Revista Presei Pe Energie 12 Decembrie 2011

2011/12/12

Hotnews: Director Romgaz: Se fac demersuri pentru separarea totala a activitatii de productie de cea de inmagazinare la Romgaz

Autoritatile romane fac demersuri pentru separarea totala a activitatii de productie de cea de inmagazinare la Romgaz, a declarat Bogdan Jipa, director in cadrul sucursalei de depozitare Romgaz, in cadrul conferintei “Focus Energetic”. Jipa a precizat ca la ora actuala separarea este doar din punct de vedere contabil, de depozitare ocupandu-se sucursala de la Ploiesti. Insa, statele membre sunt obligate prin noua directiva europeana 73/2009 privind organizarea pietei gazelor sa separe in domeniul gazelor cele doua activitati “din punct de vedere legal, functional si organizatoric”. 

“Operatorul economic integrat pe verticala, care realizeaza activitatea de inmagazinare a gazelor naturale si cel putin una din activitatile de productie sau furnizare a gazelor naturale are obligatia de a separa operatorul de inmagazinare de operatorul economic integrat din punct de vedere legal, functional si organizatoric”, se arata in proiectul privind transpunerea noii directive.

Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputatilor, considera ca aceasta separare ar avea ca prim efect cresterea preturilor la gazele naturale. “Ce voci periculoase sunt cele care spun ca trebuie separata inmagazinarea”, a spus Iancu. In acest moment, activitatea de inmagazinare este sustinuta financiar de Romgaz, insa in cazul in care s-ar separa, noua societate va fi nevoita sa stabilesca tarife suficient de mari ca sa acopere costurile.

Iancu a mai spus ca exista un precendent in separarea activitatii de inmagazinare de productie. In 2000, in urma unei reorganizari a Romgaz, s-a format o societate separata pentru activitatea de depozitare: Depogaz. Acest lucru a fost facut in urma unui angajament cu Banca Mondiala. Insa, la scurt timp  adica in 2001 Romgaz si Depogaz au fuzionat, fapt care a atras Romaniei sanctiuni din partea Bancii Mondiale. “Atunci s-a facut iarasi cu ochii inchisi fara sa se gandeasca ca acel angajament ar fi pus in pericol inmagazinarea Romaniei (…)Cei care au facut separarea ne-au reclamat la Banca Mondiala pe motiv ca incalcam angajamentele. Romania a fost obligata de Banca Mondiala sa anuleze toate programele si sa plateasca o penalitate de 24 de milioane de dolari”.

Hotnews: Contractul privind tranzitul gazelor rusesti prin Romania, prelungit pana in decembrie 2012

Contractul de tranzit al gazelor rusesti pe teritoriul Romaniei a fost prelungit cu un an, pana la finele lui 2012, a declarat, joi, seful directiei de strategie si management corporativ din Transgaz Medias (TGN), Elisabeta Ghidiu, potrivit Mediafax.

Ghidiu nu a precizat cand a fost semnat noul acord.

Negocierile dintre Romania si Rusia pe aceasta tema au fost cerute de Comisia Europeana.

Gazele naturale rusesti, furnizate de Gazprom, tranziteaza Romania de aproape 40 de ani. Acestea intra in Romania pe la Isaccea (judetul Tulcea) si ies din tara prin localitatea Negru Voda (Constanta) spre Bulgaria si alte tari de pe culoarul balcanic.

Sistemul national de transport al gazelor este administrat de compania de stat Transgaz, controlata in proportie de 73,5% de Ministerul Economiei. Transgaz gestioneaza, totodata, si conductele prin care se tranziteaza gazul rusesc catre tarile din Balcani.

Oficialii Gazprom si cei ai Ministerului Economiei au discutat, incepand cu anul trecut, posibilitatea renegocierii, in vederea prelungirii, a contractelor de tranzit prin Romania a gazelor naturale catre tarile din Balcani, precum si posibilitatea extinderii colaborarii cu Gazprom in zona productiei de energie electrica.

energyonline.ro: Dependența României față de gazele de import va crește

Dependența României față de gazele naturale de import va crește începând cu 2015, arată Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, elaborată de Ministerul Economiei și actualizată pentru perioada 2011-2020.

Consumul de gaze naturale al României va crește constat până în 2015, arată documentul, moment în care, pe fondul epuizării rezervelor proprii de gaze, raportul dintre importuri și producția internă se va inversa.

Potrivit Strategiei energetice a României, citată de Green Report, în anul 2015, aproximativ 8.5 miliarde de metri cubi de gaze vor proveni din import, iar 10.6 din producția internă.

Pentru a reduce impactul negativ al acestei situații, “având în vedere reglementarile europene în materie (Directivele 2003/55/EC si 2009/73/EC) se impune renegocierea acordurilor internaționale încheiate cu Federația Rusă pentru tranzitul de gaze naturale”, mai scrie Green Report.

Având în vedere faptul că România plătește cel mai mare preț pentru gazul rusesc, prioritățile acestia se îndreaptă către diminuarea dependenței față de sursele rusești și găsirea altora. Prețul plătit de România pentru gazul rusesc este printre cele mai scumpe, de 545 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce, cel provenit prin conducta Arad-Szeged, este de doar 495 de dolari mia de metri cubi. O altă alternativa ar putea fi reprezentată de proiectul AGRI, prin care va fi transportat gaz din zona caspică spre Europa.

e-nergia.ro: Preţul gazelor pentru industrie creşte cu 5%

Importurile în creştere, preţurile mai mari la gazul importat dar şi consumul în creştere au determinat ANRE să decidă o creştere a preţurilor reglementate pentru consumatorii non-casnici cu 5%, de la 1 ianuarie. Pentru populaţie preţurile nu se schimbă.

Preţurile finale reglementate la gazele naturale pentru consumatorii non-casnici, cu excepţia producătorilor de energie termică, vor creşte cu 5% de la 1 ianuarie 2012, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. Excepţie fac preţurile la gazele livrate producătorilor de energie termică.

Creşterea preţului va fi determinată de creşterea preţului gazului din import, de creşterea consumului total de gaze naturale în lunile ianuarie-martie 2012 şi de modificarea structurilor amestecului de gaze.

Potrivit ANRE, preţului gazului din import în moneda naţională a crescut de la 138, 88 lei/Mwh, preţ luat în calcul la modificarea preţurilor din luna octombrie (495 dolari/mia de metri cubi, la un curs de schimb de 2,96 lei/dolar), la 149,54 lei/Mwh în prezent (495 dolari/mmc, la un curs de schimb de 3,2 lei/dolar. Preţul de import a fost estimat ca medie pentru perioada ianuarie- iunie 2012.

Creşterea consumului total de gaze naturale în lunile ianuarie-martie 2012 faţă de perioada octombrie – decembrie implică asigurarea necesarului de consum cu gaze din import sau din depozitele de înmagazinare subterană, menţionează ANRE.

Costul unitar al gazului (CUG) pentru consumatorii non-casnici a fost calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 67% gaz din producţia internă şi 33% gaz provenit din import, faţă de 70% gaz din producţia interna şi 30% gaz provenit din import, ca până acum.

Preţurile pentru populaţie şi pentru producătorii de energie termică destinată consumului populaţiei preţurile rămân neschimbate. Potrivit ANRE, CUG-ul destinat consumatorilor casnici a fost calculat pe baza unei structuri a amestecului ce va conţine 91,5% gaz din producţia internă şi 8,5% gaz din import, nemodificată faţă de actuala structură de amestec.

money.ro: Boc: Pachetele minoritare deţinute la Transelectrica, Transgaz sau Romgaz “intră imediat în vânzare”

Premierul Emil Boc a anunţat luni, în plenul Parlamentului, că “imediat intră în vânzare” pachetele minoritare de la mai multe societăţi de stat, referindu-se la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

“În vederea privatizării minoritare, imediat intră în vânzare pachete de 15% la Transelectrica, Transgaz sau Romgaz, sau pachete de 10% la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica”, a declarat Boc.

Şeful Executivului le-a explicat luni parlamentarilor care este “drumul spre performanţă al companiilor de stat”.

“Pentru ceea ce înseamnă sănătatea mediului de afaceri, creşterea competitivităţii, avem în vedere privatizarea minoritară a unor companii de stat, pentru că sectorul companiilor de stat este nereformat şi a rămas nereformat în ultimii 20 de ani. Orice companie de stat care produce pierderi înseamnă bani luaţi din buzunarul cetăţeanului. De aceea, angajamentului guvernului ferm este acela de restructurare a comaniilor de stat, de privatizare minoritară acolo unde este cazul, de impunere a managementului privat sau a guvernanţei întreprinderilor de stat pe baza ordonanţei adoptate de guvern. Aşa începe drumul spre performanţă al companiilor de stat. Pentru că aceste care au dus la deficite structural în economie trebuie oprite”, declarat Emil Boc.

Ministrul Economiei Ion Ariton a declarat recent, în cadrul dezbaterii bugetului de stat în cadrul comisiilor de specialitate din Parmanent, că Guvernul nu va vinde pachetele minoritare deţinute la unele companii de stat decât atunci când va putea obţine un preţ rezonabil.

money.ro: Parlamentar: Termocentrala Petrom destabilizează aprovizionarea cu gaze a a ţării

Termocentrala de la Brazi va începe să consume milioane de metri cubi zilnic chiar acum, în perioada în care România are probleme cu aprovizionare cu gaze din cauza secetei şi diminuării drastice a importurilor. Aşa spune Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.

Termocentrala Petrom de la Brazi va fi alimentată cu gaze din depozitul de la Bilciureşti ce aparţine Romgaz şi este cel mai important echilibrator de sistem din ţară, potrivit lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.

Astfel, intrarea în funcţiune a centralei, prognozată pentru această lună, poate produce un şoc care să destabilizeze piaţa gazelor şi aşa afectată de seceta prelungită care a făcut ca toate capacităţile funcţionabile cu gaz şi cărbune din ţară să funcţioneze la maximum.

“Se vor scoate din subteran 4 milioane m³ de gaze pe zi ca să producă Petrom electricitate. Exact acum, pe vârf de consum, când şi aşa avem probleme cu aprovizionarea cu gaze, din cauza temperaturilor scăzute, a secetei şi a diminuării importurilor. Cum de s-a hotărât chiar acum Petrom să pornească centrala când în urmă cu două săptămâni spuneau că nu e cazul să-i dea drumul pentru că ar înregistra pierderi din cauza costului gazului de import?”, se întreabă Iancu.

Mai mult decât atât, deputatul apreciază că generarea de electricitate de către Petrom pune presiune pe preţul gazului pentru că miliardul de metri cubi de gaze necesar funcţionării este din intern şi odată consumat acesta trebuie înlocuit cu un miliard de metri cubi din import de trei ori mai scump.

Afirmaţia lui Iancu este doar parţial adevărată pentru că statul i-a impus Petrom să cumpere gaze la preţ de coş în care intră şi o componentă de import de circa 33%. Restul de 66% înseamnă, totuşi, gaz românesc.

În urmă cu două săptămâni Bucureştiul a fost aproape de a fi deconectat de la gaze din cauză că s-a înregistrat un vârf de consum care de-abia a putut fi acoperit din depozite. Aceasta întrucât gazele ruseşti se importă în cantităţi mici din cauză că operatorii nu le mai cumpără pentru că, spun ei, Agenţia de Reglementare în Energie nu le recunoaşte costurile cu achiziţionarea lor. Termocentrala Petrom ar trebui să producă energie din această lună, acum fiind în probe. Are 860 de MW şi a costat circa 500 de milioane de euro.

money.ro: Gazul de şist. De ce nu prea poate Europa să se bucure de revoluţia energetică

Gazele de şist au un regim de exploatare diferit în Europa şi în America, unde sunt o adevărată mină de aur. De ce le‑ar fi greu europenilor să copieze modelul de peste ocean.

Gazele de şist au dat peste cap piaţa de energie a Americii de Nord. În SUA, producţia a crescut de 12 ori faţă de anul 2000, până a ajuns să acopere un sfert din gazul extras din această ţară. Până în 2035, proporţia ar putea să se ridice până la jumătate din cantitate. Şi, odată ce a început să plutească gazul de şist, preţurile s‑au prăbuşit. Nu a trecut multă vreme de când SUA depindeau de importurile de gaze lichefiate. Acum sunt pe cale să devină exportatoare de gaze. Aceste beneficii nu au trecut neobservate în Europa.

Bătrânul continent are aproximativ aceeaşi cantitate de gaze de şist ce pot fi recuperate (gaze naturale prizoniere în formaţiuni de şisturi) ca Statele Unite. Rezervele europene se ridică la 18.000 de miliarde de metri cubi, faţă de cele 24.400 de miliarde ale SUA, potrivit agenţiei guvernamentale americane pentru informaţii energetice. Dar recuperabil din punct de vedere tehnic nu înseamnă acelaşi lucru cu recuperabil din punct de vedere economic, observă Peter Hughes de la Ricardo Strategic Consulting.

Costurile sunt mai mari în Europa, iar motivele sunt de mai multe feluri. În primul rând, geologia europeană este mai puţin favorabilă: depozitele de gaze de şist ale continentului se află la adâncimi mai mari şi sunt mai greu de extras.

În al doilea rând, Statele Unite au un istoric îndelungat de explorare a petrolului şi gazelor, care a produs o industrie de servicii petroliere uriaşă, foarte competitivă, ce deţine echipamente şi know how din abundenţă. Europa nu are nimic comparabil. În 2008, în momentul de vârf al perioadei de boom al pieţei de gaze din SUA, erau în funcţiune 1.600 de instalaţii de foraj. În Europa există în prezent doar 100. Condiţiile mai acerbe de piaţă din Statele Unite trag costurile în jos. Un singur puţ de gaze din Europa poate costa până la 14 milioane de dolari, de 3,5 ori mai mult decât unul american, potrivit unei estimări a Deutsche Bank.

În al treilea rând, industria de gaze a SUA se confruntă cu reglementări mai puţine şi mai prietenoase decât cea europeană. Spuneţi‑i efectul Dick Cheney, dacă vreţi. Iar în al patrulea rând, forajele la noroc, dacă reuşesc, au acces la un păienjeniş de conducte funcţionale, aşa încât gazele respective ajung imediat pe piaţă. Europa nu deţine nici o reţea similară şi nici reguli similare de acces liber.

Problema cu seismele. 
Unele ţări europene sunt dornice să copieze povestea de succes a gazelor de şist americane. Polonia, care s‑ar putea să deţină cele mai vaste depozite de pe continent, a emis licenţe de exploatare pentru mai bine de 20 de firme. Puţurile de testare au început deja să coboare în adâncuri. Dar primul‑ministrul al Poloniei, Donald Tusk, estimează că producţia comercială nu va porni până în 2014.
Alte state europene sunt mai puţin entuziaste în legătură cu aceste gaze, deseori din motive ecologice. Franţa are un potenţial de rezerve considerat abundent, dar a impus un moratoriu asupra fracturării hidraulice („fracking“), tehnica prin care gazele sunt eliberate din rocile de mare adâncime prin injectarea unei soluţii apoase, până când sunt evaluate toate pericolele.

Aceste pericole includ posibila poluare a apelor freatice cu produsele chimice conţinute în fluidele injectate şi scăpările de metan, un gaz care agravează procesul de încălzire globală. Alt motiv de teamă este faptul că fracturările ar putea cauza cutremure de pământ. Activitatea seismică recentă din apropierea unui puţ de testare din Marea Britanie a fost pusă pe seama fracturării hidraulice şi operaţiunile sunt deocamdată oprite (compania britanică Cuadrilla Resources a întrerupt în iunie lucrările după protestele localnicilor din nord‑vestul Angliei, speriaţi de cutremurele din aprilie şi mai – n.r.). Asemenea preocupări sunt reale şi destul de răspândite – în august, Africa de Sud a urmat modelul francez şi a impus un moratoriu asupra acestui procedeu de extracţie. Este nevoie de mai multe studii pentru a calma opinia publică.

Şi americanii, şi canadienii sunt în­gri­joraţi de impactul de mediu al fracturării hidraulice (în Oklahoma, unde există 185.000 de sonde de exploatare şi sute de puţuri de injectare, a avut loc la începutul lunii noiembrie cel mai puternic cutremur cunoscut în istoria statului, după ce anul trecut s‑au înregistrat 1.047 de seisme, faţă de o medie anuală de 50 – n.r.). Dar europenii sunt mult mai îngrijoraţi, nu în ultimul rând pentru că Europa occidentală are o densitate a populaţiei mult mai mare decât America de Nord. Extragerea de gaze de şist este un procedeu mult mai perturbator decât destuparea pungilor din pământ cu alte hidrocarburi – pentru a produce aceeaşi cantitate de gaze, este nevoie de mult mai multe puţuri decât în cazurile convenţionale. Fracturarea solicită oceane de apă, adusă de flotile de cisterne gălăgioase. În apropierea unei sonde de exploatare tipic europene vor locui cu siguranţă mai mulţi oameni, aşa încât opoziţia faţă de obţinerea licenţei de exploatare poate fi şi ea mai puternică.

De asemenea, şi cadrul juridic este diferit. În Statele Unite, drepturile pentru mineralele din subsol aparţin proprietarului terenului. În Europa, ele aparţin de obicei statului. Aşa încât, atunci când un proprietar american de pământ vede o sondă, vede simbolul dolarului. Proprietarii europeni văd doar o sondă mare şi urâtă (situaţia este diferită în SUA dacă gazul se întinde sub terenuri deţinute de autorităţile federale. În acest caz, permisele de exploatare se obţin mai greu).

Licenţele de exploatare americane obligă de obicei firmele să continue să extragă gaze indiferent de condiţiile de piaţă. Aşa încât gazele continuă să curgă, fie că preţurile urcă sau coboară (cum se întâmplă acum). Iar proprietarii de terenuri continuă să încaseze redevenţe, fie că sondele fac profit sau nu. În contractele europene nu există de obicei asemenea prevederi.

Money express: Gaze şi fracturi continentale

Gazele de şist au un regim de exploatare diferit în Europa şi în America, unde sunt o adevărată mină de aur. De ce le‑ar fi greu europenilor să copieze modelul de peste ocean.

Gazele de şist au dat peste cap piaţa de energie a Americii de Nord. În SUA, producţia a crescut de 12 ori faţă de anul 2000, până a ajuns să acopere un sfert din gazul extras din această ţară. Până în 2035, proporţia ar putea să se ridice până la jumătate din cantitate. Şi, odată ce a început să plutească gazul de şist, preţurile s‑au prăbuşit. Nu a trecut multă vreme de când SUA depindeau de importurile de gaze lichefiate. Acum sunt pe cale să devină exportatoare de gaze. Aceste beneficii nu au trecut neobservate în Europa.

Bătrânul continent are aproximativ aceeaşi cantitate de gaze de şist ce pot fi recuperate (gaze naturale prizoniere în formaţiuni de şisturi) ca Statele Unite. Rezervele europene se ridică la 18.000 de miliarde de metri cubi, faţă de cele 24.400 de miliarde ale SUA, potrivit agenţiei guvernamentale americane pentru informaţii energetice. Dar recuperabil din punct de vedere tehnic nu înseamnă acelaşi lucru cu recuperabil din punct de vedere economic, observă Peter Hughes de la Ricardo Strategic Consulting.

Costurile sunt mai mari în Europa, iar motivele sunt de mai multe feluri. În primul rând, geologia europeană este mai puţin favorabilă: depozitele de gaze de şist ale continentului se află la adâncimi mai mari şi sunt mai greu de extras.

În al doilea rând, Statele Unite au un istoric îndelungat de explorare a petrolului şi gazelor, care a produs o industrie de servicii petroliere uriaşă, foarte competitivă, ce deţine echipamente şi know how din abundenţă.

Radio Romania Actualitati: Noi zăcăminte de gaz, descoperite în Bulgaria

După ce un consorţiu american a descoperit un zăcământ de gaze naturale de 2,5 miliarde metri cubi, Bulgaria va avea asigurat jumătate din necesarul de gaze al ţării.

Începând de 2012 producţia de gaze a Bulgariei va acoperi jumătate din nevoile ţării, a declarat ministrul economiei, energeticii şi turismului Traicio Traikov.

În cea de a doua jumătate a anului viitor va fi pus în exploatare un nou zacamânt în zona oraşului Loveci, evaluat la 10-12 miliarde metri cubi.

Acum între 10 şi 15% din consumul intern mediu, evaluat la 2,5 miliarde metri cubi este asigurat din zacâmintele din şelful continental al Mării Negre, în zona oraşului Varna şi în Bulgaria de nord, în apropierea Plevnei.

Şi întrucât preţul gazelor bulgare este cu 30-40% mai mic de cel al celor importate din Rusia, se aşteaptă că va scădea taxa pentru încălzire centrală la Sofia şi în oraşele cu instalaţii de termoficare.

Noul zacământ „Dervenţi” a fost descoperit de compania americană „Transatlantic Petroleum” care a depus cu căteva zile în urmă la ministerul economiei, energeticii şi turismului cererea de a fi registrat zacamântul.

Ministrul Traicio Traikov s-a pronunţat în favoarea colaborării cu companiei americane „Chevron” în domeniul gazelor de şist.

El a recunoscut că există riscuri ecologice dar a respiuns argumentele organizaţiilor nonguvernamentale care protestează periodic la Varna, Dobrici şi Sofia.

Contractul prin care vor demara prospecţiuni în zona localităţii Novi Pazar va putea fi semnat în următoarele luni.

energyonline.ro: Zăcământ uriaș de gaze în Marea Caspică, descoperit de Iran

Iranul a anunţat duminică descoperirea unui important zăcământ de gaze în zona sa din Marea Caspică, estimându-l la 50 de mii de miliarde de metri cubi de gaze, transmite agenţia de presă locală Shana, preluată de RIA Novosti, cu referire la o declaraţie a ministrului iranian al petrolului Rostam Qassemi.

Zăcământul se află la o adâncime de 700 de metri, a indicat ministrul iranian într-o declaraţie de presă, în care a subliniat că rezerva de hidrocarburi a fost localizată în interiorul frontierelor maritime ale Iranului.

El a mai spus că zăcământul descoperit depăşeşte de aproape cinci ori rezervele de gaze prospectate până în prezent în partea iraniană a Mării Caspice şi estimate de experţi la 11 mii de miliarde de metri cubi de gaze.

Rezervele de gaze naturale ale Iranului, inferioare numai celor de pe teritoriul Federaţiei Ruse, reprezintă 16% din rezervele mondiale de gaze, notează agenţia de presă RIA Novosti.

Acest anunţ al Teheranului intervine în contextul în care Marea Caspică nu este nici astăzi delimitată între ţările riverane. Statutul Mării Caspice, reglementat până la destrămarea Uniunii Sovietice prin două acorduri între URSS şi Iran, este disputat din 1991 între statele foste componente ale URSS. Un al doilea summit al Mării Caspice, desfăşurat în 2007 la Teheran, s-a încheiat doar cu un acord general asupra statutului juridic. De atunci respectiva chestiune se află tot în discuţii.

Hotnews: Ministrul de externe azer a anuntat ca proiectul AGRI se afla in competitia pentru gazele din Azerbaidjan

In competitia pentru gazul natural din depozitul de la Shah Deniz din Azerbaidjan se mai afla, pe langa Nabucco, proiectele TAP si ITGI, si proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector). Desi au fost depuse ofertele pana pe 1 octombrie, data limita impusa de Azerbaidjan, abia acum a fost facut public faptul ca si AGRI este unul dintre competitori. Intr-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul de externe azer, Elmar Mammayarov, a spus ca sunt avute in vedere patru proiecte pentru exportul de gaze azere catre Europa: Interconectorul Turcia-Grecia-Italia, conducta Trans-Adriatica, proiectul Nabucco si proiectul AGRI, transmite publicatia news.az.

“Toate propunerile sunt pe masa. Ceea ce urmarim impreuna cu statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana este sa decidem, probabil pana la inceputul anului viitor, care optiune este cea mai buna”, a mai spus ministrul azer. Initial, consortiul Shah Deniz intentiona sa ia o decizie pana la sfarsitul anului in curs.

Despre proiectul AGRI, ministrul a mai spus ca pe langa Azerbaidjan, Georgia si Romania vor sa se mai implice si alte tari. “Ungurii sunt interesati, ucrainienii sunt interesati in acest sens”.

Compania AGRI LNG Project Company SRL (AGRI) a publicat recent cererea de oferte in vederea selectarii unei companii care sa se ocupe de elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector). Scopul acestei Cereri de Oferte este de a stabili termenii si conditiile care se aplica acestui studiu al procesului de licitatie si de a stabili procedura pentru depunerea ofertelor legate de proiect. Ofertele pot fi prezentate pana pe 19 ianuarie 2012. Proiectul este putin intarziat avand in vedere ca planul initial era ca demararea licitatiei sa aiba loc in luna iulie.

Consortiile energetice europene au inceput pe 1 octombrie lupta pentru gazele din Azerbaidjan dupa ce au transmis proiectele tehnice si financiare in vederea transportului gazelor din uriasul zacamant Shah Deniz catre statele UE. Toate proiectele au un scop comun: ocolirea Rusiei si reducerea dependentei de gazele exportate de Gazprom.

  • Despre Shah Deniz 2

Primele gaze de la zacamanatul Shah Deniz 2 urmeaza sa fie produse in 2017. Shah Deniz 2 prevede o productie suplimentara de 16 miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce inseamna ca productia anuala de la Shah Deniz va fi de 25 miliarde de metri cubi.

  • “Decizia cu privire la alegerea traseului de export va fi luata in functie de importanta comerciala, tehnica si strategica”, au declarat oficiali din Azerbaidjan.

Despre AGRI

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG. Intr-o prima faza, ar putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand  sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. In ceea ce priveste constructia terminalului de la Constanta, lucrarile sunt departe de a fi demarate. In luna mai, vicepresedintele companiei azere SOCAR, Vitaliy Baylarbayov, a declarat  ca nu exclude ca proiectul AGRI sa devina prioritate pentru Azerbaidjan daca va fi lansat inaintea Nabucco.

Hotnews: Negocierile dintre Moldova si Gazprom in vederea incheierii unui nou contract pentru livrarea de gaze naturale au intrat in impas

Urmand exemplul altor tari, Moldova a refuzat sa la concesii cu Gazprom. Prin urmare, Guvernul de la Chisinau nu a acceptat propunerea gigantului rus de a renunta la acordurile energetice europene in schimbul unei reduceri a pretului la gaze naturale incepand cu 2012, scrie RBK Daily. Negocierile dintre autoritatiile Moldovei si Gazprom in vederea incheierii unui nou contract pentru livrarea de gaze naturale au intrat in impas, a anuntat premierul Vlad Filat.

Potrivit spuselor sale, in schimbul reducerii preturilor la gaze, Gazprom a propus republicii sa renunte la obligatiunile ei fata de UE privind respectarea regulile pietei energetice europene, conform carora una si aceeasi companie nu se pot ocupa concomitent de livrare si transport.

Contractul in vigoare dintre cele doua parti, incheiat in decembrie 2006, expira la sfarsitul acestui an. Ziarul citat afirma ca autoritatiile de la Chisianu au sperat ca un nou contract sa fie semnat pana la 1 ianuarie 2012, cu un pret mai mic pentru consumatorii casnici.

In primul trimestru al acestui an, Moldova a platit pentru 1000 mc de gae naturale 292,2 dolari, in trimestrul al doilea – 321,7$, iar in trei – 368,4$. Prognoza pentru T4 este de 401,4$.

In noiembrie, Gazprom si Moldovagaz au anuntat ca au ajuns la o intelegere privind reducerea pretului la gaze natuale incepand cu 1 ianuarie 2012 in schimbul participrii Gazprom la proiecte de investitii pe teritoriul Moldovei. Aceste intelegeri sunt puse in prezent sub semnul intrebarii.

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter