revista presei pe energie 14 iunie

2011/06/14

e-nergia.ro: Europa: Topul ţărilor dependende de gazul rusesc

Rusia a exportat anul trecut aproape 200 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare parte către ţări europene. Potrivit unui raport al BP, exporturile ruseşti au reprezentat o cincime din cât gaz s-a tranzacţionat între toate ţările lumii, anul trecut. Care sunt cei mai mari clienţi europeni?

1.Germania. Economia numărul 1 a Europei a beneficiat anul trecut de 34,43 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, companiile nemţeşti fiind primul client al Gazprom din toată lumea, lucru care explică şi relaţiile strânse dintre cele două state. Cu toate acestea, Germania are o politică inteligentă de diversificare a surselor de gaz. Pe lângă cele 34 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, mai importă 30,2 miliarde din Norvegia. Nu în ultimul rând pe lista ţărilor importatoare se află Olanda, cu 24,2 miliarde de metri cubi. Astfel, livrările din Rusia acoperă sub 40% din totalul importurilor.

2. Ucraina. Vecinul vestic al Federaţiei Ruse importă 33,03 miliarde de metri cubi de gaz, gigantul rusesc Gazprom fiind singurul furnizor al ţării. O relaţie destul de tensionată în ultima vreme, ştiută fiind criza gazelor de acum doi ani, când mai multe ţări europene au fost lăsate în frig de o dispută comercială între cele două state. Scenariu care n-ar fi imposibil să se repete: Rusia a anunţat că va dubla preţul gazelor către Ucraina, spre sfârşitul anului, iar Ucraina contestă modalitatea de calcul a tarifelor. Un diferend încă nerezolvat, iar Comisia Europeană, care a cerut garanţii financiare Ucrainei că nu va întrerupe din nou tranzitul către Europa, a trebuit să se mulţumească doar cu promisiuni verbale.

3. Belarus. Alt vecin european al Rusiei, fosta republică sovietică a importat de la Gazprom 19,52 miliarde de metri cubi de gaze, compania rusă fiind, din nou, singurul furnizor. Nici relaţia Belarusului cu Rusia n-a fost lină: anul trecut livrările au fost diminuate dramatic, din cauza datoriilor acumulate către Gazprom asta după ce, în 2004, au fost sistate complet, Rusia acuzând Belarusul că fură pur şi simplu din gazul destinat consumatorilor europeni. Criza s-a rezolvat ulterior “ruseşte”: Gazprom a preluat 50% din operatorul naţional al reţelei din Belarus, oferind în schimb un preţ preferenţial la gaz.

4. Turcia. Vechiul inamic se dovedeşte acum un partener preţios. Turcia a importat anul trecut 16,64 miliarde de metri cubi de gaz din Rusia, aceasta fiind principalul furnizor. Dar nu singurul: importurile din Iran s-au ridicat la 7,77 miliarde de metri cubi, iar cele din Azerbaidjan la 4,35 miliarde. În plus, Turcia se foloseşte din plin de avantajul litoralului, importând cantităţi masive de gaz lichefiat: 3,87 miliarde de metri cubi din Algeria, 1,92 miliarde din Qatar şi 1,26 miliarde din Nigeria. Totuşi, nu trebuie uitat că Rusia a decis să construiască o conductă specială pentru a livra gaz în Turcia fără a tranzita alte state: din 2005 este funcţional gazoductul Blue Stream, care leagă cele două ţări pe sub Marea Neagră.

5. Italia. Cu importuri de 14,2 miliarde de metri cubi, Italia este ultima ţară din acest clasament. Şi este singura în care gazul rusesc nu ocupă primul loc la importuri. Italia importă cel mai mult gaz din Algeria, atât lichefiat, cât şi prin conducte, în total 27,56 miliarde de metri cubi. Alţi mari furnizori au fost, în 2010, Libia lui Gaddafi (9,41 miliarde de metri cubi), Olanda (8,11 miliarde) şi Qatarul, de unde se importă exclusiv LNG-6,18 miliarde de tone. Cu un asemenea consum, Italia nu avea cum să nu intre în planurile Gazprom. Unul  dintre punctele terminus ale gazoductului South Stream, puternic susţinut de Rusia, este în sud-estul Italiei, iar compania ENI este parte a proiectului.

Adevarul: Topul consumatorilor de petrol din Europa

Germania conduce detaşat în clasamentul ţărilor consumatoare de ţiţei din Europa, fiind totodată şi cea mai dezvoltată economie din blocul comunitar. Consumul energetic la nivel mondial a cunoscut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din ultimii 40 de ani.

Raportul publicat în această vară de compania petrolieră BP, unul dintre giganţii mondiali din acest sector, a relevat o revenire spectaculoasă a cererii de produse energetice. Aceasta a crescut cu 5,6% la nivelul întregii planete, fiind cel mai semnificativ avans anual din 1973 până acum.

Preţurile au crescut odată cu cererea

Consumul s-a majorat în cazul tuturor resurselor energetice, în special al celor fosile, ceea ce arată că au crescut în egală măsură şi emisiile de dioxid de carbon, de care omenirea a început să se ferească din ce în ce mai mult. Preţurile au crescut şi ele, în principal din cauza faptului că OPEC a redus semnificativ producţia în anii 2008 şi 2009.

Şi preţul gazelor s-a majorat, urmând cotaţiile petroliere cu un decalaj de 6-9 luni, însă au rămas la niveluri mici în America de Nord, unde gazele neconvenţionale continuă să câştige cât mai mult teren.

Cărbunele, o altă resursă energetică importantă, a avut preţuri relativ mici în Japonia şi America de Nord, dar s-a scumpit semnificativ în Europa.

Chinezii s-au băgat în priză

La capitolul cei mai mari consumatori din lume, raportul privind piaţa globală de energie pe care BP îl editează în fiecare vară a venit de această dată cu o surpriză: cererea de energie venită din partea Chinei a crescut cu 11,2%, ceea ce a propulsat statul asiatic în fruntea consumatorilor mondiali, devansând pentru prima dată în istorie Statele Unite.

China a utilizat anul trecut 20,3% din totalul la nivel mondial. Ţiţeiul continuă să fie principala resursă energetică a omenirii, cu o pondere de 33% din consumul global, chiar dacă a continuat să piardă din cota de piaţă pentru al unsprezecelea an consecutiv.

Ţiţeiul este o resursă epuizabilă, iar specialiştii vorbesc din ce în ce mai des de momentul când era petrolieră va apune. Spre exemplu, cei de la Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că vârful producţiei de petrol va fi atins în jurul anului 2020, iar în acel moment va începe declinul. Potrivit specialiştilor BP, omenirea mai are rezerve dovedite de petrol care ne vor mai ajunge încă 46 de ani de acum înainte, raportat la producţia actuală.

Solul cel mai bogat în petrol îl găsim în Arabia Saudită, care are rezerve dovedite de 36 de miliarde de tone. Urmează Venezuela, cu 30 de miliarde de tone, şi Iranul, cu 18 miliarde de tone.

România şi-a redus consumul

Europa stă destul de slab la acest capitol. Întreaga regiune a Europei şi a Eurasiei are rezerve doar puţin mai mari decât Iranul – 19 miliarde de tone. Doar cinci ţări europene au solul bogat în hidrocarburi: Marea Britanie, Italia, Danemarca, Norvegia şi România.

Ţara noastră deţine rezerve de 0,1 miliarde de tone, care ne vor mai fi suficiente încă 14 ani de acum înainte, dacă păstrăm ritmul de producţie de 4,3 milioane de tone din 2010.

În ceea ce priveşte consumul de petrol în UE, România este spre coada clasamentului, cu doar 9,1 milioane de tone anul trecut, în scădere uşoară faţă de 2009. Conduce detaşat Germania, care este de altfel şi cea mai dezvoltată economie a continentului. Nemţii au utilizat anul trecut 115 milioane de tone de ţiţei, în creştere de la 113 milioane de tone în 2009. Urmează Franţa, cu un consum de 83 de milioane de tone, şi Marea Britanie, care a utilizat nu mai puţin de 74 de milioane de tone de ţiţei.

Gazele, și ele în curs de epuizare

La nivelul întregii planete, anul trecut s-au consumat patru miliarde de tone de petrol, cei mai mari consumatori fiind americanii, care au utilizat 21% din total, adică 850 de milioane de tone (de aproape 100 de ori mai mult decât românii).

În ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale ale omenirii, acestea mai sunt suficiente pentru următorii 58 de ani, iar, dacă ne referim strict la resursele din România, ele ne mai ajung pentru încă 54 de ani.

e-nergia.ro: România are nevoie de 40 de miliarde de euro ca să nu rămână fără electricitate

În ultima formă a strategiei energetice, autorităţile fac un necesar al investiţiilor pentru instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei.

Până la sfârşitul anului 2020, în România trebuie oprite grupuri energetice cu o putere instalată de 5.544 MW, adică 28% din capacitatea instalată în prezent, potrivit ultimei forme a strategiei energetice a României pentru perioada 2011-2035. Pe întreaga perioadă, până în anul 2035 va trebui să fie retrasă din exploatare o putere instalată totală însumând 11066 MW, adică mai mult de jumătate (circa 55%) din ce există acum. Închiderea acestor grupuri este necesară pentru că multe vor atinge durata de viaţă, iar altele va trebui să facă loc unora noi, mai performante. În plus, unele unităţi vor fi oprite o perioadă mai mare de timp pentru a fi retehnologizate.

Ţinând cont şi de creşterea consumului, în strategie se apreciază că, “pe întrega perioadă până în anul 2035, retragerea prognozată din funcţiune a capacităţilor cu durata de viaţă expirată conduce la un deficit (necesar de putere nouă netă) de circa 13540 MW, care va trebui compensat prin instalarea de putere nouă”.

În acest scenariu, totalul investiţiilor pentru instalarea noilor capacităţi de producere a energiei electrice necesare în perioada 2011 – 2035, de circa 14800 MW instalaţi (putere brută, exclusiv capacităţile instalate în sectorul regenerabilelor) este estimat la 30-40 de miliarde de euro.

“S-au avut în vedere costurile de investiţii şi de funcţionare (bazate pe eficienţa tehnologiei şi costul combustibilului) şi încadrarea pe curba de sarcină – bază, semibază şi vârf, respectiv durata de utilizare a capacităţii). S-a considerat de asemenea evoluţia tehnologiilor după 2020, scăderea costurilor de investiţii, precum şi diferite scenarii privind evoluţia costului tonei de CO2” se arată în strategie.

Ce proiecte noi sunt avute în vedere prioritar în prima perioadă a intervalului, din punct de vedere al raportului cost/beneficiu

-Grupurile de 330 MW pe lignit reabilitate, prognozate a fi finalizate în perioada 2011 – 2015 (cu prelungirea duratei de funcţionare cu 15 ani)

-Grupurile nr.3 şi 4 de la centrala nuclearoelectrică Cernavodă;

-Un grup nou de 500 MW cu parametrii supracritici funcţionând cu lignit indigen

Hotnews: Termenul dat de Comisia Europeana a expirat: Romania nu a eliminat preturile reglementate la energie

In urma cu doua luni, mai exact pe 6 aprilie, Comisia Europeana a solicitat in mod oficial Romaniei sa isi alinieze la normele UE legislatiile nationale privind preturile reglementate la energie pentru consumatorii finali.Comisia a transmis Romaniei doua avize motivate, unul pentru energie electrica si unul pentru gaz, si a anuntat ca daca nu respecta obligatiile care le revin conform legii, cauzele pot fi deferite Curtii de Justitie. Au trecut doua luni si potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, pana acum Departamentul pentru Afaceri Europene a transmis CE un raspuns la cele doua avize. Continutul raspunsului este confidential, sustin surse guvernamentale. Cert este ca Executivul nu a aliniat in niciun fel legislatia nationala la normele UE.

  • Potrivit informatiilor HotNews.ro, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) nu are nici macar o “schita” a calendarului de liberalizare a pietei energiei.

UPDATE “La data de 07.04.2011, Comisia Europeană a transmis României avize motivate în două cauze deschise împotriva ţării noastre considerând că sistemul de preţuri reglementate aplicat pe piaţa energiei electrice, respectiv a gazelor naturale din România nu respectă cerinţele corespunzătoare din legislaţia UE, Directiva 2009/72/CE, respectiv Directiva 2009/73/CE. Avizul motivat reprezintă ultima etapă a fazei pre-contencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru“, informeaza Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) la solicitarea HotNews.ro.

  • Potrivit DAE, având în vedere larga discreţie a statelor membre în definirea serviciilor de interes economic general, Comisia a acceptat argumentele României cu privire la stabilirea de preţuri reglementate la energia electrică şi gaze naturale ca obligaţii de serviciu public şi este de părere că sistemul de preţuri reglementate de pe piaţa energiei din România ar putea fi considerat ca urmărind obiective de interes economic general, în sensul directivelor UE.
  • “Potrivit dreptului Uniunii Europene, aplicarea mecanismului de preţuri reglementate pentru furnizarea de energie electrică trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, astfel încât metoda de intervenţie a statului să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de interes economic general urmărit, durata acesteia să fie limitată la strictul necesar pentru atingerea obiectivului urmărit şi să existe un sistem de evaluare periodică a intervenţiei pentru a stabili exact categoriile de consumatori (privaţi şi comerciali) pentru care este necesară instituirea mecanismului de preţuri reglementate.
  • În răspunsul lor către Comisie, transmis cu respectarea termenului acordat de instituţia UE, respectiv la 7.06.2011, autorităţile române au prezentat în detaliu măsurile ce vor fi adoptate la nivel legislativ, care răspund obiecţiilor formulate de Comisie şi vor asigura conformarea la obligaţiile prevăzute de Directiva 2009/72/CE şi Directiva 2009/73/CE”, mai precizeaza DAE.

Eliminarea preturilor reglementate reprezinta un subiect extrem de sensibil pentru Guvern, mai ales ca ar putea determina scumpirea energiei la consumatorii casnici. Practic, preturile vor fi formate de piata. Pe de alta parte, legislatia europeana permite protejarea consumatorilor vulnerabili prin preturi reglementate. Autoritatile romane lucreaza inca la definirea consumatorului vulnerabil.

  • “Stabilirea preţurilor pentru consumatorii finali prin intervenţia statului ridică obstacole în calea noilor intraţi pe piaţă şi, prin urmare, privează consumatorii şi companiile de dreptul lor de a alege cel mai bun serviciu de pe piaţă”, precizeaza CE.

În conformitate cu normele privind piaţa internă a energiei, toate companiile trebuie să aibă posibilitatea de a furniza liber servicii pe întreg teritoriul UE şi de a-şi stabili singure preţuri care să reflecte situaţia reală de pe pieţe. Stabilirea de preţuri reglementate distorsionează funcţionarea pieţei, deoarece defineşte preţuri care nu reflectă nevoile reale ale pieţei şi împiedică libera concurenţă şi integrarea pieţei. Astfel, se menţine o situaţie de monopol care duce fie la investiţii insuficiente, fie la preţuri nejustificat de mari.

* Însă normele prevăd de asemenea că, în cazuri excepţionale, de exemplu pentru a proteja clienţii vulnerabili, se pot stabili preţuri reglementate. În acest caz, măsurile trebuie să fie direcţionate în mod special către clienţii care au cea mai mare nevoie de ele, trebuie să fie limitate în timp şi să garanteze accesul egal al companiilor din domeniul energiei electrice din UE la consumatorii de pe plan naţional.

Romania a fost atentionata in iunie 2009 de Comisia Europena pentru neconformitatea legislatiei nationale pentru piata de gaz si energie cu legislatia europeana. Mai mult, Bruxelles-ul a initiat procedura de infringement impotriva Romaniei si pentru preturile reglementate pentru consumatorii industriali (non-household customers). Autoritatile romane vorbesc insa de pretul reglementat la consumatorii casnici.

In martie, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice doua acte normative privind transpunerea directivelor 72 si 73/2009 referitoare la piata energiei electrice, respectiv piata gazelor.

Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile directive  europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte noile prevederi. Din cauza intarzierii, Romania poate risca, in acest moment, declansarea procedurii de infringement. Chiar daca aceasta situatie ar putea fi rezolvata, ramane problema calitatii transpunerii.

* In cadrul proiectelor, nu exista nicio mentiune legata de “un calendar credibil privind liberalizarea preturilor”. De asemenea, potrivit noilor  directive, apare notiunea de client vulnerabil. In Romania, aceasta categorie de consumator nu este definita foarte clar.

Potrivit art. 98, aliniatul 5 din OUG privind transpunerea directivei 73/2009 referitoare la piata gazelor, “in termen de ___ luni de la data intrarii in vigoare a  prezentei _______ANRE va stabili un calendar de eliminare a preturilor reglementate catre toate categoriile de clienti, cu exceptia clientilor vulnerabili”. De asemenea, aliniatele 7 si 8 din acelasi articol arata asa: (7) Pentru acoperirea necesarului de gaze naturale, toti consumatorii au dreptul de a fi  alimentati cu gaze naturale in aceeasi structura intern/import a surselor. Pentru piata reglementata, asigurarea, in aceasta structura, a cantitatilor de  gaze naturale se realizeaza de catre furnizorii licentiati, acestia avand acces nediscriminatoriu la sursele interne de gaze naturale. (8) Prevederile alin. (7) se aplică conform unui calendar aprobat ……………….” Liniutele arata ca autoritatile nu stiu foarte clar in cat timp se va produce eliminarea preturilor reglementate. Calendarul trebuie intocmit de ANRE, insa  surse din piata spun ca aceasta inca nu a primit “ok-ul” din partea premierului pentru stabilirea unui termen exact. “Trebuie sa facem mai intai un studiu,  iar compania care se va ocupa elaborarea acestuia trebuie selectata prin SEAP. Deci mai dureaza, nu putem spune cand va fi gata calendarul. Prin toamna, cel  mai probabil”, spun reprezentanti ai ANRE. Pana atunci, insa, trebuie aprobat actul normativ, iar acesta nu poate fi adoptat cu liniute.

De asemenea, actele normative introduc notiunea de client vulnerabil. Potrivit definitiei din proiecte, in categoria clientilor vulnerabili intra consumatorii casnici si cei care furnizeaza servicii sociale esentiale, cum ar fi asistenta medicala sau ingrijirea copiilor, activitati educative si alte servicii sociale si de binefacere, precum si servicii indispensabile pentru functionarea statului, definiti prin Hotărâre a Guvernului. Insa, autoritatile sunt constiente ca nu orice consumator casnic poate fi numit client vulnerabil, de aceea inca se lucreaza la definirea acestuia. O persoana cu averi impresionante poate fi consumator casnic, insa nu poate fi inclus in categoria clientilor vulnerabili. De aceea, autoritatile vor sa introduca un plafon de venituri pana la care un consumator poate beneficia de gaze la preturi reglementate.

inforusia.ro: Azarov, pentru modernizarea retelei de gazoducte a Ucrainei

Modernizarea retelei ucrainene de gazoducte este mai putin costititoare decat construirea conductei South Stream, a afirmat primul-ministru Nikola Azarov, saptamana trecuta intr-o interventie la principalul canal al televiziunii ucrainene.

Ucraina face o noua tentativa de a convinge Rusia si Uniunea Europeana de avantajele modernizarii retelei sale de gazoducte. Dupa reabilitarea retelei, Kievul va fi in masura sa livreze 200 miliarde metri cubi de gaz pe an catre consumatorii europeni si sa acopere integral consumul, a spus seful Guvernului ucrainean. „In orice caz, Ucraina va putea transporta catre Europa cel putin 100 miliarde metri cubi de gaze rusesti pe an”, a adaugat acesta.

El s-a referit si la esecul Ucrainei de a obtine, la consultarile cu partea rusa, modificarea conditiilor contractului cu Gazprom din 2009. „Mai devreme sau mai tarziu acest contract se va schimba”, a asigurat primul-ministru in interviul televizat.

Saptamana trecuta la Moscova, prim-ministrii Ucrainei si Rusiei, Nikola Azarov si Vladimir Putin, s-au inteles sa continue intalnirile bilaterale, cu regularitate lunara, pentru a rezolva in primul rand problema furnizarii de energie.

Ucraina este in prezent tara de tranzit pentru 80 la suta din gazele rusesti destinate Europei, iar Kievul se teme ca proiectele Nord Stream si South Stream, sustinute de Rusia, vor face ca Ucraina sa piarda acest statut. Moscova preconizeaza darea in exploatare a conductei South Stream in 2015.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter