revista presei pe energie 11 octombrie 2011

2011/10/12

igs.md: Pentru Republica Moldova gazele de şist sunt, deocamdată, un mit care poate deveni realitate.

La 6 octombrie 2011, dr.hab. Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM a susţinut o Conferinţă de presă cu genericul „Gazele de şist: mit sau realitate?”. Evenimentul a fost organizat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei în contextul apariţiei, la 1 octombrie curent, a unei informaţii furnizate de ministrul Energeticii şi Industriei Cărbunelui al Ucrainei, Iuri Boiko, care a declarat că pe teritoriul Ucrainei, în regiunile limitrofe cu Republica Moldova au fost descoperit importante zăcăminte de gaze de şist, care ar putea să se extindă şi pe teritoriul ţării noastre. Savantul moldovean a infirmat aceste afirmaţii, calificându-le drept declaraţii nefondate.

Mai mult, acest lucru a fost infirmat şi  de specialişti de la Institutul de Geologie al Academiei de Ştiinţe al Ucrainei. Acad. Piotr Gojik, directorul institutului, a precizat că la moment, Ucraina nu dispune de zăcăminte de gaze de şist, confirmate cu rezerve  şi estimate pertinent.

„Noi recunoaştem că problema gazului de şist este una reală şi foarte importantă şi aceasta merită o atenţie deosebită. Republica Moldova dispune de cantităţi importante de roci tip şist, care au un conţinut bogat în substanţe organice, aflate la diferite adâncimi. Aceasta permite a afirma că pe teritoriul Republicii Moldova e foarte posibil să avem zăcăminte de gaze de şist, dar pentru a le localiza sunt necesare  lucrări speciale”, a menţionat dr.hab. Vasile Alcaz, subliniind, totodată, că prezenţa acestor roci nu înseamnă neapărat şi prezenţa gazului de şist.

Directorul Institutului a afirmat că asemenea roci sunt larg răsrîndite în  toată lumea, deocamdată, însă gazele de şist reprezintă o realitate doar pentru SUA şi Canada, dat fiind că în aceste ţări deja s-au efectuat cercetări, explorări, s-au calculat rezervele, extragerea acestor gaze fiind efectuată în baza unei tehnologii performante foarte costisitoare. Pentru Republica Moldova, susţine omul de ştiinţă, acesta este, deocamdată, un mit, dar care poate deveni realitate. Situaţia în alte ţări din regiune (Ucraina, România, Ungaria, Bulgaria) este, de asemenea, la nivelul discuţiilor sau de pregătire către eventuale lucrări. Pentru toate ţările, însă,  problema gazelor rămâne a fi una foarte importantă şi asta pentru că ea se raportează la problema securităţii energeticii a oricărui stat. „Existenţa  acestor zăcăminte poate însemna o perspectiva de a avea resurse proprii de gaze, însă este prematur să vorbim de prezenţa  acestora la moment”, a avertizat dr.hab. Vasile Alcaz.

În context, cercetătorul a specificat că Institutul de Geologie şi Seismologie al AŞM planifică a efectua un studiu de fezabilitate, unde vor fi examinate condiţiile de amplasament, conţinutul chimic şi organic al rocilor de şist, cât şi  pericolul de poluare al apelor, infiltrare a substanţelor toxice în sol, plante etc.  La  finele  acestui  studiu, cercetătorii de la Institut vor veni cu recomandări către autorităţi privind  sectoarele mai favorabile pentru efectuarea ulterioară a lucrărilor practice de explorare,  pentru acestea din urmă urmând a fi implicate companii străine care posedă echipament, tehnologii şi experienţă respectivă, or, Republica Moldova, cu regret, nu le poate efectua la moment, de altfel, ca şi România, Bulgaria, Ucraina.

Potrivit directorului Institutului, cercetările savanţilor de până acum demonstrează că rocile de şist de pe teritoriul Republicii Moldova au o vârstă de 550-600 milioane de ani. Directorul Institutului a precizat că în partea de nord a ţării, rocile de şist se află la suprafaţă şi au o grosime de 20 metri. În partea centrală a republicii, rocile se află la o adâncime de până la 1000 de metri şi au o grosime de 100 de metri. Iar în partea de sud – rocile se află la o adâncime de circa 6.000 de metri şi au o  grosime de 1.500 metri.

Vocea Basarabiei: Republica Moldova dispune de rezerve de gaze de şist

“Republica Moldova dispune de rezerve de gaze de şist, dar nu dispune de echipament şi de resurse financiare pentru a exploata aceste zăcăminte”.

Declaraţia aparţine directorului Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe al Moldovei, Vasile Alcaz, şi a fost făcută, astăzi, la o conferinţă de presă.

Spre deosebire de gazul natural convenţional, care se află în pungi şi poate fi obţinut prin forare, zăcămîntul de şist este greu de extras. Şi asta pentru că este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă pană la stratul de roci şi se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafaţă cu ajutorul apei.

Cercetătorul Vasile Alcaz menţionează că Institutul de Geologie din Moldova planifică efectuarea unui studiu de fezabilitate, în cadrul căruia vor fi examinate rocile de șist, amplasarea și componența chimică a acestora. Totodată, Vasile Alcaz a precizat că prezența rocilor de șist pe teritoriul republicii nu înseamnă neapărat și prezența gazului de șist.

Dificultăţile în obţinerea gazului de şist ţin de mediul dur, din care se extrage roca care-l conţine, remarcă Vasile Alcaz.

Gazele de şist sunt cunoscute din veacul 18. Însă, dobîndirea gazului a început în 2000. Subiectul gazului de şist a trezit un interes deosebit pe plan internaţional, remarcă Vasile Alcaz. Cele mai mari rezerve de gaze de şift le are Polonia, 180 de trilioane de metri cubi.

Statele Unite au dezvoltat o tehnologie eficientă de extracţie a gazelor prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune. Graţie acestor exploatări, SUA au reuşit să scape de furnizorii externi Rusia şi Qatar. În cinci ani, gazele de şist au ajuns să reprezinte 50% din consumul total de gaze din SUA.

AUDIO

Capital: Gazele de şist, considerate periculoase în Bulgaria

Sute de bulgari au protestat la Sofia împotriva exploatărilor de gaze de şist, anunţă Novinite.

Protestatarii, cărora li s-au adăugat şi simpli trecători, purtau pancarte pe care scria “nu ne gazaţi apa!” şi “ştim mai mult despre gazele de şist decât miniştrii – daţi-i afară!”. În luna iulie a acestui an, autorităţile de la Sofia au încheiat un acord cu grupul petrolier american Chevron în vederea începerii explorărilor pentru gaze de şist în zone întinse din Nord-Vest-ul ţarii.

Organizaţiile ecologiste şi cetaţeni obisnuiţi s-au arătat îngrijoraţi de pericolul ecologic pe care l-ar putea reprezenta aceste exploatări. Aceştia considera că lucrările ar putea afecta izvoarele subterane de apă potabilă, cu consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii populaţiei şi asupra agriculturii. Protestatarii au adus aminte şi cazul Frantei, care a interzis aceste exploatări pe teritoriul ţării, precum şi anumite state americane care iau in calcul această variantă.

Explorarea şi extracţia acestor gaze implică introducerea in sol a unor substanţe chimice printr-o metoda numita “fracturare hidraulică”, pentru a scoate gazele din rocile respective. Chevron şi-a aratat interesul pentru explorarea gazelor de şist şi în România, în primăvara acestui an.

Tags: ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter