revista presei pe energie 11 septembrie 2011

2011/09/11

Saptamana Financiara: Gazprom, începutul sfârşitului dominaţiei absolute?

Încolţită de partenerii ei de afaceri, Ucraina, Germania sau Italia fiind doar trei exemple, care doresc scăderea preţurilor la gazele ruseşti şi modificarea sistemului de calcul, compania Gazprom trebuie să aleagă: fie devine partener constructiv de negocieri, fie îşi va pierde şi încrederea de care încă se mai bucură.

Potrivit „tradiţiei” ultimilor ani, între Kiev şi Moscova a reizbucnit vechiul conflict în problema gazelor naturale. Un conflict deschis, dar bine ascuns în spatele declaraţiilor oficiale menite să creeze falsa impresie că, de fapt, nu se întâmplă nimic. Să însemne asta că Europa va dârdâi din nou la iarnă, aşa cum s-a întâmplat în 2009? Greu de spus. Spre deosebire de 2009, Gazprom trebuie să înfrunte nu numai pretenţiile Kievului, dar şi nemulţumirile a numeroşi dintre partenerii săi europeni, printre care E.ON, Enel sau Gaz de France (GdF), care vor o reducere a preţurilor la gazele ruseşti. Iar întreprinderile elene DEPA şi italiană Edison au obţinut deja o micşorare tarifară, încurajându-i astfel pe ceilalţi să rămână inflexibili în revendicările lor. Va ceda Gazprom în faţa unei asemenea „ofensive”? Este de presupus că, într-un final, unele concesii vor exista. De ce natură, rămâne de văzut. Multe vor depinde inclusiv de rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia, de anul viitor, dar mai ales de rolul pe care-l va juca Vladimir Putin, cel care a transformat Gazprom într-un instrument de şantaj politic pentru promovarea intereselor Rusiei în special în Europa. Un lucru este însă cert: mai devreme sau mai târziu, Gazprom va fi nevoit să-şi revizuiască atitudinea faţă de parteneri, dacă vrea să-şi păstreze poziţia nu numai pe piaţa europeană, unde a făcut legile decenii la rând, dar şi pe cea mondială.
Singur împotriva tuturor
Deocamdată există puţine alternative pentru gazul rusesc, iar înlocuirea Gazprom în calitate de principal furnizor pentru ţările Bătrânului Continent necesită timp şi cheltuieli. Lucrurile se vor schimba însă, necesitatea diversificării surselor de aprovizionare cu resurse energetice impulsionând eforturile de rezolvare a acestei probleme, iar Gazprom, dacă nu renunţă la aroganţă, riscă să iasă din scenă în huiduielile sălii. Oricum criza mondială a dat total peste cap planurile gigantului gestionat de Aleksei Miller (foto): visul de a deveni printre cele mai scumpe companii din lume din punctul de vedere al capitalizării s-a stins fără şanse de a renaşte vreodată. Desigur, Gazprom nu şi-a spus ultimul cuvânt, iar dovada o constituie recenta lansare a gazoductului Nord Stream, destinat să transporte gaze naturale direct în Germania, prin Marea Baltică. Apăsând pe butonul de umplere a conductei, Vladimir Putin a declarat că „Rusia a scăpat de dictatura ţărilor de tranzit” şi că de acum înainte se poate ocupa de South Stream, al doilea proiect „de suflet” al premierului rus. Dar, dacă în cazul Nord Stream drumul de la vorbe la fapte a fost parcurs cu sprijinul Berlinului (fostul cancelar Gerhard Schroder este preşedintele holdingului care a realizat contrucţia şi a înlăturat toate obstacolele), Gazprom este singur în proiectul South Stream, deşi are drept parteneri companiile Eni (20% din acţiuni) EdF şi BASF (câte 15%). Şi trebuie să se confrunte cu alt proiect, Nabucco, în spatele căruia se află întreaga Europă şi Statele Unite.
Cine vrea preţ mai mic la gaze
Lista companiilor care vor renegocierea preţului la gaze naturale e lungă, iar gigantul german E.ON este ultimul înscris. După mai bine de un an de negocieri inutile, E.ON a decis să dea Gazprom în judecată. În 2010, E.ON a obţinut o modificare a contractului cu partea rusă: până la sfârşitul anului 2012, compania poate cumpăra 15% din volumul contractual la preţ spot. Ceea ce înseamnă o reducere a cheltuielilor cu aproximativ 200 de milioane de dolari. Acum E.ON vrea să plătească tot volumul de gaze importat din Rusia la preţuri spot, ele fiind în medie mai mici cu 100-150 dolari/1.000 mc. Merită menţionat că, potrivit agenţiei ruse Interfax, în 2010 compania germană a beneficiat de cele mai scăzute tarife dintre toţi clienţii europeni ai Gazprom: aproape 271 dolari/1.000 mc, faţă de 331, de exemplu, pentru Italia.
Alte companii care încearcă să determine Gazprom, prin intermediul Curţii de Arbitraj de la Stockholm, să accepte o reducere a preţurilor la gaze naturale sunt grupurile germane BASR şi RWE, compania franceză GdF Suez şi cele italiene, Enel şi ENI.
La rândul ei, compania poloneză de petrol şi gaze naturale PGNiG se pregăteşte şi ea să aducă Gazprom în instanţă, dar numai în cazul în care până în octombrie părţile nu vor conveni o scădere a preţurilor. În luna ianuarie a acestui an, cele două întreprinderi au convenit prelungirea contractului până în 2037. De asemenea, PGNiG vrea o creştere a livrărilor de gaze de la 7 miliarde de metri cubi în prezent la 10 miliarde.
Nota de plată pentru Ucraina
Pentru intervalul iulie-septembrie, preţul gazelor ruseşti destinate Ucrainei a crescut cu 20%, comparativ cu trimestrul doi al anului, cifrându-se la 354 dolari/1.000 mc, cu 89,7 dolari mai mult decât în primele trei luni şi cu 58,4 mai mult decât în aprilie-iunie.
Ce este Nord Stream?
Proiectul Nord Stream a apărut în urmă cu 14 ani, în 1997, când compania Gazprom a înfiinţat împreună cu firma finlandeză Fortum o întreprindere mixtă de proiectare a gazoductului. Finlandezii s-au retras doi ani mai târziu, iar după lungi tratative Moscova a reuşit să atragă grupul german Ruhrgas. La acea dată, Gazprom estima costul lucrării la 5,7 miliarde de dolari, cu finalizare în 2007. Dar lucrurile au început să se urnească, practic numai după cooptarea, în 2005, a fostului cancelar german Gerhard Schroder. Între timp, costurile au crescut la 8,8 miliarde de dolari. Conducta va transporta, într-o primă fază, 30 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care 20 „transferate” din sistemul ucrainean de tranzit. Adică o cincime din volumul total tranzitat prin Ucraina, sau 700 de milioane de dolari încasări anuale la buget.
„Războiul a început!”
„Războiul gazelor nu a început acum şi nu l-a declarat Gazprom, ci puterea de la Kiev”, crede directorul Centrului ucrainean pentru Marketing Politic, Vasili Stoyanov. „În momentul de faţă asistăm la măsuri de răspuns. În ce măsură sunt ele adecvate, este o întrebare destul de complicată. Din punct de vedere juridic, spune expertul, poziţia Ucrainei este justificată: există un contract care obligă Kievul să achite anual 33 de miliarde de metri cubi de gaze. În acelaşi timp, prin acordul de la Harkov din 2010, Gazprom a renunţat la penalităţile pentru nerespectarea prevederilor contractuale în ceea ce priveşte cantitatea de gaze preluată. Ca atare, compania rusă nu deţine pârghii de acţiune asupra cumpărătorului nedisciplinat. Pe de altă parte, dacă, în conformitate cu propunerea Bruxelles-ului, Naftogaz va fi împărţită şi redistribuită, va dispărea subiectul acordurilor la gaze din 2009, iar Gazprom va trebui să încheie alte înţelegeri. Cum se va negocia el, habar nu am, dar sunt unii dispuşi să se ajungă inclusiv la conflict deschis”.
Dacă niciuna dintre părţi nu va ceda, pot apărea probleme în alimentarea cu gaze a Europei. Având în vedere că Gazprom este presat de consumatori din cauza diferenţei dintre preţurile contractuale şi cele spot, nerespectarea obligaţiunilor de către clienţii companiei ruse poate conduce inclusiv la o modificare a condiţiilor contractuale. Ucraina este unul dintre cei mai mari consumatori ai Gazprom, iar o reducere de 15% poate micşora venitul net realizat din vânzări cu 1,4 miliarde de dolari pe an.
Gunther Ottinger: „UE trebuie să joace rol de observator sau consultant”
Comisia Europeană vrea să participe permanent, în calitate de consultant sau observator, la marile proiecte angajate de state membre UE cu terţe ţări în domeniul energiei. Comisarul pentru energie, Gunther Ottinger, a declarat că UE a pregătit, în acest sens, un pachet de propuneri privind politica de colaborare. „UE trebuie să asiste la aceste negocieri, care sunt parte componentă a acordurilor interguvernamentale. UE trebuie să joace rol de observator sau consultant. Numai aşa se va garanta concordanţa dintre înţelegerile finale şi normele energetice ale UE”, a declarat Ottinger. În opinia lui, ţările UE trebuie să facă schimb reciproc de informaţii privind încheierea unor contracte bilaterale cu terţe ţări. În principiu, a spus oficialul de la Bruxelles, marile proiecte energetice pot fi dezbătute la nivelul UE, şi nu între ţări.
Europa importă aproximativ 80% din necesarul de petrol şi 60% din cel de gaze naturale şi încearcă să reducă dependenţa de marii furnizori de energie.

Financiarul: Ianukovici: Fuziunea dintre Naftogaz si Gazprom, numai dupa revizuirea contractelor la gaze

Ucraina este dispusa sa discute o fuziune intre societatea de stat Naftogaz si compania rusa Gazprom, dar nu in contextul negocierilor de revizuire a contractelor la gaze naturale incheiate de Kiev si Moscova in iarna anului 2009, a avertizat astazi presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, in ajunul intrevederii sale cu omologul sau de la Moscova, Dmitri Medvedev. „Aceasta chestiune face parte dintr-un registru total diferit. Pentru inceput, trebuie sa facem ordine in chestiunea legata de pretul la gazele rusesti, aducand tratativele la un nivel acceptat de ambele parti. In ceea ce priveste integrarea – fuziune sau nu – asta va fi alta problema pe care o vom dezbate din toate punctele de vedere, dar in primul rand din cel al avantajelor oferite”, a subliniat Ianukovici, citat de biroul sau de presa.

Bursa: “Gazprom”, pregătit să-şi majoreze producţia pe timp de iarnă

 Gigantul rus al gazelor naturale “Gazprom” se pregăteşte să-şi majoreze capacitatea de extracţie pe timp de iarnă la 1.600 milioane de metri cubi pe zi, cu posibilitatea atingerii unui vârf de 1.630 milioane metri cubi pe zi, conform unei surse din cadrul companiei, anunţă Interfax. Potrivit acesteia însă, producţia reală va fi determinată de necesarul de gaze de pe pieţe.
Iarna trecută, “Gazprom” a extras, în medie, 1.586 de milioane metri cubi de gaze zilnic, atingând un vârf de 1.604 milioane metri cubi pe zi în 5 decembrie 2010. În iarna precedentă, compania a realizat o producţie record de 1.668 milioane de metri cubi (21 decembrie 2009). Media zilnică a perioadei a fost de 1.633 milioane de metri cubi de gaze naturale.
“Gazprom” a început, la data de 6 septembrie, să pompeze gaze pentru livrări către Germania prin conducta Nord Stream, a cărei construcţie a costat peste zece miliarde dolari. Noua rută, care trece prin Marea Baltică, va asigura livrări de gaze suficiente pentru aprovizionarea a 26 de milioane de consumatori din Europa, când va ajunge la capacitate maximă, în 2012. Conducta este prima legătură directă între Europa de Vest şi Rusia.
“Gazprom” şi partenerii săi în acest proiect – “Wintershall”, E.ON, “Gasunie” şi GDF, construiesc gazoductul în etape. Prima fază asigură o capacitate de 27,5 miliarde metri cubi anual, urmând ca aceasta să fie dublată la 55 de miliarde metri cubi în 2012.
Gazoductul va începe operaţiunile comerciale în luna octombrie.

Antena 3: Gazprom nu mai vrea să vândă gaze intermediarilor

Ministrul rus al energiei Serghei Şmatko a cerut Europei să permită companiei ruse Gazprom să se alăture proiectelor energetice europene şi să ajungă, astfel, la consumatorul final.

“Poziţia Gazprom în această privinţă şi deciziile şi iniţiativele recente, pe care Gazprom le-a luat în acest sens (relaţiile cu UE – n.r.) arată că Gazprom este dispus să analizeze posibilitatea de schimbare a centrului de profit de la active obişnuite la generarea de gaz”, a spus el într-un interviu pentru postul de televiziune Rossia-24.

Hotnews: Gazprom a “ratacit” un miliard de dolari in 2009 – audit

Gigantul rus Gazprom a pierdut sau a cheltuit ilegal 28 de miliarde de ruble (in jur de un miliard de dolari) in 2009, a anuntat joi Camera de Audit financiar din Rusia, dupa un control efectuat asupra producatorului de gaze naturale, scrie RIA Novosti.

“Monitorizarea operatiunilor efectuate de serviciile de audit intern a aratat ca au existat cheltuieli ilegale si pierderi de bani si obiecte de valoare ce se ridica la peste 28 de miliarde de ruble numai in 2009, un numar de angajati fiind trasi la raspundere pentru daune si sanctionati disciplinar (prin retragerea bonusurilor, mustrari, retrogradari sau chiar destituiri din functii)”, se arata in raportul Camerei de Audit.

Gazprom lucreaza la remedierea deficientelor si prevenirea acestora in viitor, actionand totodata pentru recuperarea activelor pierdute si returnarea sumelor platite ilegal, mai arata raportul.

bloombiz.ro: Gazprom vrea sa se alature proiectelor energetice europene

Ministrul rus al energiei Serghei Smatko a cerut Europei sa permita companiei ruse Gazprom sa se alature proiectelor energetice europene si sa ajunga, astfel, la consumatorul final.
“Pozitia Gazprom in aceasta privinta si deciziile si initiativele recente, pe care Gazprom le-a luat in acest sens (relatiile cu UE – n.r.) arata ca Gazprom este dispus sa analizeze posibilitatea de schimbare a centrului de profit de la active obisnuite la generarea de gaz”, a spus el intr-un interviu pentru postul de televiziune Rossia-24.

“Ceea ce inseamna ca suntem dispusi rezolvam chestiunea furnizarii la preturi mai competitive pe piata europeana, dar permiteti-ne accesul la producerea gazului si dati-ne sansa sa ajungem la consumatorul final”, a adaugat Smatko.

Mediafax: Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de Gazprom, vrea să se extindă în România

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de grupul rus Gazprom, a anunţat vineri că vrea să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări.
Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a acestui an, pentru alte 40,3 milioane euro.

NIS a înregistrat un profit net de 21,4 milioane euro în prima jumătate a acestui an, faţă de o pierdere de 9,6 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Compania a arătat că vrea să-şi tripleze producţia de petrol şi să-şi dubleze vânzările până în 2020, pentru a deveni liderul regional al pieţei.

“Înregistrarea subsidiarelor în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia este un pas al NIS către realizarea strategiei de dezvoltare a afacerilor din regiunea Balcanică şi prima fază a intrării active pe aceste pieţe”, se arată într-un comunicat transmis vineri de NIS.

NIS şi compania East West Petroleum Corporation, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.

Anterior, NIS anunţase că vrea să investească 740 milioane de dolari în 2012 pentru modernizarea a două rafinării, pentru a aduce calitatea carburanţilor produşi la standardele Uniunii Europene.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter