revista presei pe energie 14 octombrie – part III

2010/10/14

money.ro: Ce vrea România de la Gazprom

Investiţiile în depozitele de gaze şi participarea la gazoductul South Stream sunt priorităţile României în relaţia cu Gazprom, spune Iulian Iancu, preşedintele Comisia de Industrii din Camera Deputatilor. El crede că gigantul energetic rus va face astăzi o ofertă concretă României, dacă din calculele făcute anterior a reieşit că realizarea gazoductului va fi mai ieftină prin cooptarea României.

România ar trebui să profite de avantajul poziţiei sale geografice şi să se implice în proiectele energetice cu Rusia, după 6 ani în care astfel de discuţii au fost amânate. Aşa crede Iulian Iancu, preşedintele Comisia de Industrii din Camera Deputatilor. El spune că participarea la proiectul South Stream ar aduce României câştiguri de sute de milioane de euro.

Iulian Iancu crede că sunt şanse ca ţara noastră să primească o oferă concretă cu ocazia vizitei lui Alexei Miller la Bucureşti.

Deputatul mai spune că pe lângă participarea la South Strem, România ar avea de câştigat şi printr-un parteneriat cu Gazprom în privinţa depozitelor de înmagazinare a gazelor.

Iulian Iancu spune că şi în domeniul proiectelor energetice de co-generare România ar trebui să se alieze cu Gazprom, dar în acest caz e necesară modificarea legislaţiei astfel încât să fie mai atractivă pentru investitori.

money.ro: Gazoductul South Stream are mari şanse să treacă prin România

Preşedintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a semnat, miecuri, la Bucureşti, un memorandum de intenţie privind analiza tehnico-economică a posibilităţii ca gazoductul South Stream să teritoriului României.

“În urma discuţiilor de astăzui, am semnat un memorandum de intenţie care prevede o analiză tehnico-economică ca South Stream să traverseze teritoriul României. Acest proiect se realizează, Gazprom a efectuat deja prospecţiunile în Marea Neagră şi a elaborat studiul de fezabilitate, a făcut studiul ţărilor de tranzit şi pregăteşte concluziile pentru studiul tehnico-economic pentru întregul proiect. Acum suntem în stadiul în care putem să ne gândim la optimizarea proiectului, lucru discutat cu colegii români. Construcţia va începe în 2013, iar primele livrări vor avea loc în 2015”, a declarat, miercuri, la Bucureşti, preşedintele grupului rus, Alexei Miller.

Miller a discutat miercuri, la Bucureşti, cu premierul Emil Boc despre proiectul South Stream de transport al gazelor naturale dezvoltat de compania rusă, după ce s-a întâlnit cu oficiali ai Ministerului Economiei.

Şeful Gazprom a precizat că principala temă a întâlnirilor de la Bucureşti a fost proiectul South Stream.

“În prezent, chiar am depăşit perioadele din grafic, lucrăm în devans, iar în privinţa termenului de realizare nu avem nicio îndoială că va fi realizat la timp. Nu există şi nici nu vor fi probleme de finanţare. Noi dispunem de toate resursele financiare. Capacitatea proiectată este de 63 miliarde metri cubi, iar pieţele ţintă sunt ţările din Europa de Est, de Sud şi Centrală. (…) În cazul unei decizii pozitive la nivel guvernamental va fi semnat un acord guvernamental între Rusia şi România”, a continuat Miller.

El a adăugat că South Stream nu concurează cu alte proiecte privind construcţia de gazoducte din regiune.

“Am trecut la optimizarea traseului South Stream, Acesta nu este concurentul unor alte proiecte deoarece scopul său este diversificarea traseelor conductelor de gaze care merg către Europa. Scopul altor proiecte este diversificarea bazei de resurse. Gazul nostru deja a fost vândut în baza unor contracte pe termen lung. Aş dori să sublinbiez aspecte ale discuţiilor de astăzi. În urma activităţii la nivel corporatist, dacă vom obţine o concluzie pozivită, informaţia va fi prezentată guvernelor Rusiei şi României”, a pus Miller.

El a adăugat că în cadrul dicuţiilor cu premierul Emil Boc şi cu ministrul Economiei Ion Ariton au fost atinse şi subiecte precum energia electrică, petrolul şi importul direct de gaze din Rusia.

“Am discutat şi alte direcţii ale colaborării cu România. Am convenit ca în viitorul apropiat să fie semnat un document privind electricitatea şi am convenit să lucrăm la nivel de experţi în domeniul petrolului şi al produselor petroliere. Am atins şi tema importului direct de gaze, dar nu a fost tema discuţiilor noastre”, a precizat Miller.

El a mai pus că este convins că în cel mai scurt timp va avea loc următoarea întâlnire cu oficiali români, cel mai probabil la Moscova.

Videanu s-a întâlnit, în iunie, la Moscova, cu reprezentanţi ai Gazprom, pentru a discuta eventuale colaborări în domeniul energetic. Oficialul român a declarat la momentul respectiv că analiza subiectului South Stream ar urma să aibă loc în toamnă.

În luna septembrie, o delegaţie rusă, condusă de şeful departamentului pentru managementul proiectului South Stream, Leonid Chugunov, s-a întâlnit la Bucureşti cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului de Externe, dar şi oficiali din conducerea companiilor Romgaz, Transgaz şi Conpet. Discuţiile au vizat cooperarea în sectorul energetic, în special despre perspectivele colaborării pentru stocarea gazelor în depozite subterane şi producţia de energie electrică în România.

La finalul discuţiilor, Gazprom a anunţat că România şi-a confirmat interesul pentru a participa la proiectul South Stream.

Reprezentanţii Gazprom şi oficialii români au convenit atunci să organizeze “în scurt timp” o nouă întâlnire pentru a discuta oportunităţile de dezvoltare a cooperării româno-ruse în domeniul energetic.

South Stream, dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni, vizează transportul de gaze spre Europa pe sub Marea Neagră şi prin intermediul Bulgariei. Gazoductul, care urmează să fie finalizat în 2015, va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazoductul rusesc concurează proiectul european Nabucco, investiţie evaluată la 7,9 miliarde euro, care va alimenta pieţele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consorţiu format din companiile Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania), Transgaz (România).

money.ro: Miller, Gazprom: Ne interesează să facem o companie mixtă cu Romgaz

Preşedintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat, miercuri, la Bucureşti, că grupul rus este interesat de crearea unei companii mixte cu Romgaz, dar nu a discutat acest subiect în întâlnirile pe care le-a avut cu premierul Emil Boc şi ministrul Economiei, Ion Ariton.

“Nu am analizat astăzi crearea unei firme mixte, dar am convenit ca experţi ruşi să vină în România să vadă dacă există interes reciproc în acest domeniu. Noi vedem potenţialul de colaborare şi suntem interesaţi”, a afirmat Miller.

Romgaz şi Gazprom au semnat în 2009 un memorandum pentru derularea unor proiecte comune în domeniul înmagazinării gazelor şi al producţiei de electricitate.

Romgaz este unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România, alături de OMV Petrom (SNP).

money.ro: România ar putea semna în 2011 acordul cu Rusia pentru South Stream

România ar putea semna în primul trimestru al anului următor un acord interguvernamental cu Rusia privind cooperarea în proiectul South Stream, dacă rezultatele studiului de fezabilitate vor fi pozitive, a anunţat, miercuri, grupul rus Gazprom.

Acordul va fi utilizat pe post de cadru juridic politic şi internaţional pentru implementarea proiectului în România, se arată într-un comunicat al grupului.

În cazul semnării acordului interguvernamental, părţile română şi rusă vor întreprinde cât mai repede posibil demersurile necesare pentru finalizarea aranjamentelor relevante la nivel de companie.

O delegaţie condusă de preşedintele Gazprom, Alexei Miller, s-a întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu premierul Emil Boc şi membri ai guvernului. Discuţiile au vizat cooperarea româno-rusă în sectorul energetic, se arată în comunicat.

În timpul unei întrevederi cu ministrul Economiei, Ion Ariton, Miller şi directorul general al Transgaz, Florin Cosma, au semnat un memorandum de intenţie pentru pregătirea unui studiu de fezabilitate privind trecerea South Stream prin România. Părţile au convenit să fie înfiinţat un grup mixt de experţi în acest scop.

Preşedintele Gazprom va vizita, vineri, şi Bulgaria, pentru discuţii referitoare la proiectul South Stream, potrivit Novinite.

South Stream, dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni, vizează transportul de gaze spre Europa pe sub Marea Neagră şi prin intermediul Bulgariei. Gazoductul, care urmează să fie finalizat în 2015, va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Gazoductul rusesc concurează proiectul european Nabucco, investiţie evaluată la 7,9 miliarde euro, care va alimenta pieţele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consorţiu format din companiile Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania), Transgaz (România).

money.ro: OMV: Întârzierile la proiectul Nabucco nu sunt grave, deoarece piaţa europeană a gazelor a scăzut

Întârzierile la proiectul Nabucco nu sunt foarte grave, întrucât cererea de gaze naturale pe piaţa europeană a scăzut ca urmare a contracţiei economice, a declarat directorul general al grupului austriac OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, citat de Reuters.

Construcţia Nabucco, care a fost amânată de mai multe ori, este planificată să înceapă în 2012, iar primele livrări sunt aşteptate în 2015.

Decizia finală privind investiţia a fost amânată recent pentru anul următor, din cauza negocierilor prelungite pentru asigurarea de livrări de gaze din Azerbaidjan.

“Momentul este important, dar nu este aspectul principal. A avut loc un declin al cererii, care îşi revine treptat, astfel că o întârziere minoră nu va fi cel mai grav lucru posibil”, a afirmat Ruttenstorfer la summit-ul Investiţii în Europa Centrală, organizat de Reuters la Viena.

În viitor, cererea de gaze din Europa va fi suficientă atât pentru Nabucco, cât şi pentru poriectul rival South Stream, dar şi pentru alte conducte mai mici, a adăugat el.

Nabucco are un avantaj în faţa competitorilor datorită acordului interguvernamental semnat de statele participante la proiect.

“Nimeni nu mai are aşa ceva. Ne oferă un avantaj considerabil faţă de alte proiecte”, a afirmat şeful OMV.

Grupul austriac, unul din cei şase acţionari ai consorţiului Nabucco, este decis să respecte termenul de finalizare a gazoducutului.

“Foarte important este, de asemenea, să asigurăm aprovizionarea cu gaze, pentru că fără gaze nu există conductă”, a declarat Ruttenstorfer.

Discuţii cu Azerbaidjanul şi autorităţile din nordul Irakului pentru asigurarea livrărilor de gaze au început, a spus directorul OMV.

“Am înregistrat progrese semnificative în ultimele săptămâni şi luni. Pe de altă parte astfel de contracte sunt foarte dificile, nu pot fi încheiate peste noapte. Discuţiile vor continua câteva luni, după care va exista baza deciziei finale privind inverstiţia”, a afirmat el.

Consorţiul Nabucco se aşteaptă ca gazoducutul să opereze primele livrări de gaze naturale către Europa în 2015 din Irak, respectiv zece miliarde de metri cubi, şi Azerbaidjan, opt miliarde de metri cubi.

Proiectul european Nabucco, investiţie evaluată la 7,9 miliarde euro, va alimenta pieţele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consorţiu format din companiile Botas (Turcia), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), MOL (Ungaria), OMV (Austria), RWE (Germania), Transgaz (România).

money.ro: O mică firmă belgiană ar putea da o lovitură proiectelor Nabucco şi South Stream

Proiectul de gazoduct Nabucco şi cel concurent, South Stream, ar putea primi o lovitură din partea unui om de afaceri belgian puţin cunoscut, care spune că vrea să încheie în noiembrie un acord cu Turkmenistanul pentru a cumpăra gaz natural comprimat, scrie EUobserver.

Turkmenistanul, ţară cu bogate rezerve de gaz natural, este un furnizor-cheie pentru ca proiectele Nabucco şi South Stream să poată fi realizate. Atât Bruxelles-ul, cât şi Moscova curtează intens acest stat pentru a achiziţiona gaz.

Koen Minne, un avocat belgian în vârstă de 40 de ani, este directorul firmei de inginerie Enex, cu sediul la Bruxelles, şi este consul onorific al Turkmenistanului în Belgia şi Uniunea Europeană.

Proiectul său privind gazul natural comprimat prevede cumpărarea a 3-4 miliarde de metri cubi pe an de gaz turkmen care ar fi transportat cu navele, pe Marea Caspică, până în Azerbaidjan, iar de acolo ar fi pompat până în Turcia prin gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum.

Minne a declarat pentru EUobserver că Enex şi un consorţiu de companii energetice europene – pe care nu le-a numit – se pregătesc să facă o ofertă finală Aşgabatului luna viitoare. Minne este sigur că oferta va fi luată în considerare şi este îndreptăţit să cunoască intenţiile Turkmenistanului, pentru că vorbeşte frecvent la telefon cu vicepremierul turkmen, Iagşigheldî Kakaiev, şi cu ministrul de externe, Raşid Meredov. Numai anul acesta, scrie EUobserver, Minne a avut şapte întâlniri directe cu preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov. Compania sa a investit în ultimii ani 430 de milioane de euro în Turkmenistan.

Nu este încă clar cine va construi conducta de legătură de la Erzurum până pe piaţa europeană şi nici dacă Turkmenistanul va participa la consorţiul de tranzit condus de Enex sau doar va vinde gazul la frontierele sale. În orice caz, Minne intenţionează să realizeze primele transporturi în 2013 sau 2014.

Dacă va fi construită legătura pentru gazul natural comprimat, este puţin probabil că Turkmenistanul va mai sprijini planurile UE şi ale Rusiei de a-şi face, la rândul lor, noi gazoducte către Turkmenistan. “Nu cred că Turkmenistanul va subscrie unei politici de alimentare a gazoductelor South Stream sau Nabucco”, a declarat Minne. Pe de altă parte, el spune că nu a primit niciun semnal din partea ruşilor că ar avea obiecţii faţă de planurile sale.

Unii diplomaţi UE cred că Koen Minne ar putea fi un cal troian rus, care încearcă să bună beţe în roate proiectului Nabucco, ceea ce omul de afaceri belgian, bineînţeles, neagă.

Proiectul UE, mult mai mare, are potenţialul de a stabili noi legături între Turkmenistan şi Occident şi de a accelera integrarea UE cu ţările sud-caucaziene, aflate în vechea sferă de influenţă a Rusiei.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, intenţionează să facă o vizită în regiune, la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lui decembrie, pentru a promova Nabucco.

Norica Nicolai, raportoarea legislativului european pentru Turkmenistan, a efectuat, în luna iunie anul acesta, a doua vizită oficială a unui reprezentant al Parlamentului European, după declararea independenţei acestui stat în 1991. Ea atrăgea atenţia în septembrie că “această ţară este unul dintre furnizorii vitali pentru Uniunea Europeană, date fiind rezervele pe care le are şi oportunităţile de deschidere faţă de Uniunea Europeană”.

Turkmenistanul este a patra ţară din lume ca rezerve estimate de gaz natural. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi această republică sunt, deocamdată, guvernate de un acord semnat în 1989 cu fosta Uniune Sovietică.

De aceea, sublinia Nicolai, este necesară atragerea Aşgabatului într-un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană.

Totuşi, diplomaţia UE nu a dat roade în privinţa Turkmenistanului în ultimele luni. Aşgabadul a declinat intenţia de a veni la o reuniune ministerială, la 1 octombrie, la Bruxelles, invocând probleme de agendă, dar semnalul este de nemulţumire faţă de ceea ce i se pare a fi “politica UE de a bate pasul pe loc”.

Minne spune că “Turkmenistanul este gata să exporte gaz în Europa. (…) Dacă UE chiar e convinsă de proiectul său, îi sfătuiesc să meargă acolo şi să facă o propunere concretă părţii turkemene”, a declarat omul de afaceri. Propunerea despre care vorbeşte Minne ar obliga companiile UE să plătească pentru achiziţionarea unor volume de gaz prestabilite, chiar dacă cererea UE s-ar diminua.

Turkmenistanul continuă să fie percepută ca fiind una dintre cele mai represive şi mai corupte ţări din lume, ceea ce complică relaţiile UE cu Aşgabadul, din cauza drepturilor omului. Predecesorul lui Berdîmuhamedov, Saparmurat Niazov, bea două sticle cu coniac pe zi, şi-a construit în capitală o statuie de aur care se rotea, odată a dat ordin ca un disident să fie fiert de viu şi a cerut unei firme franceze o mită de 500 de milioane de dolari pentru a-i furniza gaz.

Minne spune că ţara încă mai are probleme, dar noul lider este un bărbat “foarte normal”, căruia îi place ca lucrurile să fie făcute şi care are o viziune asupra transformării societăţii turkmene.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter