revista presei pe energie 13 mai

2011/05/13

e-nergia.ro: Aveți centrală termică sau vreți una? Cât vă costă gazul acum și după scumpire

Anunţul FMI referitor la intenţia Guvernului de a elimina în acest an subvenţia de la bugetul de stat pentru energia termică îi poate determina pe mulţi dintre cei 1,5 milioane de proprietari de apartamente încă branşaţi la sistemul centralizat să ia în calcul varianta achiziţiei unei centrale murale pe gaz.

Distribuitorii de centrale de apartament mizează pe o creştere cu cel puţin 30% a vânzărilor, după anunţul Guvernului. Presa a vehiculat, pe surse, o scumpire a energiei termice chiar şi până la 60%, cifră care ar putea speria mare parte a celor încă branşaţi, chiar dacă o scumpire la nivelul celor 92 de localităţi care încă mai au servicii de furnizare centralizată a energiei termice e greu de estimat-primarii decid dacă cresc subvenţia locală sau nu. Puteţi citi aici mai multe despre acest subiect.

Oricum, în cazul în care proprietarii optează pentru achiziţionarea unei centrale murale trebuie să ştie că o creştere a preţurilor la gaz este inevitabilă. Preţul la gazele livrate populaţiei a rămas nemodificat din toamna lui 2009, în condiţiile în care preţul de import al gazului a tot crescut, iar furnizorii spun că înregistrează pierderi pentru că sunt obligaţi să vândă populaţiei la un preţ mai mic decât costul. ANRE a recunoscut recent că plângerile furnizorilor sunt justificate, deci o creştere a preţurilor la consumatorii casnici este foarte probabilă. Pe de altă parte, se lucrează acum la o nouă modalitate de calcul a preţurilor la gaze pentru populaţie.

E-nergia.ro vă prezintă o estimare a costului gazelor pentru o centrală murală, la preţul de acum, la o creştere a preţurilor cu 25% (cerută de unul din cei doi mari furnizori) şi la o creştere de 50%. Datele au fost obţinute de la Ariston Thermo, unul dintre cei mai mari distribuitori de centrale termice din România, şi sunt estimative

La preţul actual: 241 de lei pe lună

La un preţ cu 25% mai mare: 301 lei pe lună

La un preţ cu 50% mai mare: 361 de lei pe lună.

Precizări metodologice: S-a luat în calcul un apartament de bloc cu trei camere, cu o suprafaţă utilă de 70 mp, situat la un etaj intermediar, într-un imobil reabilitat termic. Consumul este valabil pentru o lună de iarnă, cu o temperatură exterioară medie de -2 grade şi pentru o temperatură interioară medie de 17 grade. Consumul de apă caldă menajeră este de 5 metri cubi pe lună.

Consumul de gaz este de 238,2 metri cubi pe lună, iar centrala termică este una convenţională, de 24 kW.

Bursa: Licitaţie pentru studiul asupra liberalizării pieţei de energie

ANRE (reglementatorul pieţei de energie) va lansa, în zilele următoare, licitaţia pentru elaborarea studiului de impact asupra economiei al liberalizării pieţei gazelor şi a electricităţii. Dan Plaveti, preşedintele ANRE, ne-a declarat: “Astfel, la 1 octombrie, vom şti care este calendarul de creştere a preţului gazelor pe care economia noastră îl va putea suporta. Vom afla care este procentul anual de creştere şi perioada de timp în care poate fi implementată liberalizarea. Calendarul va fi apoi discutat şi agreat cu instituţiile financiare internţionale, operatorii din piaţă şi cu oamenii de afaceri”.
Domnia sa ne-a menţionat că ANRE poate institui obligativitatea de serviciu public pentru anumiţi consumatori non-casnici de pe piaţa de gaze şi cea de electricitate: “De exemplu, putem institui această obligativitate pentru CET-urile care furnizează căldură populaţiei şi putem stabili un preţ reglementat. Condiţia este să definim clar criteriile de selecţie pentru clasa respectivă de consumatori, obiectivele, perioada de implementare şi criteriile de monitorizare”.
Pentru energie electrică, ANRE va putea reglementa preţul pentru populaţie şi micii agenţi economici care au o cifră de afaceri de maxim 10 milioane de euro şi după implementarea programului de liberalizare.
FMI a anunţat, recent, că toţi consumatorii de gaze şi electricitate în afară de populaţie vor trebui să nu mai beneficieze de preţuri reglementate după finele anului 2013. De asemenea, şi categoriile de consumatori casnici ale căror venituri depăşesc un anumit prag vor trebui să nu mai aibă preţuri reglementate după finele anului 2015.
Surse guvernamentale susţin, însă, că aceste termene nu sunt bătute “în cuie” şi că negocierile propriu-zise de aliniere a preţurilor energiei la media europeană vor începe după ce studiul de impact va fi definitivat.
Aceleaşi surse afirmă că nu a fost discutată cu FMI nici modificarea legislativă care nu va mai permite consumatorilor industriali să se întoarcă pe piaţa reglementată după ce şi-au exprimat opţiunea de a-şi alege singuri furnizorul. În prezent, această prevedere legislativă împiedică producătorii autohtoni de gaze să ceară consumatorilor eligibili un preţ mai mare de 160 de dolari pe mia de metri cubi (nivel stabilit pentru piaţa reglementată).

money.ro: ANRE: Două formule de preţ la gaze. Populaţia nu va mai plăti acelaşi preţ ca fabricile

“Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei analizează posibilitatea modificării modalităţii de calcul pentru stabilirea preţului gazelor naturale prin utilizarea a două formule de Cost Unitar al Gazelor (CUG), una pentru consumatorii casnici şi una pentru consumatorii industriali, a declarat pentru AGERPRES preşedintele ANRE, Dan Plaveti.

Analizăm modalitatea în care vor fi făcute ajustările de preţ. Analizăm posibilitatea de a utiliza două Costuri Unitare ale Gazelor (CUG), unul pentru populaţie şi unul pentru consumatorii industriali. Această metodă de calcul va duce la un preţ final diferit pentru consumatorii casnici şi consumatorii industriali’, a afirmat Plaveti în exclusivitate pentru Agerpres.

ANRE a stabilit ultimul CUG în luna iulie 2009.

Preşedintele ANRE a adăugat că modificarea CUG-ului este posibilă prin schimbarea legii gazelor.

‘Acest lucru se poate realiza prin schimbarea legii gazelor, ce poate fi făcută prin Ordonanţă de urgenţă’, a menţionat acesta.

În ceea ce priveşte viitoare majorări ale preţului gazelor naturale la consumatorii finali, în 2011, oficialul ANRE a declarat că o decizie va fi luată după analiza pe care instituţia o efectuează, în această perioadă, lăsând să se înţeleagă că toate elementele indică majorări ale acestuia.

Acesta a adăugat că preţul gazelor de import a avut o tendinţă permanentă de creştere ajungând la nivelul de aproximativ 400 dolari pentru mia de metri cubi, previziunile pentru finalul anului fiind ca acestă să depăşească 500 dolari pentru mia de metri cubi.

Principalele companii private care activează pe piaţa gazelor, Petrom şi E.ON au solicitat majorarea preţului gazelor, motivând că înregistrează pierderi din cauza actualului nivel al preţurilor.

Petrom preciza miercuri, la anunţarea rezultatelor din primul trimestru, că preţul pentru gazul domestic pe care îl practică a rămas neschimbat, la nivelul de 495 lei/1.000 mc (respectiv 160 dolari/1.000 mc), în condiţiile în care preţul efectiv pentru gazul din import, publicat retroactiv de ANRE pentru ianuarie-februarie 2011, a fost de 396 dolari/1.000 mc, scrie Agerpres.

Preţul reglementat pentru consumatorii casnici şi industriali captivi din România, reprezentând plafonul de preţ pe piaţă, a rămas nemodificat de la 1 iulie 2009, când a fost redus cu 5%. În consecinţă, creşterea cotei de import şi a preţurilor la gazele de import pune presiune tot mai mare asupra rezultatelor, menţionează conducerea companiei.

La finele lunii martie, preşedintele E.ON România, Frank Hajdinjak, anunţa că a solicitat ANRE o majorare a preţului la gazele naturale începând chiar cu data de 1 aprilie.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, declara, la finele lui martie, că societăţile de distribuţie şi furnizare au solicitat majorarea preţului gazelor naturale la consumatorul final cu 25% în 2011, în trei trepte, la 1 aprilie, 1 iunie şi 1 septembrie.

Bursa: Cererea distribuitorilor de scumpire a gazelor este justificată

Cererea distribuitorilor şi furnizorilor de gaze naturale privind majorarea tarifelor reglementate este justificată de creşterea preţului de import şi a utilizării gazelor din depozite pentru o serie de consumatori industriali, se arată într-un document al ANRE (reglementatorul pieţei de energie), citat de Mediafax. ANRE precizează că factorii care justifică majorarea sunt creşterea preţului gazelor de import şi a ponderii acestora în coşul de consum, utilizarea, în perioada 2009-2010, a unor cantităţi mai mari din depozite pentru alimentarea unor consumatori indus-triali, reducerea consumului la nivel naţional şi creşterea ratei inflaţiei.
Ţara noastră importă, în prezent, gaze la circa 400 dolari pe 1.000 metri cubi, faţă de 290 dolari în urmă cu doi ani. De asemenea, gazele de import au ajuns, în luna ianuarie a acestui an, la o pondere de 32% din coşul de consum, comparativ cu nivelul de 25% în 2010. Coşul de consum este format din gazele produse în ţară şi cele importate. Ultima modificare a preţului reglementat al gazelor a avut loc la 1 iulie 2009, când ANRE a aprobat o reducere cu 8% a tarifelor.

e-nergia.ro: Importurile de gaze au crescut cu 66%. Cât mai poate ține Guvernul prețurile jos?

Ponderea importurilor de gaze ruseşti în consumul naţional a ajuns, în primele trei luni la 30%, nivel din anii anteriori crizei. Deşi gazul de import este tot mai scump, consumatorii alimentaţi în sistem reglementat nu resimt efectele negative, cel puţin deocamdată.

Importurile de gaze naturale utilizabile au atins, în primele trei luni ale anului, nivelul de 944.600 de tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor referitoare la resursele de energie primară ale trimestrului I 2011, publicate de Institutul Naţional pentru Statistică (INS). Cum consumul naţional de gaze a fost de 3.176.000 tep, rezultă o pondere a importurilor de aproape 30% (29,7%) din total consum. Procentual, faţă de nivelul importurilor din primul trimestru de anul trecut, INS constată o creştere de 65,9%, în condiţiile în care consumul total a crescut cu doar 12%.

Ponderea importurilor în totalul consumului a revenit astfel spre valorile din primele trei luni din 2008, înainte de declanşarea crizei economice. Atunci, importurile acopereau 30% din consum. Anul următor, importurile au fost de doar 7%, dar iarna 2008-2009 a stat sub semnul crizei gazelor: clienţii europeni ai Gazprom au avut probleme cu alimentarea din cauza unui conflict între Rusia şi Ucraina, ultima blocând tranzitul gazului rusesc spre Europa. În 2010, importurile de gaze ruseşti au acoperit, în primele trei luni, 20% din consum.

ANRE nu a mai umblat la preţurile la gaz pentru sectorul reglementat din septembrie 2009, moment în care preţurile la gazul de import pentru România erau în jur de 260 de dolari/1.000 mc. În primul trimestru al acestui an, preţurile de import erau de circa 400 de dolari. În plus, potrivit unor declaraţii recente ale oficialilor Gazprom, preţul mediu din contractele pe termen lung cerut de gigantul rus consumatorilor europeni va sări de 500 de dolari spre sfârşitul anului, în condiţiile în care, pentru primul trimestru al acestui an, preţul mediu era de 346 de dolari.

În martie, cei doi mari furnizori de gaz, E.On şi GdF Suez au cerut o creştere etapizată a preţurilor pentru piaţa reglementată până la sfârşitul anului, cu 5%, 7% şi 9%, cu începere de la 1 martie. ANRE nu a luat în seamă cerinţele lor, deşi furnizorii se tot plâng că situaţia le generează pierderi. Potrivit deputatului Iulian Iancu, pierderile fiecăruia s-au ridicat la 600 de milioane de lei, anul trecut.

Bursa: Petrom şi-a sporit producţia de ţiţei şi gaze cu 1%

Producţia de ţiţei, gaze şi condensat la nivelul Grupului Petrom a fost de 16,78 milioane barili echivalent petrol (bep) în trimestrul I al acestui an, cu 1% mai mare faţă de perioada similară din 2010, ca urmare a creşterii producţiei de gaze în România şi a producţiei de ţiţei şi gaze în Kazahstan. În România, producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat a fost de 15,75 mil bep, cu 1% mai mică decât în T1/10. Producţia domestică de ţiţei a fost de 7,33 mil bbl, cu 3% sub nivelul din T1/10, în principal din cauza declinului natural al producţiei, necompensat în totalitate de noile sonde forate şi de programul de reparaţii capitale, a anunţat, ieri, Petrom.
Producţia domestică de gaze obţinută în trimestrul I 2011 a fost de 8,41 milioane bep, cu 1% mai mare decât în trimestrul I 2011, datorită începerii producţiei din sonde noi, inclusiv o sondă offshore din zăcământul Lebăda Vest, precum şi datorită rezultatelor bune obţinute în urma lucrărilor de reparaţii capitale onshore.
Producţia de ţiţei şi gaze în Kazahstan a crescut cu 27% în trimes-trul I 2011, la 1,03 milioane bep, datorită punerii treptate în producţie a zăcământului Komsomolskoe.
Oficialii Petrom au subliniat că primele trei luni ale anului au adus o creştere de 1% a consumului total de gaze naturale al ţării noastre comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea a avut loc în pofida expirării, la sfârşitul lunii octombrie 2010, a facilităţii acordate consumatorilor intreruptibili, de a se aproviziona numai cu gaze ieftine, din producţia domestică (facilitate acordată la jumătatea anului 2009). Volumul vânzărilor consolidate de gaze ale Petrom s-a menţinut la nivelul înregistrat în primul trimestru al anului trecut.
Preţul pentru gazul domestic practicat de Petrom a rămas neschimbat în trimes-trul I 2011, la nivelul de 495 lei/1.000 mc (respectiv 160 USD/1.000 mc). Preţul efectiv pentru gazul din import, publicat retroactiv de ANRE pentru ianuarie-februarie 2011, a fost de 396 USD/1.000 mc.
Cota medie de import stabilită de ANRE pentru piaţa gazelor din România a fost de 38% (cu un maxim de 41% în februarie) în trimes-trul I 2011, în timp ce în perioada similară a anului trecut cota medie de import a fost 29% (cu un maxim de 35% în februarie).
Preţul reglementat pentru consumatorii casnici şi industriali captivi din România, reprezentând plafonul de preţ pe piaţă, a rămas nemodificat de la 1 iulie 2009, când a fost redus cu 5%. În consecinţă, creşterea cotei de import şi a preţurilor la gazele de import pune presiune tot mai mare asupra rezultatelor Petrom, afirmă oficialii companiei.

Vânzările Petrom la nivelul segmentului de Explorare & Producţie au crescut cu 26% în trimestrul I 2011 comparativ cu trimestrul I 2010, datorită evoluţiei pozitive a preţului la ţiţei şi aprecierii USD. În primele trei luni ale anului curent, preţul mediu al ţiţeiului Ural a atins valoarea de 102,67 USD/bbl, cu 36% peste nivelul din T1/10. Preţul mediu realizat la ţiţei la nivel de Grup a crescut cu numai 29%, la 90,14 USD/bbl, reflectând efectul negativ al instrumentelor de acoperire a riscurilor.
Investiţiile de explorare, în valoare de 114 milioane lei, au crescut de peste trei ori în trimestrul I 2011 comparativ cu trimestrul I 2010, ca urmare a intensificării activităţilor de explorare. Cheltuielile de explorare, în valoare de 134 milioane lei, au crescut semnificativ faţă de trimestrul I 2010 (16 mil lei), din cauza înregistrării a trei sonde de explorare fără rezultat.

Financiarul: Profitul si vanzarile OMV Petrom au crescut in primul trimestru cu 4%, respectiv 27%

Grupul OMV Petrom a obtinut in primul trimestru un profit net de 841 milioane lei, in crestere cu 4% comparativ cu rezultatul obtinut in primele trei luni din 2010, de 807 milioane lei. Totodata, vanzarile companiei s-au majorat cu 27%, de la 3,933 miliarde lei la 4,978 miliarde lei, datorita pretului favorabil al titeiului, potrivit raportului financiar al Petrom.

Pe partea financiara, in primul trimestru din acest an compania a consemnat o pierdere de 181 milioane lei, fata de un profit de 14 milioane lei in primele trei luni ale anului trecut, din cauza pierderilor din diferentele de curs de schimb ca urmare a aprecierii leului in raport cu dolarul.

Profitul inainte de dobanzi si impozite (EBIT) al grupului a fost de 1,192 miliarde lei cu 26% peste valoarea din primele trei luni ale anului trecut.

EBIT CCA excluzand elementele speciale a crescut cu 31%, ajungand la 1,193 miliarde lei. EBIT CCA excluzand elementele speciale este recalculat dupa eliminarea efectului net negativ al elementelor speciale, in valoare de 107 milioane lei, si a castigurilor din detinerea stocurilor, de 105 milioane lei.

Pe partea de Rafinare si Marketing vanzarile au crescut cu 38%, de la 2,825 miliarde lei la 3,889 miliarde lei, datorita pretului mai mare la titei. Pe acest segment, Petrom a avut un rezultat negativ EBIT CCA excluzand elementele speciale de 52 milioane lei, de aproape trei ori mai mare decat pierderile din primele trei luni ale anului trecut, de 18 milioane lei.

Vanzarile pe segmentul Explorare si Productie au crescut cu 26% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, la 2,88 miliarde lei de la 2.279 miliarde lei. EBIT excluzand elementele speciale a fost de 1,261 miliarde lei, cu 42% mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datorita cresterii preturilor la titei si gaz condensat, ce au compensat integral cheltuielile mai mari de explorare si impactul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului.

Pe partea de Gaze si Energie vanzarile au crescut cu 11%, la 1,041 miliarde lei de la 942 milioane lei.

In activitatea de Gaze si Energie (G&E), valoarea EBIT excluzand elementele speciale a scazut cu 39 milioane lei la 33 milioane lei, reflectand costurile mai mari de achizitie a gazelor, generate de cresterea cotei de import si a preturilor la gazele de import precum si de efectul negativ al ordinului ANRE, care impune formarea unui cos de gaze interne si de import pentru consumul intern, non-tehnologic, potrivit companiei.

Volumul vanzarilor consolidate de gaze in primul trimestru a fost de 1,542 miliarde metri cubi, mentinandu-se la nivelul inregistrat in primul trimestru al anului trecut.

In perioada analizata, pretul mediu al titeiului Ural a atins nivelul de 102,67 dolari/baril, cu 36% peste cotatia din primele trei luni din 2010. Pretul mediu realizat la titei de Petrom la nivel de grup a crescut cu numai 29%, la 90,14 dolari/barili, reflectand efectul negativ al instrumentelor de acoperire a riscurilor.

Productia de titei, gaze si condensat la nivel de grup a fost de 16,78 milioane barili echivalent petrol, cu 1% mai mare fata de perioada similara din 2010, ca urmare a cresterii productiei de gaze in Romania si a productiei de titei si gaze in Kazahstan.

In Romania, productia totala de titei, gaze si condensat a fost de 15,75 milioane barili echivalent petrol, cu 1% mai mica decat in primul trimestru al anului trecut.

Productia de titei si gaze in Kazahstan a crescut cu 27%, la 1,03 milioane barili echivalent petrol, datorita punerii treptate in productie a zacamantului Komsomolskoe.

Datoriile pe termen lung au scazut in primele trei luni cu 12%, la 9,425 miliarde lei de la 10,701 miliarde lei la finalul anului trecut.

Investitiile din perioada ianuarie-martie au cumulat 633 milioane lei, valoare cu 12% mai redusa decat cea din intervalul similar al anului trecut, de 717 milioane lei.

La finele primului trimestru, Petrom avea 24.339 de angajati, cu 323 de persoane mai putin decat la inchiderea anului trecut, cand erau 24.662 de salariati. In comparatie cu primele trei luni ale anului trecut, numarul angajatilor este mai mic cu 3.287. La 31 martie 2010 erau 27.626 de salariati.

Rezultatele au fost intocmite in conformitate cu standardele internationale de raportare financiara (IFRS).

Din grupul Petrom fac parte compania mama OMV Perom (SNP) si firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), Korned LLP (Kazahstan), Petrom LPG (Romania), Kom Munai LLP (Kazahstan), OMV Petrom Marketing (Romania), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Aviation Petroleum (Romania), Petrom Distributie Gaze, Petrom Aviation (Romania), Wind Power Park si Petromed Solutions.

money.ro: OMV Petrom a renunţat la majorarea capitalului cu 600 milioane euro

OMV Petrom (SNP) a renunţat la planul de majorare a capitalului cu 600 milioane euro, pentru care a primit acordul acţionarilor anul trecut.

“Având în vedere capacitatea ridicată de generare de numerar şi gradul de îndatorare scăzut, nu am solicitat acţionarilor noştri reînnoirea autorizării privind majorarea capitalului social, aprobate în AGA din 2010 şi care a expirat în 29 aprilie 2011”, se arată în raportul financiar pentru primul trimestru al OMV Petrom.

La sfârşitul anului trecut compania a anunţat că operaţiunea ar putea fi realizată după data vizată iniţial, aprilie 2011, întrucât situaţia financiară robustă a companiei a redus nevoia unei astfel de operaţiuni.

Compania intenţiona să atragă suma de 600 milioane de euro pentru investiţii.

Grupul austriac OMV deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar Ministerul Economiei are 20,64% din titluri.

Fondul Proprietatea deţine 20,11% din acţiuni, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03%, iar 6,21% din titluri se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti.

OMV Petrom a înregistrat în primele trei luni ale acestui an un profit net de 841 milioane lei (199 milioane euro), în creştere cu 4%, şi vânzări mai mari cu 27%, la 4,978 miliarde lei (1,178 miliarde euro).

e-nergia.ro: În sfîrșit, petrolul kazah începe să conteze pentru Petrom

Câmpurile petroliere deţinute de OMV Petrom în Kazahstan au adus o producţie care au permis companiei româneşti să raporteze, în premieră după privatizare, o creştere a producţiei de ţiţei şi gaze.

Producţia de ţiţei şi gaze în Kazahstan a crescut cu 27% în primul trimestru al anului 2011, la 1,03 milioane barili echivalent petrol (bep), datorită punerii treptate în producţie a zăcământului Komsomolskoe. Ca atare, “producţia de ţiţei, gaze şi condensat la nivel de grup a fost de 16,78 mil. bep în T1 2011, cu 1% mai mare faţă de perioada similară din 2010, ca urmare a creşterii producţiei de gaze în România şi a producţiei de ţiţei şi gaze în Kazahstan” se arată în raportul trimestrial al OMV Petrom. Compania informează că, “pentru prima dată de la privatizare, producţia trimestrială totală de hidrocarburi este mai mare decât în perioada similară a anului anterior”.

OMV Petrom deţine drepturile de producţie pentru zăcământul Komsomolskoe din 2003, prin partenerul său Kom Munai LLP, dar decizia de a dezvolta acest zăcământ a fost luată în 2007. Producţia a fost demarată în luna iunie 2009, iar vânzările de ţiţei au început în luna august a aceluiaşi an.

În România, producţia de ţiţei a fost de 7,3 milioane de barili, cu 3% sub nivelul din primul trimestru al anului 2010, iar producţia de gaze a fost de 8,41 milioane bep, cu 1% peste nivelul din primul trimestru al anului 2010.

Potrivit raportului trimestrial, “pe partea de Explorare şi Producţie, EBIT excluzând elementele speciale a fost de 1,261 miliarde lei (298 milioane euro), cu 42% mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datorită creşterii preţurilor la ţiţei şi gaz condensat, ce au compensat integral cheltuielile mai mari de explorare şi impactul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului”.

Profitul net al Petrom pe primul trimestru al acestui an a fost de 841 de lei (199 milioane de euro), cu 4% mai mare decât în primul trimestru al anului trecut, în principal din cauza preţului ridicat al petrolului. Vânzările au crescut cu 27%, la 4,978 miliarde lei (1,178 miliarde euro).

Bursa: Băsescu: Nabucco este viabil atât timp cât parteneri vor fi Azerbaidjan şi Turkmenistan

Proiectul gazoductului Nabucco este viabil atât timp cât parteneri vor fi Azerbaidjan şi Turkmenistan, a declarat, ieri, preşedintele Traian Băsescu. Domnia sa consideră “absolut corectă” solicitarea părţii turkmene de a obţine garanţii că gazul va fi solicitat şi cumpărat, informează Mediafax.
Şeful statului a precizat: “Trebuie să fac publică satisfacţia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic de transport a gazului. În acelaşi timp, însă, considerăm absolut corectă solicitarea expresă a Turkmenistanului de angajare în aceste proiecte bazată pe două elemente fundamentale: un acord politic între UE şi Turkmenistan şi constituirea unui consorţiu în vederea realizării conductei pe sub Caspica între Turkmenistan şi Azerbaidjan”.
Domnul Băsescu a subliniat că România susţine poziţia Turkmenistanului ca, înainte de realizarea consorţiului care să facă posibil transportul gazului între Turkmenistan şi Azerbaidjan, să fie semnat un document politico-juridic la cel mai înalt nivel pentru a da garanţii că gazul va fi solicitat şi cumpărat.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, ieri, cu omologul turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov, aflat în vizită oficială în România. Potrivit unui comunicat, preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, efectuează o vizită oficială de trei zile în România, între 11 şi 13 mai 2011. Cei doi preşedinţi au salutat ritmul actual al dezvoltării relaţiilor bilaterale şi, evocând Declaraţia Comună la nivel înalt adoptată la Aşgabat, la 22 iulie 2009, au convenit asupra necesităţii consolidării cooperării într-o gamă largă de domenii, cu accent deosebit pe securitatea energetică. Părţile au subliniat importanţa acordată livrărilor de gaze naturale turkmene în direcţia europeană, inclusiv prin proiectele prioritare pentru România – Nabucco şi AGRI (interconectorul Azerbaidjan – Georgia – România).

Hotnews: Gazprom, interesata sa dezvolte depozite de gaze in Pakistan

Gigantul energetic rus Gazprom este interesat sa dezvolte depozite de gaze in Pakistan, au anuntat joi presedintele rus Dmitri Medvedev si omologul sau pakistanez Asif Ali Zardari, dupa discutiile avute privind cooperarea economica bilaterala dintre cele doua tari, relateaza RIA Novosti.

“Partile au sustinut interesele cercurilor de afaceri ruse in implementarea proiectelor economice, bancare si de infrastructura impreuna cu guvernul si companiile de afaceri din Pakistan”, au spus cei doi sefi de stat intr-o declaratie comuna.

In special, compania de stat rusa pentru constructia minelor instalatiilor metalurgice Tyazhpromexport este pregatita sa modernizeze o uzina metalurgica din Karachi, cel mai mare oras din Pakistan, in timp ce compania Inter RAO UES, operatorul de importuri si exporturi de electricitate din Rusia, este pregatita sa construiasca o centrala electrica in Pakistan, se mai arata in declaratie.

Rusia ar putea, de asemenea, sa se alature proiectului CASA-1000, care va livra electrcitate din Tajikistan catre Afganistan si Pakistan, dar si proiectului de constructie a unei conducte de gaze naturale pe traseul Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI), potrivit sursei citate.

In octombrie 2010, vicepremierul rus Igor Sechin a declarat ca Gazprom ar putea participa intr-un consortiu care sa construiasca un gazoduct ce ar traversa teritoriul Afganistanului, transportand gaz turkmen catre Pakistan si India.

Constructia conductei TAPI – proiectata sa aiba o lungime de 1.700 de kilometri si o capacitate de 30 de miliarde de metri cubi pe an, costurile fiind estimate la circa 4 miliarde de dolari – a fost sistata, insa, din cauza razboiului din Afganistan.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter