revista presei pe energie 13 iulie

2011/07/13

Hotnews: Expertul in energie Ionut Purica a discutat online cu cititorii: Romania poate deveni un rezervor de gaze naturale pentru intreaga UE

Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Rusia referitoare la importurile de gaze. O modificare esentiala a conventiei va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele exportate din Rusia. In plus vor fi negociate si cantitatile de gaze pe care Gazprom le va exporta in Romania, putand ajunge la 10 miliarde de metri cubi pana in 2020, de 4 ori mai mult decat anul trecut.

Care vor fi efectele pe piata romaneasca si europeana in urma modificarii conventiei? In ce masura poate reprezenta aceasta renegociere un punct de plecare pentru reducerea preturilor la gazele rusesti?  Cum poate fi explicata aceasta renegociere in conditiile in care Romania este implicata in proiecte pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze? Dr. Ionut Purica, expert in energie,  a  discutat online cu cititorii HotNews.ro pe aceste teme.​

Ionut Purica, scurt CV:

In prezent expert pentru energie si mediu in Academia Romana, Institutul de Prognoza Economica, si Director Executiv al Centrului de Consultanta Energetica si Ambientala. A lucrat pentru Banca Mondiala, Ministerul Mediului, Renel si ENEA. Este autorul mai multor articole si lucrari pe teme legate de energie. Este doctor in economie si inginerie.

Context

Potrivit datelor Gazprom, anul trecut, au ajuns in Romania 2,6 miliarde metri cubi de gaze rusesti. Renegocierea conventiei este necesara in vederea alinierii cu legislatia europeana, sustine Ministerul Economiei. In forma actuala a conventiei, “gazele naturale ce se vor livra din Federatia Rusa in Romania, pentru nevoile consumatorilor de pe teritoriul acesteia, nu pot fi exportate in terte tari fara acordul Gazprom”.

Astfel, prin eliminarea acestei prevederi, Romania va avea dreptul sa revanda fara probleme gazele venite din Rusia. Pentru acest lucru mai trebuie rezolvata problema tehnica, si anume pregatirea conductei Arad-Szeged pe sensul de export, finalizarea conductei Giurgiu-Ruse si realizarea interconectarii cu Serbia.

Astfel, prin eliminarea acestei prevederi, Romania va avea dreptul sa revanda fara probleme gazele venite din Rusia. Pentru acest lucru mai trebuie rezolvata problema tehnica, si anume pregatirea conductei Arad-Szeged pe sensul de export, finalizarea conductei Giurgiu-Ruse si realizarea interconectarii cu Serbia.

Aceasta renegociere are loc intr-un moment in care Europa incearca sa scape de dependenta de gazele rusesti. De altfel, Romania se afla implicata in proiecte europene de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze, precum Nabucco si AGRI. Pe de alta parte, vizeaza si proiectul rusesc concurent celor europene, si anume South Stream. Reprezentantii Ministerului Economiei considera ca nu a pierdut cursa pentru implicarea Romaniei in proiectul South Stream, chiar daca la Sofia tocmai a fost semnat cu Rusia un  acord-cheie pentru construirea unei sectiuni din conducta pe teritoriul bulgar.

In timp ce Romania se afla in plina renegociere a conventiei semnate cu Rusia in 1996, fapt care ar putea duce la cresterea livrarilor de gaze pana la de patru ori, Bulgaria a anuntat ca vrea sa reduca masiv importurile din Rusia. Intentiile Bulgariei ridica mari semne de intrebare in conditiile in care a tot purtat discutii cu Rusia pe tema implicarii in proiectul South Stream. In cateva luni, Gazprom va face publice rezultatele studiului de fezabilitate a proiectului, fiind luate in calcul doua posibile rute de tranzit: Prin Bulgaria sau prin Romania. Pana acum, Bulgaria a fost vazuta ca fiind preferata de Rusia, mai ales ca in noiembrie, anul trecut, un acord de infiintare a unei companii comune care va proiecta, construi si coordona segmentul bulgar al conductei South Stream.

  • Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
  • Întrebarea nr. 1 George Stefan

Buna ziua,

Ce impact ar avea renegocierea conventiei, (cresterea capacitatii de import si oportunitatea exportului) asupra resurselor de gaz natural din Romania. Ar fi posibila o “ecnomisire” a resurselor noastre, utila cazul in care, sa zicem, rusii inchid robinetul? (cred ca in dinamicile socio-politice de azi, orice e posibil). Cresterea dependentei de gazul rusesc ar putea avea un impact major in conditii de criza? Daca tot importam, exista macar planuri de crestere a rezervelor nationale? Multumesc

  • Ionut Purica

Productia Romaniei de gaz are o tendinta descrescatoare datorata consumului exagerat din anii ’80 precum si a incetinirii descoperirilor de noi zacaminte. Cazul Oltenia anuntat de Petrom recent poate sa dea noi sperante privind noi zacaminte de gaz de adancime. Valoarea adaugata competitiva a Romaniei o constituie capacitati mari de stocare de gaze naturale (dupa 100 de ani exploatare a gazului si 150 de ani de exploatare a petrolului). Reflectarea celor de mai sus in negocierea conventiei ar trebui sa conduca la cresterea capacitatii de import pentru umplerea rezervoarelor de gaz si conditii speciale pentru exportarea gazului pe termen mediu si lung. Romania poate deveni un rezervor de gaz pentru intreaga UE in acest context. Evident, puterea de negociere fata de Gazprom ar trebui sa fie data si de implicarea Comisiei Europene.

  • Întrebarea nr. 2 Daniels22026

Cui a mai permis Rusia sa-i revinda gazele? Daca Romania va vinde gaze rusesti, ce pericole potentiale ar putea ascunde generozitatea ciudata a Rusiei tocami fata de Romania?

  • Ionut Purica

Unul din avantajele competitive ale Romaniei constituie posibilitatea stocarii de gaze in depozitele de gaze saracite in urma exploatarii gazelor si petrolului. In raport cu interesul de control al exportului de gaz de catre Federatia Rusa prin Gazprom, Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare catre regiune in cadrul UE, precum si un potential catre Ucraina. Acest lucru creaza o oarecare putere de negociere care insa va trebui folosita in mod corespunzator.

  • Întrebarea nr. 3 Valeriu S.

Din cate am inteles, renegocierea are loc cu sprijinul Comisiei Europene. Ce ar avea de castigat Europa in cazul in care Romania va avea posibilitatea de a revinde gazele rusesti? Care este interesul aici? Nu era vorba sa scape de dependenta ruseasca?

  • Ionut Purica

Vedeti raspunsul mai sus.

  • Întrebarea nr. 4 pavlovschi

Ca deobicei, si acum, una e problema, alta este discutia.
Adica: Nu e o vorba de o Conventie Rusia/Romania ci de o Conventie intre Guvernele (de atunci) ale Rusiei si Romaniei ceia ce nu e chiar acelas lucru! Apoi trebuie vazut daca din punct de vedere juridic mai este efectiva! (au trecut 15 ani)

Prevederea Conventiei de a se mai face o conducta mare pe teritoriul Romaniei pentru gazele rusesti catre Turcia a fost indeplinita in 2002 cu eforturi (exemplare) de catre entitatile romane in peisajul economic si social de atunci dar cealanta prevedere fundamentala referitoare la continuarea importurilor de gaze din Rusia in Romania (dupa expirarea in 2000 a Contractului Orenburg) a ramas pe undeva la o firma numita IMIX sau IMPREX sau asa ceva (din ROMANIA) cu rezultate si efecte comentate de media si chiar de expertii nostri in materie in ultimii 10 ani.

Romgaz, bratul nostru inarmat in materie de surse de gaze naturale, este unul din clientii firmei mentionata mai sus in legatura cu care imi declar incompetenta de a o vizualiza in peisajul nostru energetic, peisaj care ca si in alte situatii se dovedeste a fi mioritic.

Chestia cu emotiile privind reexportul poate fi valabila pentru o tara non UE care nu are posibilitatea sa-si valorifice nici avantajul apartenetei sale sale la UE si nici dorinta de a-si valorifica clauza de renegociere a Contractului prevazuta de acesta din urma.

Va rog frumos sa vedeti (macar dupa protocolul Madrid si procesul Lisabona) ca guvernele (tarile, daca vreti) fac politici iar contractele comerciale (nu mai putin importante decat politicile) le perfecteaza “undertakings” adica agentii comerciali de piata. Who are they in our case?

  • Ionut Purica

O conventie intre doua tari este negociata si semnata de reprezentantii oficiali ai acelor tari, adica de guvernele respective, prin reprezentantii sau desemnati. Evident, conventia nu este facuta intre persoanele care au semnat-o, asa cum nu e facuta intre guvernele de la un moment dat sau de la altul, ci intre tarile reprezentate de guvernele respective pe durata de valabilitate specificata in document.
In cazul nostru, agentii comerciali sunt reprezentati de Trasngaz care are contracte de import de gaze prin intermediul unor companii controlate de Gazprom. Unul dintre lucrurile care ar imbunatati pretul de import ar fi, evident, negocierea directa cu Gazprom. Dar nu intodeauna Gazprom prefera aceasta situatie, mai ales in cazul unor cantitati mici, 2-3 miliarde de metri cubi de pe an pe care le consuma Romania.

  • Întrebarea nr. 5 CD

Am auzit primele vorbe despre Nabucco in urma cu aproximativ 15 ani. Dupa 15 ani, inca nu s-a infipt lopata in pamant.
AGRI suna mai interesant, dar cei din industrie nu prea inteleg de unde o sa ia Azerbaidjanul gazul necesar, tara fiind cunoscuta mai mult ca producator/exportator de petrol, nu de gaze.
Despre tevi prin Grecia probabil ca nici nu mai are rost sa discutam in contextul actual.
Privind lucrurile din cealalta perspectiva, in cei mai bine de 20 de ani de la sfarsitul razboiului rece, o singura conducta s-a facut in zona fara Rusia — BTC.
Ce sanse REALE considera invitatul dvs. ca au toate aceste proiecte? As aprecia niste numere, chiar si nejustificate, doar pe baza de “sentiment”, mai degraba decat obisnuitul discurs politic mobilizator (nu ca dl. Purica ar fi cunoscut pentru asa ceva…).
As fi de asemenea curios sa aflu ce crede dl. Purica despre recentul anunt al Goldman Sachs (da, ACEI Goldman Sachs…), conform caruia Arabia Saudita a depasit momentul peak oil in 2008. .. si implicit despre teoria “platoului ondulatoriu” in materie de hidrocarburi.
Multumesc si salutarile mele cele mai cordiale pentru un fost coleg.

  • Ionut Purica

Mark Twain spunea ca Newton a fost un mare om si Newton este mort; ca Shakespeare a fost un mare om, dar Shakespeare este mort si, continua el, nici eu nu ma simt prea bine. Proiectul de conducta Constanta-Trieste de petrol caspic a fost un mare proiect care in acest moment este suspendat. Starea de sanatate a proiectului Nabucco este dependenta de o serie de factori, atat politici cat si comerciali care, speram, vor conduce la realizarea proiectului probabil pe alti parametri decat cei cu care s-a pornit initial datorita aparitiei unor proiecte complementare propuse de Federatia Rusa, precum si a AGRI.
Arabia Saudita reprezinta exportatorul major de petrol in acest moment, dar nu singurul. Utilizarea Arabiei Saudite ca exportator in ultimele decenii de catre economiile dezvoltate este normal sa conduca la depasirea varfului de productie (in general, varfurile gasite de zacaminte in urma forajului este cam la 30 de ani de varful de productie). Este clar ca aparitia tehnologiilor pentru gaze de sisturi, precum si gasirea mai ales in Canada a rezervelor mari de petrol de sisturi, precum si zacamintele de gaze naturale sub forma de hidrati din Marea Neagra conduc la perspectiva trecerii de pe consumul major de petrol pe consumul major de gaz. De altfel, tehnologiile de transport care se dezvolta astazi tintesc motoare cu gaz, celule de combustie, motoare electrice care sa inlocuiasca motoarele standard cu benzina si motorina. Cu speranta ca aceste tehnologii vor penetra suficient de repede pentru a nu lasa trecerea varfului petrolului sa dezvolte negativ dezvoltarea economica mondiala.(Pentru date numerice luati legatura cu HotNews care va va da numarul meu de telefon).

  • Întrebarea nr. 6 Miruna

Ce impact credeti ca are perspectiva gazelor neconventionale in Europa, inclusiv Romania, pentru logica de negociere a noului acord de import de gaze din Rusia?
Chiar daca este inca o cale indelungata pana ce gazele vor fi confirmate ca sunt recuperabile tehnic si comercializabile in Europa, revolutia produsa de succesul explorarii la scara mare, in America de Nord (in SUA pretul gazului este de 4 $ BTU si se anticipeaza ca se va mentine in jurul acestui pret pentru cel putin urmatorii 5 ani) influenteaza deja pietele globale si cele europene si continua sa determine numeroase modificari de comportament intre partile contractante. In cazul Poloniei (care a renegociat un acord similar anul trecut), acest factor a contat mult pentru a structura o pozitie de negociere nationala avantajoasa si pentru a rezista presiuni de a nu se bloca intr-un aranjament supralicitat de gaze de import din Rusia, in conditiile in care Polonia asteapta anul acesta primele confirmari (in urma forarilor realizate de Cononco Philips si Lane Energy) ale rezervelor sale de gaz de sist (shale gas), estimate ca fiind dintre cele mai abundente, in Europa Centrala si de Est. Experienta americana demonstreaza ca gazele neconventionale se pot extrage in conditii responsabile din punctul de vedere al preocuparilor de mediu (in special in ceea ce priveste utilizarea apei) si cu afectarea cat mai redusa a habitatului socio-economic, in special pentru zonele unde anterior nu au mai avut loc explorari. Europa va continua sa importe gas din Rusia; va fi vorba de o crescuta inter-dependenta intre pietele europene si Rusia (preocupata de securitatea cererii, si ca urmare a esecului dialogului cu Beijing, care refuza sa dea curs pretului si conditiilor avansate de Moscova – “oil indexed price” si clauza”take or pay”; pietele europene vor ramane cele mai profitabile pentru Rusia). Pe scurt, cum credeti ca avantajeaza dinamica energetica internationala pozitionarea Romaniei in cadrul acestor negocieri?

  • Ionut Purica

Romania se gaseste in acest moment intr-o pozitie avantajoasa pentru negociere data de cel putin doi factori principali:
1. Situatia de crestere a ofertei de gaz prin implementarea tehnologiei folosita pentru extragerea gazelor de sist si gasirea in teritoriul controlat de UE a unor asemenea rezerve, precum si pe linie interna de capacitatea de stocare de gaz pe care Romania o are dupa 100 de ani de exploatare de gaze si 150 de ani de petrol. Mai mult, pe termen lung intensificarea cercetarilor privind extragerea gazelor retinute sub forma de hidrati in Marea Neagra poate conduce la repozitionarea Romaniei, nu numai fata de importurile de gaze din federatia Rusa dar si fata de posibilitatea de a alimenta UE. Negocierea nu se poate face fara sprijin coerent din partea CE.

  • Întrebarea nr. 7 Andrei Valan

1. De ce ar fi interesata Rusia sa ofere Romaniei dreptul de revanzare a gazului importat?
2. Nu este o capcana o astfel de intelegere, dat fiind ca oricum cumparam gaz rusesc la unele din cele mai piperate preturi din UE? Cine sa cumpere gaze de la noi la un pret deja piperat plus adaosul comercial al Romaniei (sau al companiei care se ocupa de gestionarea afacerii)?
3. Poate Romania cu dreptul de revanzare a gazului catre terti in buzunar sa negocieze preturi mai avantajoase la gazul consumat in tara?

4.In cazul in care raspunsul la intrebarea precedenta este negativ, rezulta ca romanii si industria nationala consumatoare nu pot beneficia de pe urma noilor prevederi ale viitoarei Conventii. Cine atunci va incasa de fapt in aceasta situatie beneficiile financiare consistente ale dreptului de revanzare a gazului catre terte state?
5. Ia in calcul Rusia (care submineaza constant interesele noastre nationale) prin aparenta concesie pe care ar putea sa o faca Romaniei, scenariul unei recesiuni mondiale de proportii ce ar putea prabusi pretul materiilor prime, in special al celor energetice?

  • Ionut Purica

Singurul motiv pentru care Rusia ar putea sa dea Romaniei drept de export, evident in colaborare cu Gazprom, este acela a capacitatii de a inmagazina gazele dupa 100 de ani de exploatare a gazelor si 150 a petrolului, astfel incat pe termen lung Romania sa devina un rezervor de alimentare a UE si a altor tari din regiune. Este foarte clar ca Romania ar trebui sa foloseasca acest avantaj competitiv in cadrul negocierilor. Posibila scadere a preturilor la gaze provine mai ales din elementele de negociere geostrategica intre China, Rusia si UE pe fondul aparitiei noilor resurse de gaze de sist si petrol de sist.

  • Întrebarea nr. 8 Andrei Valan

1. Care este potentialul energiillor regenerabile (in principal eoliana si solara) in Romania? In ce masura ele ne pot oferi independenta energetica de Rusia?
2. In ce stadiu se afla dezvoltarea energiilor regenerabile in tara noastra si care sunt dezavantajele lor in comparatie cu sursele fosile?
3. Ar fi interesati rusii chiar sa ofere pe viitor preturi la gaz mai mici Romaniei pentru a face neprofitabil proiectul AGRI si pentru a ne creste dependenta energetica (si implicit politica) de Moscova?

  • Ionut Purica

Conform strategiei europene de energie si schimbari climatice 3X20% Romania s-a angajat ca pana in 2020 sa produca 24% din energie din surse regenerabile. In cazul nostru, aceasta inseamna mai mult hidro dar exista si proiecte in curs de implementare pentru energia eoliana, capacitatea gestionabila de sistemul energetic in acest moment fiind de circa 3.000 MW instalati. Dat fiind pozitia Romaniei solara-fototvoltraica, prezinta un nivel mai mic de potential tehnic exploatabil. Evident, introducerea de retele inteligente de transport si distributie va permite cresterea ponderii sistemelor hibride de putere mica distribuite. Nu este de asteptat ca energiile alternative sa scada mult dependenta de gaz, dat fiind ca gazul este folosit preponderent pentru incalzire pe langa producerea de electricitate.

  • Întrebarea nr. 9 Valeriu S.

In ultima vreme, Bulgaria transmite o serie de semnale legate de dorinta de a scapa de dependenta ruseasca. Mai intai au fost acele declaratii prin care si-au exprimat dorinta de a reduce de patru ori importurile din Rusia. Ieri, presedintele Bulgariei si cel al Turciei s-au intalnit si au discutat despre Nabucco. Cei doi chiar au spus ca isi vor folosi toate contactele pentru a asigura o cantitate de gaze naturale mult mai mare decat va avea nevoie viitoarea con­ducta Nabucco.
Cum pot fi comentate aceste declaratii venite din partea Bulgariei? Putem vorbi de o presiune a Bulgariei la adresa Rusiei. Dimpotriva, este posibil ca Rusia sa fi transmis semnale ca prefera Romania in locul Bulgariei pentru traseul South Stream?

  • Ionut Purica

Reactiile la dezvoltarea diverselor tipuri de proiecte in regiune mai ales cele in legatura cu dependenta de Rusia au fost diverse. Faptul ca Bulgaria a anuntat gasirea unor zacaminte de gaze care ii vor permite reducerea substantiala a importurilor din Rusia, precum si actiunile convergente bulgaro-turce privind Nabucco fac parte din portofoliul de asemenea actiuni. Puterea de negociere a Rusiei in legatura cu proiectul South Stream nu face decat sa creasca prin crearea de competitie intre statele de pe traseele potentiale ale acestui proiect. Ca tari din UE si Bulgaria si Romania se suspun unor interese exprimate de monitorizarea de catre CE a acestor negocieri/activitati.

  • Întrebarea nr. 10 bozo

Romania are o politica proasta in domeniul energiei si din pacate cei care a condus Romania au reusit sa inoculeze preconceptii gresite si opiniei publice.

Faptul ca avem pret prost la gazele rusesti se datoreaza nu existentei intermediarilor ci faptului ca ne-am ambitionat sa ne epuizam resursele locale de gaz si am optat pentru importuri nesemnificative la nivel gazprom. Drept urmare am ajuns la intermediari care cumpara cantitati mai mari de gaze si revand in transe mai mici.
Cand negociezi trebuie sa te angajezi la o anumita cantitate pe care vrei sa o cumperi pe o anumita perioada de timp, ambele bine determinate.

Faptul ca vrem sa ni se ofere posibilitatea de a revinde eventualul excendent de gaz va creste pretul de achizitie in mod cert.
Turcii de ex au negociat cu gazprom o cantitate de gaz mai mare decat necesarul, pe baza unor estimari de consum viitor si fara posibilitatea de a revinde eventualul excedent. Au obtinut un pret foarte bun (pentru ca au cumparat cantitate mare) dar au fost fortati sa extinda consumul de gaz mai mult decat doreau si astfel aproape au blocat programul de eoliene care mergea foarte bine si reprezenta o resursa locala de energie.

Normal ar fi sa negociem o cantitate de gaz pe care sigur o consumam (sa zicem 75% din necesar) si sa incercam sa umplem diferenta din diverse alte surse, inclusiv utilizarea energiei regenerabile.

Intrebari pentru dl Purica:
1. contractul daca nu ma insel se negociaza cu Gazprom si nu cu Rusia dupa cum scrie in titlul articolului. Este corect?
2. cum credeti ca ar trebui sa fie negociat acest contract bilateral pentru livrare de gaze? cu posibilitate de revindere, pentru necesarul actual sau cel previzionat, sa acopere partial necesarul actual?

  • Ionut Purica

O gluma despre costul de oportunitate spune ca pe aceeasi distanta daca alergi dupa un taxi economisesti mai multi bani decat daca alergi dupa un tramvai. Este clar ca negocierea cantitatii de gaze importate in raport cu cantitatea consumata din intern isi pune nu numai problema pretului, ci si pe aceea a sumei totale platite. Daca platind aceeasi suma totala poti sa obti o cantitate mai mare de gaz (deci pret mai mic) inseamna ca ai alte avantaje competitive de negociere care in cazul Romaniei sunt constituite de potentialele rezervoare de stocare de gaz.
1. Conventia Romania-Rusia se negociaza intre guvernele celor doua tari. A nu se confunda cu contractul de import care se negociaza cu Gazprom.
2. Contractul ar trebui negociat de Romania marsand pe capacitatea noastra de a stoca gaz care sa poata pe termen mediu-lung sa poata fi exportat in colaborare comerciala cu Gazprom.

money.ro: Viitoarele depozite de gaze şi modernizarea reţelei de transport presupun investiţii de 750 mil.euro

Creşterea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale în depozite subterane şi reabilitarea sistemului naţional de transport al gazelor necesită investiţii de peste 750 de milioane de euro, estimează compania de stat Transgaz Mediaş (TGN), operatorul reţelei de transport.

“Depozitele noi sunt programate să fie amenajate în zăcăminte semidepletate (aproape epuizate, n.r.), situate optim faţă de zonele deficitare şi în caverne de sare pentru zonele cu fluctuaţii zilnice şi orare ale consumului”, se arată într-un studiu al companiei, care citează informaţii dintr-un proiect de strategie energetică a Guvernului.

Sumele necesare pentru suplimentarea capacităţilor de stocare a gazelor se ridică la 500 milioane de euro. Depozitele de gaze existente au o capacitate anuală totală de trei miliarde metri cubi de gaze naturale.

Investiţiile pentru creşterea cu 50% a debitelor de extracţie din depozite se ridică la 180 milioane de euro, până în 2012.

Producătorul de gaze Romgaz Mediaş este cel mai mare operator de depozite de înmagazinare din România. Grupul franco-belgian GDF SUEZ, prezent pe piaţa energetică românească din 2005, are două depozite de mici dimensiuni.

Transgaz are nevoie până în 2013 de investiţii evaluate la 256 milioane de euro pentru reabilitarea reţelelor.

Documentul nu precizează sursele de finanţare a proiectelor.

Romgaz şi Transgaz sunt deţinute de stat, prin Ministerul Economiei.

Vocea Rusiei: „Anul de aur” pentru industria gazelor

Experţii de la Agenţia Internaţională a Energiei  consideră că anul 2035 va fi „anul de aur” pentru ramura energetică. Însă ultimele scenarii privind dezvoltarea energeticii mondiale, pregătite de cercetătorii europeni şi care deseori se contrazic atestă că poate să nu se întâmple acest lucru.

Conform prognozei Agenţiei Internaţionale a Energiei, în anul 2035 consumul de gaze naturale va creşte cu 50%. Cauzele creşterii  cerinţelor de gaze sunt creşterea cerinţelor economiilor în curs de dezvoltare ale Indiei, Chinei, ţărilor din Orientul Mijlociu şi renunţarea Europei la energia nucleară.

Experţii UE văd alte perspective. Ei consideră că volumul consumului de gaze în UE se va reduce. În ultimele scenarii ei demonstrează prejudiciile aduse ecologiei de ramurile legate de gaze şi petrol şi cheamă la trecerea la sursele regenerabile. Tendinţa Europei de a reduce consumul de gaze şi petrol este dictată, în mare măsură, de a reduce dependenţa faţă de ţările exportatoare, în primul rând faţă de Rusia.

În cadrul dialogului energetic cu partenerii europeni, specialiştii ruşi au examinat circa 80 de scenarii. Preşedintele Fondului „Institutul de energie şi finanţe”, Vladimir Feighin, consideră că UE face lobby intereselor ţărilor–importatoare în detrimentul ţărilor-exportatoare: „Noi examinăm prognozele, însă este un lucru legat foarte strâns de investiţiile enorme, soluţiile politice şi economice, securitatea energetică şi acestea nu trebuie să fie ascunse”.

Planurile ambiţioase ale UE privind reducerea poluării atmosferei sunt cunoscute. În 2050 este planificată reducerea maximă a emisiei gazelor de seră: cu 80-05%. Asta înseamnă o reducere bruscă  a consumului de gaze şi petrol şi, prin urmare, renunţarea la energetica modernă. În momentul de faţă, numai Danemarca a reuşit să atingă succese reale privind utilizarea surselor alternative, alte ţări nu sunt pregătite să renunţe la gaze şi petrol. Din această cauză, peste câţiva ani va deveni clar că planurile UE nu sunt decât planuri utopice.

Institutul de Cercetări Energetice ale Academiei Ruse de Ştiinţe a pregătit prognoza sa privind perspectivele dezvoltării economiei mondiale până la 2030.  Conform acestor cercetări, în următorii 20 de ani cota gazelor nu se va reduce, ci va creşte cu circa 2%. Renunţarea parţială, consideră experţii ruşi, va avea loc în privinţa a două poziţii: petrolul şi energia nucleară.

inforusia.ro: Rusia va produce 509 milioane de tone de petrol in 2011

Productia de petrol a Rusiei va creste cu un procent in acest an, pana la 509 milioane de tone, a declarat premierul rus Vladimir Putin, transmite AFP.
”In primele sase luni ale anului, productia de petrol s-a situat la 252,4 milioane tone, ceea ce inseamna ca pe ansamblul acestui an productia ar putea fi usor mai mare decat cea de anul trecut, aproximativ 508 – 509 milioane de tone”, a declarat Vladimir Putin.
In 2010, Rusia a produs 505 milioane tone de petrol, devenind cel mai mare producator mondial de titei.
Premierul rus a apreciat ca nivelul actual de extractie este unul „optim”, care permite atat acoperirea cererii interne, cat si a obligatiilor contractuale pe pietele externe.
In schimb, Vladimir Putin a criticat companiile petroliere rusesti pentru ca nu si-au indeplinit obligatiile vizand modernizarea rafinariilor lor.
”Un deficit in aprovizionarea cu combustibil este un nonsens in Rusia. Acest lucru nu ar trebui sa existe”, a apreciat Vladimir Putin.
In acest sens, premierul rus a anuntat ca societatile petroliere vor fi obligate sa furnizeze pe piata interna o parte din productia lor totala. Cererea de produse petroliere a pietei rusesti este estimata la 90 de milioane de tone anual.

Tags: ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter