, motiv pentru care partea română nu a comunicat oficial sosirea dumnealui şi detaliile agendei de discuţii. Se pare, însă, că domnul Miller va veni cu noutăţi la Bucureşti în legătură cu participarea României la South Stream, al cărui studiu de fezabilitate va fi finalizat în perioada următoare. Autorităţile române se aşteaptă şi la un progres privind compania mixtă Gazprom-Romgaz pentru depozitul de la Roman-Mărgineni”.
Acestea nu sunt singurele interese ale Gazprom în România.
Ziarul BURSA a publicat, recent, că “Gazprom” se luptă cu mai mulţi grei ai industriei energetice, ca să ne intermedieze vânzarea surplusului de certificate de emisii de gaze pe care îl avem, o afacere estimată la peste un miliard de euro. Surse guvernamentale susţin că, în ultimele luni, reprezentanţii “Gazprom” au purtat mai multe negocieri cu oficialii Ministerului nostru al Economiei, pentru a convinge Guvernul să devină intermediarul oficial al ţării noas-tre în afacerea certificatelor. De alt-fel, Guvernul a promovat o ordonanţă de urgenţă tocmai ca să permită vânzarea acestor certificate.
Filiala londoneză a “Gazprom” şi-a deschis o companie la Bucureşti – “Gazprom Marketing & Trading”. Prin această firmă, gigantul rus cumpără certificate şi de pe piaţa liberă, unde agenţii economici, aflaţi în lipsă de lichidităţi, îşi vând disponibilul pentru a face rost de bani. Un interes major al Gazprom în ţara noastră mai este, potrivit surselor noastre, şi cel legat de zăcămintele de petrol şi gaze din Marea Neagră, unde gigantul energetic rus tatonează o asociere.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter