revista presei pe energie 14 martie

2011/03/14

Hotnews: Comisia Europeana obliga Romania sa dea drumul exporturilor de gaze. Petrom abia asteapta, in timp ce Guvernul se teme de cresterea dependentei de importuri

Compania Petrom vrea sa exporte gaze naturale prin conducta de interconectare Arad-Szeged, pentru ca “un producator trebuie sa caute cel mai bun pret pentru produsul sau”. De aceea, reprezentantii companiei poarta discutii cu cei de la Transgaz si Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei. Autoritatile romane nu sunt prea incantate de ideea exporturilor fiindca se tem ca, astfel, Petrom ar vinde in alte tari o mare parte din productia de gaze naturale. Temerea este justificata in conditiile in care pretul gazelor din productia interna reprezinta circa 40% din pretul gazelor de import. Insa, de partea Petrom se afla directivele Comisiei Europene. Vezi in text de ce se tem autoritatile romane sa dea “unda verde” exporturilor de gaze.​

  • Petrom are tot interesul sa caute “cel mai bun pret pentru produsul sau” avand in vedere ca in Romania pretul pentru gazele din productia interna a fost  blocat la nivelul de 160 de dolari/1.000 mc inca din 2009, in timp ce preturile la gazele din import au tot crescut in ultimii ani ajungand la 400 de  dolari/1.000 mc.

Petrom: Inceperea exportului de gaze ar aduce numai beneficii la  bugetul de stat

Avem discutii cu Transgaz si ANRE cu privire la fluxul invers in Ungaria, fluxul invers in Ungaria, dar pâna la acest moment, pe Arad-Szeged, sunt permise  numai importurile. Interconectarile între statele membre UE în ambele sensuri reprezinta o cerinta a legislatiei europene care trebuie respectata.  Prioritatea Petrom vizeaza impulsionarea crearii unei piete functionale de gaze naturale în România, în care categoriile vulnerabile sa fie protejate  corespunzator iar pretul pentru consumatorii industriali sa fie rezultatul raportului cerere/oferta. In prezent, pretul gazelor din productia interna  reprezinta circa 40% din pretul gazelor de import. Ca si principiu al economiei de piata si al cresterii economice, un producator trebuie sa caute cel mai  bun pret pentru produsul sau. In acest context, evaluam oportunitatile de export direct de gaze. Inceperea exportului de gaze ar aduce numai beneficii la  bugetul de stat (prin cresterea contributiilor din TVA etc.)“, au precizat pentru HotNews.ro reprezentanti ai Petrom.

Potrivit acestora, obiectivele UE vizeaza crearea unei piete unice europene pentru schimburile de energie electrica si gaze naturale, libera circulatie a  bunurilor si marfurilor in interiorul UE, “fiind unul dintre fundamentele de la baza actualului Tratat“.

Cum este obligat Guvernul sa permita exporturile prin noua legislatie privind piata gazelor naturale

Interconectarile între statele membre UE în ambele sensuri reprezinta o cerinta a legislatiei europene care trebuie respectata.  Prioritatea Petrom vizeaza impulsionarea crearii unei piete functionale de gaze naturale în România, în care categoriile vulnerabile sa fie protejate  corespunzator iar pretul pentru consumatorii industriali sa fie rezultatul raportului cerere/oferta. In prezent, pretul gazelor din productia interna  reprezinta circa 40% din pretul gazelor de import. Ca si principiu al economiei de piata si al cresterii economice, un producator trebuie sa caute cel mai  bun pret pentru produsul sau.
Petrom

Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile  directive  europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte  noile prevederi. Abia de cateva  zile, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice doua acte normative privind transpunerea directivelor 72 si 73/2009  referitoare la piata energiei  electrice, respectiv piata gazelor. Din cauza intarzierii, Romania poate risca, in acest moment, declansarea procedurii de  infringement.

Noile directive se refera si la interconectare in vederea facilitarii fluxurilor de gaze naturale pe întreg teritoriul Comunitatii Europene. Printre obiectivele si principiile ordonantei de urgenta privind dezvoltarea pietei gazelor se afla:
.* dezvoltarea interconectarilor Sistemului national de transport al gazelor naturale cu sistemele similare din tarile vecine si cu alte infrastructuri de  transport si integrarea Sistemului national de transport al gazelor naturale în reteaua europeana de transport a gazelor naturale
* asigurarea conditiilor necesare pentru buna functionare a pietei gazelor naturale si pentru integrarea pietei nationale în piata interna europeana a gazelor  naturale.

In plus, permiterea exportului de gaze reprezinta chiar unul dintre obiectivele generale ale Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei.  “Eliminarea restrictiilor privind comertul cu gaze naturale între statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv dezvoltarea unor conducte de interconectare  corespunzatoare pentru a satisface cererea si a îmbunatati integrarea pietelor nationale, ceea ce ar putea facilita fluxurile de gaze naturale pe întreg  teritoriul Comunitatii Europene“. Acesta este un obiectiv al ANRE cuprins in proiectul de ordonanta.

Conducta de interconectare avem

Anul trecut, in octombrie, a fost pusa in functiune conducta de interconectare Arad-Szeged. Conducta are o lungime totala de 109 km si un diametru de 700 mm.  Pe teritoriul Romaniei, conducta de interconectare are o lungime de aproximativ 62 km intre punctul de conectare Horia (langa Arad) si punctul de frontiera  Csanadpalota de la granita dintre Romania si Ungaria. Conducta de gaze Arad – Szeged are o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an, corespunzator unui  debit mediu orar de 500 mii metri cubi/ora.

In plus, autoritatile romane si cele bulgare au un proiect comun de interconectare a sistemelor nationale de gaz la Giurgiu-Ruse. Potrivit autoritatilor  romane, conducta Giurgiu-Ruse ar putea fi finalizata la sfarsitul acestui an. Conducta va avea o capacitate maxima de transport de 1,5 mld. mc/an, iar  capacitate minima de transport de 0,5 mld. mc/an. Valoarea totala estimata a proiectului (cu valori eligibile pentru cofinantare europeana) este de  23.823.836 euro, din care TRANSGAZ S.A. -10.093,952 euro si BULGARTRANSGAZ E.A.D. – 13,729.884 euro.

Deocamdata, prin aceasta conducta se pot realiza doar importuri. Transgaz a finalizat proiectul tehnic privind constructia conductei de gaze naturale dintre  Romania si Bulgaria. Potrivit autoritatilor romane, conducta Giurgiu-Ruse ar putea fi finalizata la sfarsitul anului viitor.

De ce vrea Guvernul sa amane exporturile

Deocamdata, din punct de vedere tehnic, prin conducta Arad-Szeged se pot realiza doar importuri. Dar, in mod normal, Petrom si oricare alta companie ar avea  dreptul sa exporte. Insa, daca ar dori, in scurt timp si cu o investitie nesemnificativa, autoritatile romane ar putea da drumul si exporturilor. Problema  este ca nu doresc acest lucru“, au declarat pentru HotNews.ro surse din domeniul energetic.

Contactat de HotNews.ro, deputatul Adrian Gurzau spune ca trebuie facuta interconectarea astfel incat din 2012 sau 2013 Petrom sa poata exporta. “Insa acest  lucru va duce la cresterea dependentei de gazele din import in proportie de 80%“, a mai spus Gurzau. Afirmatiile acestuia sunt confirmate in mare parte de  reprezentanti ai Guvernului si ai sectorului energetic. “Da, este posibil sa duca la cresterea ponderii importurilor, dar nu cred ca intr-o masura atat de  mare. Depinde de capacitatea de transport a conductei. Intr-adevar, cantitatea de gaze pe care o va exporta Petrom trebuie inlocuita cu gaze din import (…)  Romgaz nu cred ca va exporta, pentru ca este controlat de stat si actioneaza asa cum doreste Guvernul“, au precizat surse din domeniu.

Iar Guvernul nu este prea incantat de ideea exporturilor. “Este o problema serioasa aici. Petrom face presiuni in vederea exporturilor. Vom discuta cu cei de  la Comisia Europeana sa ne amane cu aceasta interconectare, sper sa gasim intelegere”, au afirmat surse guvernamentale”.

Exista un ordin comun ANRE, Ministerul Economiei si ANRM care specifica modul in care se formeaza cosul. Din cauza ca producatorii sunt obligati sa dea o   anumita cantitate minima de gaz din productia interna in cos. Aceasta echivaleaza legal cu interdictie de export, iar acest lucru ar putea declansa o   reactie destul de dura din partea Comisiei. Interdicitia de export este incompatibila cu ideea de piata unica a Comisiei. Din momentul in care exista aceasta  conducta (n.red. conducta de interconectare Arad-Szeged), ar trebui sa se poata exporta. Sigur ca in momentul in care poti sa exporti, te duci acolo unde  preturile de piata sunt mai favorabile“, a declarat, la randul sau, Otilia Nutu, expert al Societatii Academice din Romania.

Pentru Petrom, preturile din Romania nu sunt favorabile in conditiile in care 1.000 de metri cubi de gaze din productia interna costa 160 de dolari, in timp  ce gazele din import costa 400 de dolari.

  • Anul trecut, Petrom, al doilea mare producator dupa Romgaz, a asigurat circa 46% din productia de gaze la nivel national, ceea ce inseamna aproximativ 5,1  miliarde metri cubi, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei. Daca o parte din aceasta productie ar fi exportata acum,  Romania va trebui sa compenseze cantitatea de gaze vanduta in alte state cu gaze din import, evident mai scumpe, fapt care s-ar reflecta in preturile la  consumatori.
  • Chiar si in conditiile in care nu au existat exporturi, ponderea importurilor a tot crescut, mai ales din cauza facilitatii primite de  combinatele chimice care au consumat o lunga perioada de timp, din 2009 pana in octombrie 2010, doar gaze din productia interna.Consumul masiv din productia  interna a golit depozitele, ANRE fiind nevoita sa creasca ponderea importurilor in structura amestecului de gaze naturale pana la 40%, fata de 20% cat era in  mod obisnuit.
  • In plus trebuie luat in considerare faptul ca Romania nu se mai poate baza prea multi ani pe rezervele de gaze. In 2009 se estima ca vor fi epuizate in 15 ani.

La un moment dat, in functie de calendarul pe care Guvernul este obligat sa-l intocmeasca, potrivit noilor directive europene, preturile la gazele din  productia interna se vor alinia cu cele din import. Dar, asa cum a declarat si premierul Emil Boc, Executivul este decis sa impinga liberalizarea totala pana  in 2015. Atunci nu vor exista diferente prea mari intre gazele din diverse surse, piata fiind cea care va dicta preturile.

Hotnews: Otilia Nutu, expert SAR, despre liberalizarea preturilor la energie: Clientii vulnerabili trebuie sa primeasca energie la pretul de piata, iar pentru plata facturilor sa beneficieze de ajutoare sociale

Intocmirea unui calendar de liberalizare a pietei energiei si asigurarea independentei reglementatorului din sectorul energetic sunt principalele masuri pe care trebuie sa le adopte Guvernul in scurt timp pentru a respecta noile directive  europene privind piata energetica. Recent, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice doua acte normative privind transpunerea directivelor 72 si 73/2009 referitoare la piata energiei electrice, respectiv piata gazelor. Insa, aceste propuneri de proiecte nu sunt in conformitate cu directivele europene,  motiv pentru care Romania risca procedurile de infringement, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro, Otilia Nutu, expert al Societatii Academice din Romania.

  • Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile directive  europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte noile prevederi. Din cauza intarzierii, Romania poate risca, in acest moment, declansarea procedurii de infringement. Chiar daca aceasta situatie ar putea fi rezolvata, ramane problema calitatii transpunerii.

In cadrul proiectelor, nu exista nicio mentiune legata de “un calendar credibil privind liberalizarea preturilor”, a precizat Otilia Nutu. Potrivit noilor  directive, apare notiunea de client vulnerabil. In Romania, aceasta categorie de consumator nu este definita foarte clar. Otilia Nutu spune ca trebuie sa  reprezinte acea categorie de persoane care au un nivel de trai foarte scazut. Insa in “propunerile de legi pe care le avem sunt definiti consumatori  vulnerabili toti consumatorii casnici, indiferent de gradul de saracie. Ideea este ca nu toti consumatorii casnici sunt vulnerabili (…) In directive se  spune foarte clar ca mecanismele de sprijin pentru acesti consumatori nu trebuie sa distorsioneze piata, adica nu trebuie sa beneficieze de tarife sociale. Trebuie sa plateasca energia la pretul de piata si sa fie sprijiniti prin ajutoare de venit prin politica sociala a Guvernului. Practic, asa cum este definit venitul minim garantat, acesti consumatori vulnerabili trebuie sa primeasca un ajutor in bani pentru a-si achita facturile la energie”, a precizat Otilia Nutu.

Aceasta a mai spus ca exista posibilitatea ca pe pentru o anumita perioada, acesti consumatori sa primeasca gaze ieftine din productia interna, in conditiile  in care liberalizarea nu se face dintr-o data. Insa, trebuie purtate discutii cu reprezentantii Comisiei Europene si trebuie intocmit un calendar cu termene  foarte ferme de liberalizare treptata.

Activitatea de productie de la Romgaz trebuie separata de cea de inmagazinare

Directivele mai prevad separarea retelelor de transmisie si de distributie si a operatorului de inmagazinare de operatorul de productie. “Din cauza ca  sectoarele energetice sunt cu foarte multe companii de stat, daca statul are si reteaua de transmisie si un producator, se poate intampla sa blocheze accesul  unui producator privat la piata de energie. Si atunci trebuie seaparata cumva gestiunea acestor retele de interesele producatorilor”, a spus Otilia Nutu. In  acest caz, cea mai simpla solutie este separarea proprietatii astfel incat producatorii din energie sa treaca la Ministerul Finantelor, iar Transgaz si  Transelectrica sa ramana la Ministerul Economiei. Totodata, trebuie separata activitatea de productie de la Romgaz de cea de inmagazinare. Astfel, compania  ar urma sa fie sparta in doua entitati. Cea care va avea activitatea de inmagazinare ar urma sa ramana la Ministerul Economiei, iar cea de productie ar urma  sa fie transferata la Ministerul Finantelor.

Principalele declaratii ale Otiliei Nutu

  • Cele doua companii (n.red. Electra si Hidroenergetica) oricum nu vor putea fi infiintate din diverse emotive: pentru ca sunt foarte multe procese pe rol,  dupa care va trebui sa-si dea acordul si Consiliul Concurentei, dupa care toata chestiunea ar putea sa ajunga la DG Competition si ar putea sa dureze foarte  multi ani. Problema este ca in tot acest timp, nu se construieste practic nimic, investitorii privati au inceput practic sa se retraga si atunci este o  strategie paguboasa. Domnul Videanu se refera la faptul ca peste cateva luni, de fapt din 2013, vom incepe sa platim pentru emisiile de dioxid de carbon.  Totusi solutia pe care o gaseste Guvernul prin infiintarea acestor companii integrate si acoperirea pierderilor din termo cu subventii incrucisate, practic  de la Hidro si Nuclear, nu reprezinta o solutie viabila. In loc de aceasta ar trebui pur si simplu sa continuam restructurarea sectorului energetic si  eficientizarea lui, nu sa facem pe altii sa suporte aceste ineficiente. Nota Redactiei: Adriean Videanu a declarat pentru HotNews.ro ca daca cele doua  companii energetice nu se infiinteaza din diverse ratiuni, Romania va avea o mare problema cu asigurarea securitatii energetice incepand cu luna mai 2012.
  • Exista intr-adevar un calendar de inchidere a acestor unitati, probabil Guvernul se asteapta ca CE sa nu fie suficient de dura in aplicarea unor sanctiuni si  de aceea se asteapta sa le tina pe picioare mai multa vreme decat am agreat cu Comisia. Problema este ca statul nu are bani sa faca aceste investitii de  mediu si solutia ar fi fost sa se privatizeze o parte din sectorul termo. Acesta ar fi putut fi facut eficient de catre privati. Este vorba in primul rand de  Turceni, Rovinari si Craiova. Acolo exista interes privat, exista probabil si acum. Investitorul privat ar avea toate motivele sa faca investitiile de mediu,  poate sa inchida o parte din centrale pana le reabiliteaza pe celelalte si tot asa pana le reabiliteza pe toate. Statul pur si simplu nu are bani si nici  Hidroelectrica si Nuclearelecrica, din profiturile pe care le au, nu vor putea acoperi aceste investitii.
  • Am vazut care sunt propunerile de proiecte de ordonanta pentru gaze si electricitate si ele nu sunt in conformitate cu directivele. Ar trebui sa fie scoase  de pe site, inceputa o dezbatere reala cu toata lumea, intrebata si Comisia cum ar putea sa fie implementate, in conditiile noastre, directivele, Legile asa  cum arata nu schimba nimic din ce se intampla acum. In acelasi timp daca nu aplicam directivele europene vom primi infringement. Dar avand in vedere ca acum  Comisia este mult mai hotarata decat pana acum sa impinga liberalizarea pietelelor de energe si de gaz, s-ar putea sa se meraga mai departe, inclusiv prin  sanctiuni destul de dureroase.
  • Directivele acestea vor sa impinga liberalizarea cat se poate de mult in pietele de energie si de gaze, cu scopul de a face o piata unica de energie in  Europa. Se continua ideea din directivele anterioare care presupun liberalizarea preturilor. S-a constatat ca in calea liberalizarii pietelor nationale si  regiomale de energie electrica si de gaze au existat cateva aspecte care se intalnesc destul de des in statele membre si care blocheaza cresterea competitiei  in aceste piete. Este vorba in principal de independenta reglementatorului fata de politic. Practic, daca reglementatorul este dependent de guvern, Guvernul  are si o parte din capacitatile de productie si atunci poate sa-si favorizeze singur companiile proprii. Dupa care este vorba despre separaraea retelelor de  transmisie si de distributie si a operatorului de inmagazinare de operatorul de productie. Ce se intampla? Din cauza ca sectoarele energetice sunt cu foarte  multe companii de stat, daca statul are si reteaua de transmisie si un producator, se poate intampla sa blocheze accesul unui producator privat la piata de  energie. Si atunci trebuie seaparata cumva gestiunea acestor retele de interesele producatorilor.
  • Sunt doua variante propuse in directiva. Cea mai simpla este separaraea proprietatii. Din punctul meu de vedere se poate face foarte simplu si respecta si  niste intelegeri pe care le avem deja cu FMI, respectiv ca toate companiile producatoare din energia electrica si din gaz sa treaca in subordinea  Ministerului Finantelor care are ca obiectiv sa-si maximizeze profiturile si implicit dividendele care se colecteaza la bugetul statuui. In acelasi timp,  transportatorii, Transgaz si Transelectrica, si operatorul de depozite de gaze sa ramana la Ministerul Economiei care este responsabil de securitatea  energetica. Practic, s-ar separa foarte bine responsabilitatile si interesele celor doua minstere si s-ar respecta foarte simplu directiva.
  • Mai exista o varianta, care insa este foarte complicata. Adica se pot mentine toate companiile la Ministerul Economiei, insa sunt o multime de chestiuni care  trebuie respectate. In consiliile de adminsitratie si AGA sa nu fie aceleasi persoane. Sa nu fie aceleasi persoane in CA de la Romgaz si Transgaz. Trebuie sa  fie infiintat un organism de supraveghere care sa numeasca conducerea operatorilor de transport dupa anumite criterii care sa asigure depolitizarea lor, sa  fie aprobat de ANRE. Trebuie infiintat si un agent de conformitate care sa verifice in fiecare an ca nu s-a impiedicat accesul la retele pentru un producator  concurent
  • Trebuie spart Romgaz in doua companii. Romgaz cu ce inseamna productie sa fie transferat la Ministerul Finantelor, iar depozit-gaz sau cum se va numi  compania care va detine capacitatile de stocare sa ramana in coordonarea Ministerului Economiei
  • In legislatia europeana, clientul vulnerabil este definit prin doua aspecte: Una este legata de energy poverty, de saracie care nu-ti permite accesul la  energie si cealalta este legata de posibilitatea de conectare in anumite situatii critice si aici pot sa intre scoli si spitale. In propunerile de legi pe  care le avem, sunt definiti consumatori vulnerabili toti consumatorii casnici, indiferent de gradul de saracie. Ideea este ca nu toti consumatorii casnici  sunt vulnerabili. In directive se spune foarte clar ca mecanismele de sprijin a acestor consumatori nu trebuie sa distorsioneze piata, adica nu trebuie sa  beneficieze de tarife sociale. Trebuie sa plateasca energia la pretul de piata si sa fie sprijiniti prin ajutoare de venit in politica sociala a Guvernului.  Practic, asa cum este definit venitul minim garantat, acesti consumatori vulnerabili trebuie sa primeasca un ajutor in bani pentru a-si achita facturile la  energie
  • Ideea este in felul urmator. Noi aprobam aceste legi insa nu se pot face liberalizarea toata dintr-o data. Ar fi o chestiune care se poate negocia cu Comisia  si sunt convinsa ca ar exista intelegere sa se faca un calendar, insa cu termene foarte ferme de liberalizare treptata. In acelasi timp in politica sociala  se definesc acesti consumatori vulnerabili si se definieste si schema de sprijin alor. Practic, exista  posibilitatea (n.red. consumatorii vulnerabili sa  utilizeze gaze ieftine doar din productia interna) insa cu conditia sa discutam acest lucru inainte cu Comisia ca acesti consumatori pentru o perioada de  timp sa primeasca gaz ieftin. Insa problema este ca lucrul care se opune cel mai tare liberalizarii nu tine de acesti consumatori vulnerabili ci sunt in  categoria de beneficiari al unor preturi reglementate si consumatorii industriali.
  • Nu exista nicio specificare in niciun fel legata de un calendar credibil prin care sa se liberalizeze preturile.
  • Practic, existenta cosului este total incompatibila cu ideea directivei. Directiva nu-ti permite sa ai preturi reglementate pentru activitati competitive.  Sigur ca pentru chestiunile care sunt de monopol, cum sunt retelele de transmisie sau depozite de inmagazinare exista tarife reglementate, insa pentru  preturi, acestea trebuie sa fie construite de piata.
  • Exista un ordin comun ANRE, Ministerul Economiei si ANRM care specifica modul in care se formeaza cosul. Din cauza ca producatorii sunt obligati sa dea o  anumita cantitate minima de gaz din productia interna in cos. Aceasta echivaleaza legal cu interdictie de export, iar acesrt lucru ar putea declansa o  reactie destul de dura din partea Comisiei. Interdicitia de export este incompatibila cu ideea de piata unica a Comisiei.
  • Din momentul in care exista aceasta conducta (n.red. conducta de interconectare Arad-Szeged), ar trebui sa se poata exporta. Sigur ca in momentul in care poti sa exporti, te duci acolo unde preturile de piata sunt mai favorabile.
  • Cosul in sine nu ar mai fi trebuit sa exista din 2007, initial de cand s-a facut in lege liberalizarea completa a pietei de gaz. Deci, practic sunt doua notiuni incompatibile: Pret reglementat si piata libera. Deci cosul va trebui sa dispara.

Hotnews: Adriean Videanu despre pericolul inchiderii celor trei mari complexuri miniere in 2012. Plus atacuri la managerii Fondului Proprietatea si Jeffrey Franks

Adriean Videanu, prim-vicepresedintele PDL, a declarat ca cele trei complexuri miniere (Turceni, Rovinari si Craiova) sint in pericol de a fi inchise in primavara anului 2012 daca justitia va impiedica infiintarea celor doua companii energetice integrate (Electra si Hidroenergetica). Videanu a atacat dur strategia managerilor Fondului Proprietatea, care se opun in justitie infiintarii celor doua companii integrate, si a mai spus ca reprezentantul FMI in negocierile cu Romania, Jeffrey Franks, “a facut o apreciere intr-o zona pe care, din pacate, n-o stapineste, n-o cunoaste”.

Adriean Videanu a mai spus ca Romania nu isi poate permite inca liberalizarea completa a pietei gazelor atit timp cit depinde de un singur furnizor extern, Rusia.

Principalele declaratii ale lui Adriean Videanu:

Strategia energetica, infiintarea celor doua companii integrate si disputa cu Fondul Proprietatea

  • FMI si BM se opun fara nici un fel de argument economic. Sa vina un reprezentant al unei institutii internationale si sa faca aprecieri, necunoscind deloc domeniul, e un lucru pe care eu nu-l accept. Jeffrey Franks a facut o apreciere intr-o zona pe care, din pacate, n-o stapineste, n-o cunoaste. Sa vii cu punctul de vedere al unora care te informeaza e un lucru absolut incorect. Vii si discuti cu autoritatile romane, ca de-aia vii aici.
  • Eu le-am spus celor de la FMI si CE: dati-mi exemplu din UE, unde exista ceea ce propuneti dvs? Va spun eu: in nici o parte. Toti producatorii mari de energie au un mix in structura lor de productie de energie (hidro, carbune, nuclear, regenerabila) si competitia in piata, piata functionala energetica se refera la energie.
  • De-aia au aparut baietii destepti in Romania, ca noi am avut o competitie pe zona hidro, cu carbunele, cu nuclearul, si atunci toti se duc in zona cea mai ieftina.  Daca am un mix de energie, nu mai sint nici premise sa apara baieti destepti.
  • Aparitia celor doua companii rezolva aceasta problema fundamentala, pentru ca ceea ce se comercializeaza in piata e strict energie si duce la restructurarea in functie de ordinul de merit al productiei de energie.
  • Eu sint un pic socat de acest demers (actiunile in instanta introduse de Fondul Proprietatea impotriva infiintarii celor doua companii – n.red.), inclusiv de ceea ce se intimpla cu Fondul Proprietatea. Restructurarea sistemului energetic are in vedere – de aceea am trecut prin CSAT, prin Guvern – securitatea nationala a Romaniei.
  • Argumentul reprezentantilor Fondului Proprietatea – absolut neadevarat – este ca FP, fiind actionar, e interesat sa ia dividende de la Hidroelectrica, de la Nuclearelectrica, iar daca statul roman baga in cele doua companii integrate producatorii pe carbune o sa diminueze profitul. Nimic mai fals. Le-am demonstrat cu auditul Deloitte&Touche, KPMG, ca performanta celor doua companii pe termen mediu si lung, inclusiv sub aspectul profitului, e mult mai buna decit ce se intimpla azi.
  • E o chestie subiectiva pe care vreau sa v-o spun direct: probabil ca managerii FP sint platiti in functie de dividendele pe care le iau. E un lucru absolut inacceptabil sa te opui unui proces corect, justificat, dintr-o ratiune strict subiectiva, ca esti tu platit in functie de performanta ta, sa pui in pericol sistemul energetic national. Si atentionez: Romania va avea mari probleme cu sistemul energetic national daca nu se infiinteaza cele doua companii.
  • In 2012 expira planul national de acordare a certificatelor verzi. Din cite stiu eu, intre martie – mai 2012 combinatele producatoare de energie pe carbuni (Turceni, Rovinari si Craiova) termina cu disponibilul de certificare verzi, nu mai au rezerva. Si se vor opri. Si-atunci Romania va deveni importator net de energie.
  • Romania are o mare oportunitate sa devina un factor de stabilitate si un furnizor de energie in zona; daca nu se infiinteaza cele doua companii, Romania va deveni un importator net de energie.
  • O data cu infiintarea celor doua companii, in primul rind are loc restructurarea interna a producatorilor neperformanti in interiorul companiilor. Procesul pe care eu il gindeam era: privatizarea managementului celor doua companii (pe principiul Fondului Proprietatea) si apoi listarea imediata pe bursa a pachetelor minoritare.
  • Sistemul energetic are nevoie de 4 miliarde de euro investitii ca sa devina super-performant. El nu-si poate asigura din resurse interne aceste sume, ci din listarea pe bursa.
  • Daca pina in 2012 nu va fi decisa infiintarea celor doua companii integrate, producatorii de carbune vor avea o mare problema. Nu stiu daca au solutie. Ar mai fi o solutie intermediara: comasarea celor trei complexuri energetice pe lignit si a SNLO, si se optimizeaza undeva la 8-12% structura costurilor, isi pot redistribui certificatele verzi intre ei, mai functioneaza unul o perioada, altul o perioada.
  • Fiecare dintre cele trei complexuri are cam 3.000 de angajati, iar SNLO are cam 10.000. Dar nu numai asta e problema: ar fi un mare pacat pentru Romania sa scapam oportunitatea de a deveni un exportator net de energie.

Liberalizarea pietei energiei si Noua politica energetica europeana

  • Solutii pentru separarea productiei de inmagazinare se pot gasi chiar in interiorul Romgazului, se lucreaza. Altii au gasit solutii, ca Enel, prin separarea activitatilor.
  • Despre acordul cu Gazprom din 2008 pentru gestionarea in comun a depozitelor de gaze de la Margineni: Se incepuse o colaborare foarte buna cu Gazprom, nu mai cunosc detaliile, nu am toate informatiile. Romgaz nu terminase studiul de fezabilitate si de aceea am aminat. A ramas sa prelungim cu trei luni la acel moment.
  • Un gest de curtoazie l-a facut Gazprom dupa vizita mea la Moscova. Am reusit sa reducem pretul, nu e important procentul. Deci disponibilitate exista, eu cred ca prin inteligenta si dialog putem gasi solutii.
  • Am discutat cu reprezentantii FMI si CE problema liberalizarii pretului  la gaze, si le-am spus: in mine aveti cel mai mare suporter al liberalizarii pietei. Dar va rog sa retineti: cind eu sint dependent de o singura sursa de import de gaz (Rusia – n.red.) si platesc dublu fata de restul tarilor, eu nu pot sa fac acest proces, pentru ca imediat eu ma voi duce cu pretul sus legat de pretul de import si am distrus economia.
  • Eu am nevoie de alternative: cind termin interconectarea Szeget-Arad (si am terminat), cind termin Giurgiu-Ruse, sa am alternative, sa am o piata functionala a gazului, atunci categoric vom face acest lucru, pentru ca eu am obligatia sa-mi protejez economia nationala, nu s-o supun unui risc conjuctural.

Videanu despre divergentele de opinii cu FMI si BM

ziare.com: Pretul gazelor ar putea exploda la iarna – E.ON Romania

Directorul general al companiei E.ON Romania, Frank Hajdinjak, sustine ca gazele naturale se vor scumpi foarte mult spre finalul acestui an, din cauza cotatiilor ridicate din acest moment ale petrolului.

“Daca ajustarile s-ar fi facut in pasi marunti, incepand din 2009, nu am fi ajuns aici, cand avem de recuperat un decalaj foarte mare. Nici nu vreau sa ma gandesc ce se va intampla iarna viitoare, avand in vedere ca pretul petrolului a crescut de la 50 de dolari pe baril la 115, iar cel al gazelor reactioneaza dupa sase-noua luni.

Adica exact in perioada de iarna vom simti varfurile de pret, aceasta daca pretul petrolului nu va creste si mai mult”, a declarat Hajdinjak, intr-un interviu pentru Adevarul.

Acesta considera ca ANRE trebuie sa redevina independenta, dupa ce, in 2009, a trecut in subordinea premierului.

“ANRE nu trebuie sa fie doar un serviciu de protectie sociala. Avem un dialog foarte bun, ei inteleg problemele, dar ceea ce lipseste sunt actiunile. Acest lucru este cauzat de o puternica influenta politica”, a mai spus Hajdinjak.

CEO E.ON Romania considera ca nu ar fi corect sa fie inclusi consumatorii casnici in categoria vulnerabililor.

“Cel mai bun exemplu este persoana mea. Eu sunt convins ca pot sa platesc un pret corect la electricitate si gaze. Dar exista un grup mare de oameni care nu pot achita factura, pentru ca au venituri reduse, cum ar fi pensionarii”, a adaugat oficialul E.ON.

In schimb, acesta propune formarea unui cos special de gaze pentru populatie, care sa contina un procent foarte mare de resurse interne.

“Anul trecut a fost usor sa fie luata o decizie similara pentru consumatorii industriali. Nu inteleg de ce nu s-ar face acelasi lucru si pentru cei casnici. Sunt convins ca si autoritatile se gandesc in prezent la acelasi lucru.

Chiar si asa, daca Autoritatea de Reglementare in Energie (ANRE) respecta legislatia, este iminenta o scumpire de la 1 aprilie, altfel preturile vor exploda mai tarziu si intreaga piata va fi distrusa”, a adaugat oficialul E.ON Romania.

money.ro: Transeletrica, în căutare de investitori pentru construcţia cablului submarin

Construcţia cablului submarin între România si Turcia este o prioritate pentru sistemul energetic românesc întrucât există un excedent de energie în Dobrogea, declară Gheorghe Indre, director în cadrul Transelectrica. Valoarea proiectului, care ar trebui lansat anul acesta, este 600 de milioane de euro, iar compania caută finanţare.

Proiectul de construcţie a cablului electric submarin dintre România şi Turcia vizează facilitarea comerţului cu energie electrică între cele două ţări şi valorificarea excedentului din retea după punerea în funcţiune a proiectelor de energie eoliană din zona Dobrogea. Construcţia cablului submarin ar trebui demarată în acest an si ar fi gata în 2015. Deocamdată România asteaptă acordul final al Turciei.

“Transelectrica este în situaţia că a finanţat studiul de fezabilitate pentru că pentru Translectrica proiectul este fezabil şi reprezintă o prioritate si asteapta din partea companiei turce Teiaş un punct de vedere oficial privind perespectiva de realizarea proiectului si interesul pentru proiect”, a declarat managerul Transelectrica Soluţii, Gheorghe Indre.

Valoarea investitiei este 600 de milioane de euro iar Transelectrica caută finanţare, fapt pentru care a prezentat proiectul în faţa posibililor investitori din Golful Persic. Pentru ca proiectul să poată fi realizat, România mai are nevoie si de acordul autorităţilor bulgare întrucât cablul submarin va trece prin apele teritoriale ale vecinilor de la Sud de Dunare.

Romania Libera: Cine face preţurile la carburanţi

Compania care extrage cel mai ieftin ţiţei, anume Petrom OMV, e şi prima care majorează preţurile la carburanţi.

Rezultatele unei simple căutări pe Google în privinţa majorărilor de preŢuri la carburanţi ne va aduce de cele mai multe ori în prim-plan numele principalului actor de pe piaţă, anume Petrom OMV. Producătorul pe care mulţi îl percep „naţional” nu a scumpit niciodată carburanţii după concurenţa sa, reprezentată în principal de Rompetrol şi Lukoil.

Spre exemplu, majorarea din 9 martie la Rompetrol a fost anterioară de cea din ziua precedentă de la Petrom OMV şi, la fel, cele din 2 martie ale Lukoil şi Rompetrol, precedate de cea din 28 februarie a Petrom OMV. Situaţia este paradoxală, deoarece presiunile creşterilor de preţuri la ţiţei afectează în primul rând producătorii care importă ţiţeiul, anume Lukoil şi Rompetrol. În al doilea rând, Petrom OMV este singura profitabilă pe piaţă, deci singura care ar avea rezerve să nu treacă în costuri creşte-rile cotaţiilor la ţiţei.

Petrom ar trebui să majoreze preţurile ultimul

Ion Tache, preşedintele Asociaţiei benzinarilor Particulari, spune că Petrom OMV ar trebui să fie ultima companie care să majoreze preţurile la carburanţi, deoarece are rezerve interne. „Nu pot spune că ei formează preţul, dar dacă mă întrebaţi aceasta pot confirma. Dincolo de realităţi sunt interese economice, iar ei ştiu că lumea nu poate trăi fără carburanţi”, afirmă el. Costul extracţiei rezervelor interne nu a mai fost comunicat, de altfel, de mult timp de către Petrom OMV. Se ştie că acum 15 ani costul unui baril extras din România era de 20 de dolari, mai departe informaţiile nu există, afirmă Teodor Chirilescu, fost director adjunct în cadrul unui important producător de carburanţi pe piaţă.

Petrom, singurul cu resurse

Întrebat care e compania ce a anunţat cel mai des majorările de preţuri la carburanţi, Teodor Chirilescu afirmă că, de regulă, aceasta a fost Petrom OMV din considerente ce ţin de „transparenţă, de numărul ridicat al staţiilor deţinute, de prezenţa statului ca acţionar în companie”. Petrom are cele mai „mici” preţuri, de aceea atrage, iar majorările acestei companii sunt urmate de replici mici şi multe ale celorlalţi competitori.

„Rolul Petrom pe piaţă e de supervizare”, spune Chirilescu. Compania care are 30-40% din piaţă este, în plus, singura profitabilă. „Cu excepţia Petrom OMV mă îndoiesc că ceilalţi producători de pe piaţă au o marjă pozitivă (obţin profit-n.r.)”, spune fostul director. De aceea jocul preţului, de cele mai multe ori în sus, nu prezintă riscuri doar în cazul Petrom OMV. În plus, clientela Petrom e oarecum fidelă. „Mulţi clienţi percep Petrom ca o companie a tuturor, românească”, afirmă Chirilescu. De aceea Petrom-OMV e mai puţin sensibilă la pericolul unei potenţiale scăderi a consumului în urma unei decizii de creştere a preţurilor faţă de alte companii, cum ar fi MOL, spune el. Compania, percepută drept românească, „nu mai este a românilor”, afirmă premierul Emil Boc. „Nu neapărat că face piaţa, însă atunci când cotaţiile ţiţeiului, cursul nu mai pot fi suportate, toată lumea aşteaptă să vadă ce face Petrom OMV”, declară Chirilescu.

Cât de mult justifică ţiţeiul scumpirea carburanţilor

Calculele arată că majorarea de 6% a preţului benzinei de la începutul anului poate fi justificată doar parţial de preţul ţiţeiului. Astfel, luând în calcul date ale Administraţiei pentru Energie a SUA, ţiţeiul folosit la producerea unui litru de carburant costă 0,63 dolari SUA, adică 1,92 lei, ceea ce înseamnă că ponderea materiei prime în preţul de vânzare al unui litru este de 36%.

O majorare a ţiţeiului exprimată în lei de 14,75% (cu cât s-a scumpit acesta de la începutul anului – scumpire inferioară celei a ţiţeiului exprimată în dolari, deoarece leul s-a întărit faţă de dolarul SUA) ar trebui să aibă în preţ final o pondere de doar 5,3%, restul fiind mica ciupeală a producătorilor de benzină ce formează preţul pe piaţă. Acelaşi calcul se poate face şi în cazul motorinei vândute de Petrom care, potrivit Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România (UNTRR), a crescut de la începutul anului de la 4,82 lei pe litru la 5,15 lei, adică cu 6,8%. Potrivit declaraţiilor făcute săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, motivaţia majorării preţului la combustibili din cauza cursului a dispărut, pentru că de la începutul anului leul s-a apreciat cu 7% în raport cu dolarul.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter