revista presei pe energie 13 aprilie

2011/04/13

Gandul: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea obţine cumulat 3,5 miliarde euro din listarea la bursă

Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar putea obţine cumulat 3,5 miliarde euro din listarea la bursă a unor pachete minoritare de acţiuni, sume pe care le-ar putea folosi pentru achiziţii în ţară sau în afara României, a declarat marţi managerul de fond al Fondului Proprietatea (FP), Greg Konieczny.

“Pentru Hidroelectrica estimăm că poate scoate 2,2 miliarde euro din listare, iar Nuclearelectrica ar putea obţine 1,3 miliarde euro, fără ca statul să piardă controlul. Ar putea folosi banii pentru achiziţii în ţară sau în afară”, a afirmat Konieczny, care este şi vicepreşedinte executiv la Franklin Templeton Investments, la conferinţa Mediafax Talks about the Restructuring of Loss-Making Companies.

Compania Franklin Templeton este administratorul Fondului Proprietatea.

El a adăugat că din cauza contractelor bilaterale Hidroelectrica a pierdut 800 milioane de lei din profit în 2009.

“Ce se întâmplă la Hidroelectrica plătim cu toţii. În 2009 compania a aruncat 800 milioane de lei din profit din cauza contractelor bilaterale”, a spus Konieczny.

Acesta s-a referit şi la privatizarea Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, care în 2004 a fost privatizat cu grupul austriac OMV.

“Privatizarea Petrom a avut efecte vizibile la bugetul de stat. Poate preţul (de privatizare – n.r.) a fost prea mic, dar înainte de privatizare Petrom nu făcea bani”, a precizat sursa citată.

Konieczny a arătat că dacă Petrom nu ar fi fost privatizat, probabil că preţul benzinei ar fi fost acum 8 lei pe litru. Petrom vinde în prezent carburanţi inclusiv cu peste 6 lei pe litru, după majorări succesive de la începutul anului.

Managerul de fond al FP s-a arătat nedumerit de termenul “management privat” vehiculat de câţiva ani de conducerea Ministerului Economiei, ca soluţie la eficientizarea unor companii de stat.

“Ce înseamnă a privatiza managementul? Am întrebat, dar nimeni nu a spus clar. Nu am mai auzit această exprimare în alte ţări. Este greu să găseşti manageri care au stat în funcţie în România mai mult de doi ani. Ministerul i-a tot schimbat”, a mai spus Konieczny.

Potrivit acestuia, măsurile care trebuie luate pentru eficientizarea companiilor de stat sunt managementul profesionist, guvernanţă corporativă, oferte publice pentru listarea la bursă, prin care companiile să atragă fonduri pentru investiţii, iar Guvernul să nu piardă controlul acestor societăţi.

“Listările la Bursa de la Bucureşti susţin lichiditatea şi ajută la dezvoltarea pieţei de capital”, a menţionat Konieczny.

Franklin Templeton a arătat la începutul anului că va încerca să convingă Guvernul să listeze la bursă producătorii de energie Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Anterior, Ministerul Economiei a anunţat că va lansa la tranzacţionare la BVB, până la finele anului, acţiuni reprezentând câte 15% din capitalul Romgaz, Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN).

Adevarul: Cum poate statul să facă rost de 3,5 miliarde de euro

Listarea Hidroelectrica şi a Nuclearelectrica poate aduce statului 3,5 miliarde de euro, susţine Greg Konieczny, managerul FP. În loc să dezvolte companiile profitabile, statul subvenţionează masiv societăţi cu pierderi şi datorii, care nu mai au nicio şansă pe piaţă, spun analiştii.

Statul român poate câştiga 3,5 miliarde de euro din listarea la bursă a unor pachete minoritare de acţiuni ale Hidroelectrica şi ale Nuclearelectrica, susţine Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, acţionar minoritar la cei doi producători de energie. „Fără a pierde controlul companiilor, statul poate câştiga 2,2 miliarde de euro din listarea la bursă a Hidroelectrica şi alte 1,3 miliarde în cazul Nuclearelectrica.

Aceşti bani pot fi folosiţi în investiţii sau în achiziţii în România sau în afara ţării”, a spus Konieczny, în cadrul unui seminar organizat de Mediafax pe tema viitorului companiilor de stat. El a amintit că profitul Petrom a urcat vertiginos chiar după primul an de la privatizare. „Deci nu este nevoie de mult timp pentru a face asta. La fel se poate face şi cu Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Aceste companii au potenţial mare de a genera cash-flow. Cheia este un management profesionist şi o ofertă publică iniţială, pentru listarea la bursă”, a arătat el.

FMI nu a rezolvat nimic

La rândul său, consultantul financiar Aurelian Dochia a subliniat faptul că monitorizarea companiilor de stat cu pierderi şi datorii, impusă de FMI în urmă cu doi ani, nu a avut niciun rezultat pozitiv. „Dacă în 2009 arieratele erau de 23,1 miliarde de lei, în 2010 acestea au urcat la 24,9 miliarde de lei. Efectele se propagă în toată economia şi, în loc să ieşim din criză, noi mai rău ne afundăm. De exemplu, CFR are datorii de 1,7 miliarde de lei doar către furnizorii de electricitate, aceştia au la rândul lor probleme, iar noi trebuie să plătim mai mult la energie”, a arătat el.

Dochia a mai spus că statul încearcă în zadar încă din 1993 să restructureze companii cu probleme şi toate aceste programe au eşuat, pentru că s-au bazat pe reeşalonări şi ştergeri de datorii fără strategii realiste de dezvoltare. Mai mult, anul trecut, 37% din subvenţiile acordate de Guvern au mers către companii cu pierderi. „Ne punem întrebarea dacă acest lucru nu înseamnă cumva ipotecarea companiilor care au un viitor, în timp ce băgăm banii în societăţi care nu mai au nicio şansă de supravieţuire”, a mai spus el.

Primele 10 companii cu datorii generează 70% din totalul arieratelor. Este vorba despre CFR, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Oltchim, CNADNR, CFR Marfă, CFR Călători, Electrocentrale Bucureşti, Electrificare CFR şi Societatea Naţională a Cărbunelui.

Adevarul: Petrom forţează statul să cumpere Arpechim

Statul vrea să preia rafinăria Arpechim, pe care Petrom a anunţat că o va închide încă din acest an, deşi iniţial îşi propusese să renunţe definitiv la ea în 2012. Dacă Arpechim va fi închisă, combinatul petrochimic Oltchim va fi nevoit să importe cea mai mare parte a materiilor prime, la costuri mai mari.

Autorităţile statului vor să înceapă negocierile cu Petrom pentru achiziţia rafinăriei Arpechim, pe care Petrom a decis să o închidă definitiv încă din acest an.

„S-a făcut o analiză de către factorii politici locali şi s-a ajuns la concluzia că este bine să solicităm Petrom să oprească operaţiunea de dezmembrare a Arpechim. Statul şi-a propus intrarea de urgenţă în negocieri pentru achiziţia rafinăriei prin intermediul Oltchim. Este o problemă de zile până când vom veni cu un plan privind următorii paşi”, a declarat Victor Cazana, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI).

De ce are nevoie statul de Arpechim?

Rafinăria este principalul furnizor de materii prime pentru instalaţiile de petrochimie de pe platforma din Piteşti, care, la rândul său, livrează materialele necesare pentru producţia Oltchim, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei.

„Oltchim depinde de rafinărie, pentru că de acolo se pot asigura materiile prime pentru divizia de petrochimie. Altfel ar trebui să le cumpărăm de la Petromidia sau să le aducem din import, ceea ce ne-ar creşte costurile logistice cu 25 milioane de euro pe an”, ne-a declarat Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.

Instalațiile de petrochimie din cadrul complexului Arpechim au fost închise în 2008 și achizionate ulterior, la finele anului 2009, de către Oltchim, dar nu funcţioneză nici în prezent, întrucât Oltchim nu a avut banii necesari pentru repornirea lor. Acesta este şi motivul pentru care, de patru ani, combinatul funcţionează la 40% din capacitate şi generează pierderi.

Cum a ajuns statul să se roage de Petrom

Prin urmare, achiziţia Arpechim de către Oltchim este vitală pentru viitorul combinatului petrochimic, iar Petrom ştie asta. OMV, proprietarul Petrom, anunţase în toamnă că va închide definitiv rafinăria abia în 2012, dacă nu găseşte un cumpărător. „Nu suntem presaţi de timp”, preciza Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la acea dată. Însă decizia a venit, surprinzător, în martie 2011. Aşa a ajuns statul să se roage de Petrom să nu înceapă procesul de dezmembrare a instalaţiilor.

O mare problemă pe care o are acum Oltchim este lipsa banilor necesari pentru achiziţia rafinăriei, în condiţiile în care combinatul are nevoie de 50-100 de milioane de euro doar pentru a ajunge la rentabilitate. Potrivit unor surse din Ministerul Economiei, reprezentanţii statului susţin că Petrom ar trebui să vândă rafinăria pentru o sumă simbolică, „de fier vechi”. Aceasta având în vedere că în 2008 compania a constituit provizioane de 559 de milioane de lei pentru Arpechim, care i-au diminuat profitul, prin urmare a prejudiciat statul cu partea sa din câştig.

„Nu ştiu să se fi vehiculat vreo sumă pentru această tranzacţie, pentru că negocierile nu au început încă”, susţine Roibu, în timp ce şeful OPSPI spune că „Arpechim este un subiect delicat. A spune de câţi bani este nevoie înseamnă a rupe negocierile. Probabil că Petrom aşteaptă o anumită sumă de bani”.

„Pregătim în prezent un memorandum pentru a analiza în Guvern întreaga situaţie”, au mai precizat sursele ministeriale, adăugând că rafinăria este într-o stare bună şi poate fi repornită în două săptămâni, iar investiţiile de mediu nu ar depăşi 1,5 milioane de euro. Rafinăria este scoasă la vânzare de la finele anului 2009 şi a funcţionat anul trecut doar trei luni, Petrom economisind astfel peste 50 de milioane de euro.

Privatizarea Oltchim mai trebuie să aştepte

Ministerul Economiei a demarat acum două luni procedurile de selecţie a consultantului pentru privatizarea Oltchim, proces care va avea loc în prima parte a anului 2012.

Însă Victor Cazana, şeful OPSPI, susţine că această mutare nu este deloc oportună, deoarece combinatul are în prezent o capitalizare extrem de redusă. În opinia sa, situaţia va fi remediată prin conversia creanţei deţinute de AVAS la Oltchim, în valoare de 140 de milioane de euro, în acţiuni ale statului, măsură care încă este în analiza Comisiei Europene.

Cât durează dezmembrarea Arpechim

Procesul efectiv de închidere a rafinăriei va dura cel putin şase luni, iar costurile totale vor depinde de obligaţiile stabilite de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului, ne-au precizat reprezentanţii Petrom. Pachetele sociale compensatorii vor totaliza 10 milioane de euro, pentru cei aproape 700 de salariaţi ai rafinăriei care vor fi disponibilizaţi.

e-nergia.ro: Statul anunță că vrea să cumpere rafinăria Arpechim. Deocamdată, nu are nici bani și nici un plan concret

La câteva săptămâni dupe ce Petrom a anunţat că rafinăria Arpechim Piteşti va fi închisă pentru că nu a găsit cumpărători pentru ea, statul român anunţă că o va cumpăra. Anunţul a fost făcut de şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Victor Vlad Cazana marţi, la o conferinţă de presă.

“Sperăm într-o tranzacţie în termeni acceptabili a rafinăriei Arpechim. Vrem să refacem lanţul de aprovizionare a Oltchim cu materii prime”, a spus Cazana.

Discuţiile privind viitorul rafinăriei Arpechim şi a celor 700 de angajaţi care lucrează în cadrul ei au avut loc pe plan local. Anunţul şefului OPSPI nu se bazează pe ceva concret, încă, iar un plan detaliat ar urma să fie elaborat în aproximativ şase luni.”În urma dezbaterilor de la Piteşti am ajuns la concluzia că statul nu poate cumpăra direct rafinăria pentru că nu are rezerve pentru aşa ceva. Rămâne varianta Oltchim însă şi acolo sunt probleme cu banii. Poate, totuşi, vom găsi înţelegere la Comisia Europeană în privinţa conversiei datoriilor”, a explicat, pentru E-nergia.ro, Victor Cazană.

Oltchim are datorii istorice de peste 500 de milioane de lei la stat. În urmă cu doi ani Parlamentul României a votat o lege care permitea conversia datoriilor Oltchim în acţiouni ale statului. Prevederea nu a putut fi pusă în aplicare pentru că, odată notificată la Bruxelles, Comisia Europeană  a considerat că este vorba de ajutor de stat şi nu a avizat-o.

În ipoteza în care Petrom nu va dori, totuşi, să vândă rafinăria Arpechim statul nu poate face nimic. „Ferească Dumnezeu de aşa ceva. Dacă ar fi să nu ne înţelegem deloc, nu prea am avea ce să facem pentru că nu ne putem amesteca în decizzile interne ale unei companii private”, a mai spus şeful OPSPI.

Ce spune însă managerul Oltchim, Constantin Roibu, despre această preluare. “În situaţia în care acţionarul majoritar, statul român, decide acest lucru, bineînţeles că avem în vedere această variantă, mai ales că partea de petrochimie pe care noi am achiziţionat-o de la Petrom este strâns legată de partea de rafinare”, a declarat Roibu.

“E normal să vrem şi rafinăria. Am cumpărat, deja, petrochimia iar rafinăria este lipită de ea. Eu ştiu cât valorează rafinăria, dar nu pot să spun. Rămâne de văzut dacă ne înţelegem cu cei de la Petrom. Cel mai probabil ar trebui să apelăm la credite bancare dacă ar fi să luăm rafinăria”, ne-a spus Roibu.

Totuşi, Oltchim nu a putut porni nici partea de petrochimie de la Arpechim, achiziţionată deja de la Petrom acum un an. Motivul: nu are bani şi nici nu se poate împrumta pentru că acţionarul minoritar PCC SE a contestat în instanţă decizia managementului Oltchim de a contracta credite. Roibu a spus că poate reporni petrochimia de la Arpechim abia după ce va termina procesele cu PCC SE.

Consiliul de Supraveghere al Petrom a decis pe 24 martie închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să acorde salariaţilor ce vor fi disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, circa 10 milioane de euro. Conform unui comunicat al companiei petroliere, decizia de închidere este în conformitate cu strategia Petrom de a maximiza beneficiile şi de a creşte eficienţa. Petrom a spus că nu a avut nici o ofertă credibilă pentru vânzarea rafinăriei.

Aproape 700 de salariaţi ar urma să fie disponibilizaţi ca urmare a deciziei de închidere definitivă a rafinăriei Arpechim de la Piteşti. Rafinăria a funcţionat doar trei luni în anul 2010.

boombiz.ro: Vanzarea Petrom, fara intoarcere. Cati bani primim? Iar vom regreta?

Statul se pregateste sa vanda inca o parte din actiunile Petrom, cele 510 milioane de euro la cat este estimata participatia de 9,84% care va lua calea Bursei fiind de ajuns pentru a stabili un nou record, in ceea ce priveste ofertele publice secundare derulate la BVB. Ce inseamna aceasta tranzactie pentru statul roman ? Iata ce cred specialistii Bogdan Baltazar, Gabriel Biris, Dan Matei Agathon si Varujan Pambuccian despre “cea de-a doua privatizare a Petromului”.

Cea mai buna solutie de vanzare a actiunilor Petrom

– nu cred ca Petrom si conducerea Petrom ar agrea un actionar important privat, cel mai bun lucru este vanzarea pe piata, asa cum se pare ca se va si face; s-a ales consortiul de consultanti si va iesi pe Bursa

– statul are nevoie de bani, e clar

Pana unde creste pretul petrolului

– au fost tulburarile din Libia care au avut un impact mai mare decat contributia Libiei la petrolul mondial

– exista o anumite emotie in ceea ce priveste aprovizionarile cu petrol

– nu cred ca va continua aceasta crestere, ba din contra

Pretul corect al pachetului Petrom

– vanzatorul intotdeauna face zgomot inainte pentru a crea o stare de emulatie, de absoluta fermitate, de a nu accepta un pret sub un anumit nivel, si bine face domnul Boc ca procedeaza asa

– eu vad un pret de 500-520 de milioane de euro, mai mult nu

Pretul resurselor

– pe termen scurt, pretul petrolului ar putea suporta fluctuatii, dar pe termen lung, datorita cererii dinspre China si India, va urma un trend crescator

– nu pot sa spun cat de sus va ajunge, depinde foarte mult de dolar

– pretul la resurse nu are unde sa se duca decat in sus; daca va uitati in planul cincinal chinezesc care tocmai a fost anuntat, China se va concentra pe cresterea nivelului de trai al locuitorilor;

– cand or incepe chinezii sa traiasca mai bine, sa manance mai bine si sa mearga mai mult cu masina, sunt numai 1 miliard jumatate…

– orice investitie in energii verzi nu poate sa faca sens din punct de vedere economic decat cu certificate verzi, adica sustinute de stat

– energia hidro poate sa mai creasca

– energia nucleara nu si-a trait ultima suflare

Despre evolutia OMV

– Petrom a crescut ca “Fat-Frumos”, de la vanzarea catre OMV

– sa nu-i treaca cuiva prin minte ca valoarea actuala s-ar fi obtinut oricum; are si OMV un rol in managementul Petromului, nu numai cresterea pretului la benzina

Cat costa 10% din Petrom

– 10% ar insemna 510 milioane de euro din capitalizarea bursiera a Petrom

– Boc s-a gandit probabil la o prima

– investitorii sunt dispusi, cand iau pachete care sa le permita sa devina actionari semnificativi, sa plateasca mai mult

– nu e cazul acum, pentru ca au deja un investitor majoritare care controleaza firma si nu stiu cine ar plati o prima peste pretul bursei ca sa fie minoritar, cand majoritarul este foarte puternic

– 600 de milioane de euro pare prea mult pentru cei 10%

Cui apartin resursele de petrol si gaze de pe teritoriul Romaniei

– nu mai sunt ale Romaniei de mult, dar nu asta conteaza; important este sa existe o politica a statului care sa intervina atunci cand cresterile pretului la benzina sunt fara niciun fel de relatie economica cu ce se intampla in lume

– exista anumite parghii la care alte state au apelat fara niciun fel de problema; imi pare rau ca trebuie sa dau exemplul premierului maghiar Viktor Orban care a gasit solutii la problemele cu multinationalele

– important este ca statul roman trebuie sa urmeze exemplu statului american, care intervine in economie atunci cand o ia la vale

Despre renuntarea la contractul cu Petrom

– nu mai sunt sanse de a renunta, exista o singura parghie la indemana Romaniei; incepand cu anul 2012 sa modifice redeventele, sa ceara mai multi bani si sa fie foarte activa in procesul de stabilire a preturilor

– pretul la benzina la pompa nu-i pune pe butuci numai pe cei care au masini ci pune pe butuci o tara

– cu orice ban care se adauga la litrul de benzina, in mod miseleste, asa cum procedeaza companiile multinationale majorand pretul cu 2 bani azi, cu 3 bani maine, ne vom pomeni cu cea mai scumpa benzina din Europa, cand Romania isi produce 45% din benzina din zacamintele proprii

– faptul ca s-au vandut resursele, asta este viata; este pretul pe care Romania il plateste pentru ca a vrut si a trebuit sa fim si in NATO si in UE

– daca nu, puteam sa nu vindem nici Petrom, nici telecom, si eram foarte linistiti in CSI

Despre pretul petrolului

– nu cred ca va scadea, pentru ca tot Orientul Mijlociu este o bomba cu explozie intarziata

– acele miscari indreptate impotriva unor dictatori vor avea un impact direct pe piata petrolului

– scenariul cel mai pesimist ar fi daca tipul asta de revolutii ar ajunge in Arabia Saudita; am fi martori la inceputul celui de-al Treilea Razboi Mondial; cele mai mari rezerve de petrol ale lumii ar ajunge in mana nu se stie cui

– cel mai optimist scenariu ar fi ca statele sa intervina direct in procesul de stabilire a pretului de benzina; deocamdata, evenimentele din Libia, Egipt, Tunisia, Algeria nu sunt in relatie directa cu preturile benzinei din Romania

– atunci cand barilul era 60 de dolari, nu a ieftinit nimeni benzina cu 40%

– acum, laitmotivul este “a crescut pretul barilului la bursa de la Londra, crestem si noi preturile la benzina”; dar 45% din benzina care se consuma in Romania nu este adusa din Orient; atat timp cat benzina din Austria este mai ieftina decat cea din Romania, iar Austria nu are nici macar un gram de titei, nu vad relatia economica

– aici e lacomia exacerbata a multinationalelor

Cum vindem pachetul de 10% din Petrom

– orice pachet minoritar ar trebui vandut pe Bursa

– noi avem Bursa la un nivel foarte scazut; orice economie puternica are nevoie de o astfel de institutie puternica

– Polonia a dezvoltat Bursa de Valori foarte mult si acum a ajuns sa domine economic Europa de Est

– pachetul Petrom este un pachet listabil

Despre importanta resurselor

– nu cred ca modelul monetar actual mai are vreo sansa, este una din cauzele depresiei economice

– intr-o oarecare masura, puterea sta in mana celor care au resursele

– petrolul va continua sa fie o resursa energetica importanta

– resursele energetice nu sunt singurele resurse la mare pret: si proprietatea intelectuala este o resursa importanta, o resursa invizibila dar cei care o detin si o folosesc cu cap reusesc sa prospere de pe urma ei

– nu va exista un scenariu in care pretul petrolului sa scada, pe termen mediu

– daca Arabia Saudita cade, in momentul imediat urmator cade dolarul, iar atunci o sa avem o problema majora cu totii pentru ca dolarul reprezinta 65% din masa monetara a lumii; daca se intampla asta, deja suntem in “Mad Max”

Redeventele platite de Petrom si legatura cu pretul benzinei

– trebuie vazut ce reprezinta redeventa ca aport in bugetul de stat si trebuie studiat ce efecte ar avea diminuarea ei, pe piata

– una este sa diminuezi costurile unei firme private si alta este ca firma sa reduca preturile: statul roman poate reduce redeventa Petrom, dar asta nu garanteaza ca Petrom va reduce preturile la carburanti

– trebuie revazut contractul; daca el a fost scris si negociat prost s-ar putea sa constatam ca nu se poate face nimic

Pretul corect al pachetului de actiuni Petrom

– pretul corect nu poate fi altul decat cel fixat de piata si ca sa ajunga sa fie fixat pe piata, cel mai sanatos ar fi sa scoatem pachetul de actiuni pe Bursa

money.ro: În Parlament se discută despre îngheţarea preţurilor la carburanţi. Ce spune Petrom

Un act normativ privind îngheţarea temporară a preţurilor la carburanţi poate fi emis în virtutea unei legi mai vechi, care se referă la situaţiile excepţionale. Consiliul Concurenţei ar putea aviza decizia dacă vor fi depăşite două obstacole juridice, potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei.

Update 16:24Ce spune Petrom

Petrom spune că îngheţarea preţurilor ar contravine principiilor pieţei libere, dar admite că ar putea totuşi accepta această măsură. “Piaţa carburanţilor din România este o piaţă liberă, parte a pieţei unice Europene. Intr-o astfel de piaţă, preţul este determinat de cerere şi ofertă, fără a fi influenţat prin intervenţii administrative. În cadrul acestei pieţe, activitatea Petrom se desfăşoară cu respectarea legislaţiei Româneşti şi europene în vigoare, inclusiv cu respectarea regulilor unei pieţe concurenţiale” a informat compania.

money.ro: 10 propuneri franţuzeşti pentru sectorul energetic românesc

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România a prezentat 10 propuneri de relansare a sistemului energetic din România, Vi le prezentăm, pe scurt

1. Stabilirea unui contract tip de gestionare a energiei la nivelul clădirilor.

2. Construirea unui program operaţional dedicat eficienţei energetice a clădirilor.

3. Dezvoltarea cogenerării de înaltã eficienţă printr-un program national de modernizare a centralelor de producţie de energie termică în cogenerare.

4. Acordarea unei vizibilităţi pe termen lung investitorilor prin angajamente ferme şi de durată din partea autorităţilor publice.

5. Reunirea autorităţilor de reglementare a sistemelor de încălzire într-o singură entitate.

6. Definirea, împreună cu operatorii de reţele electrice şi cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a tendinţelor sistemului energetic, esenţiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

7. Garantarea accesului transparent şi echitabil pentru operatori la gazele din producţie internă.

8. Actualizarea standardelor de performanţă energetică pentru construcţiile noi şi pentru renovarea clădirilor pentru a reduce cu 30-35% decalajul României faţă de cerintele Directivei 2010/31/UE.

9. Elaborarea şi implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabilă în primul semestru al anului 2011.

10. Transpunerea celui de-al treilea pachet de măsuri legislative cu privire la pieţele interne de energie electrică şi gaze naturale ale Uniunii Europene în legislaţia română, cu sprijinul operatorilor, în primul semestru al anului 2011.

Hotnews: Reprezentantii Frantei la Bucuresti propun zece solutii de relansare a sectorului energetic in Romania

Franta propune, prin reprezentantii sai la Bucuresti, un parteneriat cu autoritatile romane pentru relansarea sectorului energetic. Ambasada  Frantei, Camera Franceza de Comert si Industrie din Romania (CCIFER) si Sectia romana a Consilierilor pentru Comert exterior ai Frantei au venit cu 10  solutii pentru dezvoltarea sectorului energetic din Romania. Garantarea accesului transparent pentru operatori la gazele din productie interna si  actualizarea standardelor de performanta energetica pentru constructiile noi sunt doar doua din cele zece propuneri ale reprezentantilor Frantei.

Masurile sunt regrupate intr-o Carte Alba a Energiei. “Cartea alba a energiei nu este o judecata de valoare sau o lectie data autoritatilor romane.  Dimpotriva, este o propunere de parteneriat care se bazeaza pe ce avem noi mai bun de oferit : expertiza, tehnologie si solutii inovante si testate de catre  companiile franceze, ca o contributie la relansa sectorului energetic romanesc“, a declarat ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, cu ocazia prezentarii Cartii Albe.

Reprezentantii CCIFER sustin ca expertii romani si francezi au lucrat timp de un an la elaborarea celor 10 solutii pentru Romania.

Daca Romania vrea sa fie un jucator la nivel regional si european pe piata energiei, daca autoritatile vor sa reduca facturile la energie pentru  consumatorul privat si economic si sa protejeze mediul inconjurator, daca vor sa atraga investitii serioase si sa consolideze securitatea si independenta  energetica a tarii, atunci trebuie sa aplice aceste 10 solutii cuprinse in Cartea Alba a Energiei”, a declarat Yvonnick David, administrator CCIFER.

Masurile propuse de francezi

Stabilirea unui contract tip de gestionare a energiei la nivelul cladirilor

  • Practica folosita in Uniunea Europeana, contractul tip de gestionare a energiei se incheie intre proprietarul si administratorul cladirii si stabileste nivelul de performanta energetica a cladirilor in timp; angajamentele reciproce pentru atingerea acestor obiective (modernizare  instalatii, confort termic, etc); bonusurile si sanctiunile daca economia de energie propusa a fost realizata sau nu. Potrivit Cartii Albe, prin aplicarea  acestei masuri, creste eficienta energetica a cladirilor, concomitent cu reducerea consumului de energie si implicit a facturilor platite de consumatorul  final. In Romania, consumul mediu de energie din locuinte este de 390 KWh/mᅡ/ an, comparativ cu media europeana de aproximativ 220 KWh/mᅡ/an). De asemenea, scade consumul de combustibil, se diminueaza emisiile de gaze cu efect de sera si creste nivelul de siguranta a instalatiilor.

Construirea unui program operational dedicat eficientei energetice a cladirilor

  • Romania a aderat la obiectivele UE privind reducerea consumului de energie cu 20% pana in 2020. Potrivit normelor europene, Romania poate sa creeze un program operational, prin care sa aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (359 milioane de euro pana in 2013) pentru proiecte privind cresterea eficientei energetice a cladirilor. Avantajele sunt finantarea pentru proiecte de modernizare a cladirilor noi si vechi, pentru a le creste eficienta energetica, dezvoltarea surselor alternative de energie, reducerea emisiilor si a consumului de gaz.

Dezvoltarea cogenerarii de inalta eficienta printr-un program national de modernizare a centralelor de productie de energie termica in cogenerare.

  • Cogenerarea este un sistem de producere a energiei electrice si termice cu randament global (electricitate si caldura) de peste 75%. Romania este a treia  piata din Europa in ce priveste sistemele centralizate de incalzire urbana, dar 96% din retelele de termoficare urbane sunt intr-o situatie economica si  tehnica deficitara. Romania are aproximativ 30 de instalatii majore de cogenerare in stare de functionare, amplasate in cele mai mari 30 orase din tara, si  aproximativ 100 de retele de termoficare. Cea mai mare parte a acestor instalatii sunt invechite. Solutiile sunt: un program national care sa se stabileasca strategic investitiile necesare modernizarii centralelor, pentru a asigura o distributie echilibrata a energiei; introducerea unui bonus de cogenerare; lansarea de catre autoritatile locale a licitatiilor publice pentru delegarea gestiunii integrate a acestor sisteme (productie – transport – distributie) prin contracte de rezultat bazate pe indicatori de performanta. Dezvoltarea cogenerarii ar duce la scaderea facturilor, diminuarea consumului de combustibil si a emisiilor de gaze.

Acordarea unei vizibilitati pe termen lung investitorilor prin angajamente ferme si de durata din partea autoritatilor publice.

  • Investitiile in domeniul energetic sunt pe termen lung (20-40 de ani). Pentru a castiga increderea investitorilor, autoritatile trebuie sa dezvolte o viziune de durata si transparenta, care sa includa o strategie in domeniul energiei. Alte elemente care favorizeaza investitiile ar fi organizarea de licitatii la nivel local care sa impuna performanta in administrarea retelelor de energie, actualizarea preturilor la gaze si electricitate, plata datoriilor si dezvoltarea unei burse de energie la Bucuresti. In acest fel, s-ar putea atrage investitii de miliarde de euro.

Reunirea autoritatilor de reglementare a sistemelor de incalzire intr-o singura entitate.

  • In locul celor patru ministere si doua autoritati de reglementare cu atributii in domeniul energiei, ar fi nevoie de comasarea responsabilitatilor statului, pe de o parte, si a autoritatilor de reglementare, pe de alta parte, intr-o singura entitate tutelara si o singura entitate de reglementare. Masura este in conformitate cu normele europene.

Definirea, impreuna cu operatorii de retele electrice si cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei a tendintelor sistemului energetic, esentiale pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

  • Conform Directivei 2009/28/ CE, Romania are nevoie urgent de stabilirea, in mod transparent, a regulilor specifice referitoare la energiile regenerabile. Directiva prevede sa se specifice modul in care se repartizeaza intre investitori si operatorii retelelor costurile aferente adaptarii retelelor electrice  care preiau energia eoliana Pentru a garanta siguranta si echilibrarea retelei, este necesara definirea unui plan de dezvoltare a sistemului energetic. Avantajele ar fi dezvoltarea de investitii majore si de lunga durata in domeniul energiei regenerabile, cresterea sigurantei retelei electrice, consolidarea  independentei energetice si reducerea poluarii

Garantarea accesului transparent si echitabil pentru operatori la gazele din productia interna.

  • Aproape 75% din consumul anual de gaz al Romaniei este asigurat din resurse interne. Pretul gazului de productie interna este mai mic decat cel de pe plan european. In aceste conditii, este necesar ca mecanismele de alocare a cantitatilor de gaze si exceptiile avute in vedere la aplicarea acestora sa se inscrie intr-un cadru de nediscriminare si de transparenta, in concordanta cu legislatia europeana.

Actualizarea standardelor de performanta energetica pentru constructiile noi si pentru renovarea cladirilor pentru a reduce cu 30-35% decalajul Romaniei  fata de cerintele Directivei 2010/31/UE.

  • Romania are standardele de performanta energetica a cladirilor sub media europeana, in conditiile in care, la nivelul UE, tendinta este de a spori cerintele in acest sens. Romania are nevoie sa modifice normativul in constructii pentru a impune o eficienta energetica sporita pentru cladirile noi si pentru lucrarile de renovare. Avantajele ar fi reducerea consumului de gaze si de energie in general, reducerea poluarii, reducerea facturilor cu energia, alinierea la standardele europene, cresterea confortului si sigurantei cladirilor.

Elaborarea si implementarea normelor de aplicare referitoare la energia regenerabila in primul semestru al anului 2011.

  • Pentru a atrage investitii in domeniul energiilor regenerabile, este nevoie ca autoritatile romane sa completeze legislatia secundara referitoare la acest  sector. Romania va trebui sa prezinte Comisiei Europene primul raport pe aceasta tema pana pe data de 31 decembrie 2011. Investitiile in domeniul regenerabilelor se pot situa la 7-10 miliarde de euro in urmatorii zece ani.

Transpunerea celui de-al treilea pachet de masuri legislative cu privire la pietele interne de energie electrica si gaze naturale ale Uniunii Europene in  legislatia romana, cu sprijinul operatorilor, in primul semestru al anului 2011.

  • Cel de-al treilea pachet de masuri legislative europene cu privire la pietele interne de energie electrica si gaze naturale trebuie sa fie transpus in legislatia fiecarei tari membre a Uniunii Europene, in primul semestru al anului 2011. Pentru directiva in domeniul gazului, a fost elaborat un text, in urma discutiilor cu operatorii, acesta urmand sa fie trimis Guvernului pentru adoptare. Pentru directiva privind electricitatea, discutiile cu operatorii nu s-au finalizat inca.

Bursa: Studiul de fezabilitate al South Stream va fi gata în curând

Grupul rus Gazprom are de gând să finalizeze studiul de fezabilitate al gazoductului South Stream în perioada mai-iunie. Urmează ca, până la mijocul acestui an, compania rusă să decidă şi ruta finală a conductei, a declarat directorul departamentului de afaceri internaţionale de la Gazprom, Pavel Oderov, transmite Interfax, citată de Agerpres. “Studiul de finalizare este în faza finală şi vom da publicităţii rezultatele în luna mai sau iunie. În vară vom anunţa şi cheltuielile de capital precum şi ruta finală”, a declarat Oderov la un forum energetic.
Pavel Oderov a precizat că, în prezent, Gazprom ia în considerare trei posibile rute pentru South Stream, toate având drept punct final Italia: Bulgaria-Serbia-Ungaria-Aus-tria-Italia, Bulgaria-Serbia-Ungaria-Slovenia-Italia sau Bulgaria-Grecia-Sudul Italiei. De asemenea, Oderov a mai informat că South Stream ar urma să ajungă la capacitate maximă (63 miliarde metri cubi pe an) în 2018.
Gazoductul South Stream – proiect comun al companiei ruse Gazprom şi al concernului italian ENI – este conceput să transporte gaze naturale ruseşti spre Europa via Marea Neagră şi ocolind Ucraina. Conducta de 900 de kilometri ar urma să devină operaţională în 2015.

inforusia.ro: Azerbaidjanul vrea sa dubleze exporturile de gaze naturale pentru Europa

Azerbaidjanul are un potential de export de gaze naturale catre Europa mult mai mare decat volumul actual al exportului, de 15 miliarde metri cubi pe an, a declarat presedintele azer Ilham Aliev, intr-un interviu difuzat luni de televiziunea Rossiia 24.

Cu investitii de 20 miliarde dolari, aceasta cantitate s-ar putea dubla, Azerbaidjanul devenind un important furnizor de gaze naturale pentru Europa. Aceasta in conditiile in care, pentru 2011, productia estimata este de 28 miliarde metri cubi, iar consumul nu va depasi 10-11 miliarde, arata presedintele Aliev.

In prezent, din cauza limitarii exporturilor si a mentinerii presiunii in platforma petrolifera, o parte a gazelor vin inapoi, a mai explicat seful statului. Pe de alta parte, Europa ar putea ajunge pana in 2030 intr-un deficit de gaze naturale, cu consecinte economice serioase. „Cel mai bun lucru ar fi o coordonare a eforturilor si activitati comune ale producatorilor si consumatorilor, si in caz de nevoie si ale tarilor de tranzit”. Altfel, „criza de gaze naturale ar putea duce la o concurenta neloiala ori chiar la o confruntare deschisa”, este scenariul presedintelui Aliev.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter