revista presei pe energie 11 noiembrie – part II

2010/11/11

Bursa: Lukoil tatonează preluarea zăcămintelor Sterling din Marea Neagră

Ruşii de la Lukoil vor să-şi extindă interesele în zona Insulei Şerpilor, după ce statul român le-a mai concesionat, în iunie, o parte din resursele câştigate la Haga
*  Oficialii Sterling susţin că nu sunt de vânzare şi că au finanţarea necesară ca să se apuce de producţie
Gigantul rus Lukoil este interesat să preia exploatarea resurselor de hidrocarburi pe care compania canadiană Sterling Resources Ltd. le deţine în Marea Neagră, sus-ţin surse oficiale din piaţa energiei.
Obţinerea dreptului de exploatare de către Sterling, în 2008, a iscat un imens scandal, mai ales pentru că înstrăinarea acestui drept de către Guvernul Tăricea-nu s-a făcut, discret, chiar înainte ca România să câştige la Haga disputa cu Ucraina asupra acestor perimetre petroliere maritime.
Lukoil a preluat deja, în concesiune, alte două alte perimetre offshore în vecinătatea celor deţinute de Sterling şi este interesată să şi le extindă cu cele ale companiei canadiene.
Oficialii Sterling neagă posibilitatea cedării dreptului de explorare asupra acestor zăcăminte sau o eventuală preluare a întregii companii din România de către compania rusească.
Mark Beacom, vicepreşedintele Sterling Resources Ltd., a declarat pentru ziarul BURSA: “Sterling nu intenţionează să părăsească Româ-nia, dorind, de fapt, să se angajeze în activităţi de explorare şi evaluare, astfel încât interesele sale să se transforme în activitate de producţie. Sterling consideră că are acces la finanţarea necesară pentru transformarea constatărilor sale într-un proiect aprobat, lucru ce va spori valoarea bunurilor, permiţându-i să desfăşoare activităţi de explorare în anul 2011. Sterling nu negociază cu nicio terţă parte cu privire la aceste blocuri offshore şi nici nu doreşte să le vândă prin intermediul Midia Resources SRL”.
În schimb, reprezentanţii Lukoil nici nu confirmă, dar nici nu infirmă interesul lor pentru aceste perimetre controlate de Sterling.
Contactat de ziarul BURSA, Dimitry Dolgov, responsabilul cu presa al grupului Lukoil, a răspuns cu un sec “no comment” la întrebările noastre legate de interesul companiei ruseşti pentru zăcămintele primite de Sterling.
Interesul Lukoil pentru zăcămintele din Marea Neagră a crescut după ce ţara noastră a câştigat, în 2008, la Haga, dreptul de a exploata mai multe perimetre offshore, după o dispută juridică îndelungată cu Ucraina, legată de zona maritimă din jurul Insulei Şerpilor.
Însă o parte din aceste perimetre se întorc, sub forma unor concesiuni, chiar către companii ucrainene sau ruseşti.
MAREA NEAGRĂ, LAC RUSESC. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a organizat, la sfârşitul anului trecut, a zecea rundă de concesiuni a unor petrimetre petroliere, inclusiv cele maritime câştigate de România la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Evaluarea ofertelor a fost realizată la data de 30 iunie 2010.
Ruşii de la Lukoil şi ucrainenii de la Vanco şi-au adjudecat două dintre cele cinci perimetre câştigate la Haga, la fel ca şi Melrose Resources şi Petromar. În schimb, Petro Ventures a câştigat un singur perimetru, dar care se află în apropierea ţărmului şi nu aparţine de suprafaţa câştigată la Haga.
În mod surprinzător, Romgaz, societatea naţională producătoare de gaze, nu a reuşit să obţină niciun perimetru nici în cadrul acestei runde, după ce autorităţile noastre au eşuat să o impună şi ca partener în contractul cu Sterling.
Printre câştigătorii celei de-a zecea runde nu s-au aflat nici ExxonMobil, cea de-a doua companie petrolieră din lume, nici Repsol, o mare companie petrolieră europeană, nici companiile locale care au participat la licitaţie, respectiv Petrom sau Rompetrol. În schimb, ruşii şi ucrainenii au luat potul cel mare.
Lipsa ExxonMobil este cu atât mai ciudată, cu cât este compania care deţine, potrivit specialiştilor consultaţi de ziarul BURSA, tehnologia specială de explorare. “Mai mult ca sigur, Lukoil va apela la echipamentele ExxonMobil pentru activitatea de explorare”, susţin sursele citate.
SCANDALUL STERLING. Melrose Resources a avut, până recent, un contract de asociere cu Sterling Resources pentru a prelua operarea concesiunilor din perimetrele Pelican şi Midia din Marea Neagră. Asocierea a eşuat din cauza faptului că autorităţile noastre au întârziat aprobarea participării Melrose în asociere. Parlamentarii, Curtea de Conturi şi Corpul de Control al premierului Boc au investigat cum a ajuns Sterling să obţină şi dreptul de exploatare printr-un simplu act adiţional la contractul de concesiune a resurselor petroliere din Marea Neagră, pe vremea Guvernului Tăriceanu.
Autorităţile nu au dat, însă, nici până acum, un verdict final, procurorii DIICOT începând deja o inves-tigaţie în acest caz controversat. La începutul lunii aprilie a acestui an, raportul Curţii de Conturi privind controlul la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) în cazul acordului petrolier încheiat cu Sterling, care constată abateri de la legalitate şi fapte penale, a fost trans-mis spre informare deputaţilor. Potrivit Curţii de Conturi, pentru faptele penale, procesul-verbal de constatare, obiecţiunile ANRM şi răs-punsul echipei de control au fost transmise spre soluţionare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea de Conturi a precizat, la vremea respectivă, că va transmite raportul şi Guvernului pentru informare şi pentru luarea mai multor măsuri, printre care completarea Legii petrolului 238/2004 şi a normelor metodologice referitor la condiţionarea încheierii acordurilor petroliere.
GUVERNUL AMÂNĂ DECIZIA. Până în prezent, Guvernul nu a luat nicio decizie privind contractul de concesiune încheiat cu Sterling. Astfel, pe 1 noiembrie, Sterling Resources a anunţat că a retras cererea către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) cu privire la transferul către Melrose Resources BV a unei cote de participare de 32,5% la perimetrele Pelican şi Midia deţinute în zona offshore din România. Sterling susţine că din cauza faptului că autorităţile române au respins cooptarea unui partener în această afacere a afectat progresul explorărilor de la celelalte două perimetre pe care le mai deţine în Marea Neagră.
FINANŢARE DE 400 DE MILIOANE DE DOLARI. Sterling susţine că îşi va continua activitatea în celelalte concesiuni împreună cu PetroVentures Europe BV şi Gas Plus International BV.
În raportul publicat în luna martie, Melrose Resources a arătat că cercetările au indicat noi rezerve de gaze estimate la 345 miliarde picioa-re cubice (echivalentul a circa 9,6 miliarde mc) în zăcămintele Ana şi Doina din cadrul concesiunilor Sterling din Marea Neagră. Un audit independent a arătat că există noi rezerve de gaze de 247 miliarde picioa-re cubice pentru zăcământul Ana şi de 98 miliarde picioare cubice în Doina.
Melrose a estimat că dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor necesită o investiţie totală de circa 402 milioa-ne dolari. Pentru a participa la dezvoltare, Melrose a avut în negocieri avansate cu mai multe bănci pentru a asigura cota sa din investiţie. Dacă autorităţile ar fi aprobat dezvoltarea şi exploatarea începând din 2011, atunci gazele ar putea fi extrase şi exploatate comercial de la sfârşitul anului 2012, cu un randament de 110 milioane picioare cubice/zi pentru primii trei ani de producţie. Dezvoltarea constă în instalarea a minim două platforme conectate la un punct de procesare pe uscat, printr-o conductă de 110 km.

Cei aproape 9.000 kilometri pătraţi câştigaţi de România la Haga dispun de resurse de gaz şi de petrol evaluate de specialişti la peste 30 de miliarde de dolari. Potrivit declaraţiilor Agentului României la Haga, Bogdan Aurescu, în suprafaţa de apă şi în subsolul aferent care au fost date ţării noastre se găsesc 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi circa 12 milioane de tone de petrol (aproximativ 93.600 de barili). Gazul din subsolul teritoriului câştigat la Haga ar putea asigura independenţa României de exporturi pentru aproximativ 15 ani şi jumătate, judecând după o medie de circa 4,5 miliarde de metri cubi de gaz importaţi anual.
*
*  Calendarul zăcămintelor:
1990 – Guvernul Român acordă companiei de stat Rompetrol SA dreptul de explorare asupra zăcămintelor din Marea Neagră
1992 – Guvernul Stolojan aprobă cedarea acestor drepturi de explorare către consorţiul format din Enterprise Oil şi CanadianOxy (Canadian Occidental Petroleum)
1993 – are loc privatizarea Rompetrol prin metoda Mebo şi se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care preia de la Rompetrol gestionarea contractelor cu investitorii străini Enterprise Oil şi Candian Occidental Petroleum. Preşedinte al Agenţiei este numit Doru Laurian Bădulescu, care devine şi preşedintele Consiliului Director al acestor companii.
1993 – Guvernul Văcăroiu aprobă transferarea către Compania Repsol Exploracion S.A. – Spania a obligaţiilor şi drepturilor care revin părţii române din Acordul de explorare şi împărţire a producţiei din perimetrul NC- 115 Libia, potrivit acordurilor de transfer semnate de Rompetrol cu companiile National Oil Corporation Libia şi Repsol Exploracion S.A.- Spania.
2007 – Firma Sterling preia dreptul de explorare a zăcămintelor din Marea Neagră, iar Guvernul Tăriceanu modifică prin ordonanţă de urgenţă Legea petrolului, permiţând transformarea acordurilor de explorare în acorduri de concesiune.
Noiembrie 2008 – Guvernul Tăriceanu aprobă un act adiţional la contractul de explorare încheiat de Rompetrol în 1992 cu consorţiul CanadianOxy & Enterprise Oil. Actul adiţional dă dreptul companiei Sterling Resources să exploateze zăcămintele de gaze naturale în cazul unei decizii favorabile statului român în procesul de la Haga.
Decembrie 2008 – Firma Sterling cedează 35% din dreptul de explorare asupra zăcămintelor din Marea Neagră către compania Melrose Resources, care exploatează şi zăcămintele de gaze din platoul continental al Bulgariei.
Februarie 2009 – Curtea de la Haga dă dreptate Româ-niei în problema delimitării platoului continental al Mării Negre, în defavoarea Ucrainei.
Iunie 2010 – ANRM a anunţat câştigătorii Rundei X de licitaţii, demarate la finele lui 2009, pentru concesionarea unor perimetre de explorare petrolieră. Marii câştigătorii din platoul continental al Mării Negre sunt Lukoil Overseas & Vanco International pentru perimetrele Rapsodia şi Trident, Melrose Resources & Petromar Resources pentru Muridava şi Cobălcescu, dar şi Petro Ventures BV pentru Luceafărul.

Hotnews: Guvernul bulgar a dat unda verde conductei South Stream, aproband infiintarea unei societati mixte cu Gazprom

Bulgaria a inlaturat orice urma de indoiala cu privire la angajamentul sau de a participa la constructia conductei de gaz South Stream, informeaza Novinite. Potrivit publicatiei citate, Guvernul de la Sofia a decis sa semneze un acord cu Gazprom pentru constructia unei sectiuni a conductei pe teritoriul bulgar. In cadrul sedintei de miercuri, Guvernul a aprobat infiintarea unei societati mixte cu Gazprom care se va ocupa de construirea conductei.
Acordul cu partea rusa urmeaza sa fie semnat in timpul vizitei la Sofia a premierului Vladimir Putin, programata pentru sambata, 13 noiembrie.

Companiile Gazprom si Bulgarian Energy Holding (BEH) vor avea cate o cota de 50% din societatea mixta care va gestiona constructia si functionarea sectiunii din conducta South Stream pe teritoriul bulgar.

Saptamana trecuta, Bulgarian Energy Holding si Gazprom au anuntat lansarea unei licitatii pentru a selecta o companie care sa realizeze un studiu preliminar de investitii pentru constructia conductei de gaz South Stream pe teritoriul bulgar.

Ministrul Economiei bulgar, Traicho Traikov, a declarat in urma cu doua zile ca este “profund ingrijorat” cu privire la viitorul proiectului de tranzit de gaze Nabucco. Potrivit ministrului, Bulgaria este extrem de interesata de realizarea proiectului Nabucco, deoarece aceasta tara depinde in proportie de 100% de o singura sursa de gaz natural, si anume de Rusia. Chiar daca si-a exprimat ingrijorarea fata de Nabucco, ministrul bulgar a vorbit in mod favorabil de proiectul rival, South Stream, proiect finantat chiar de gigantul Gazprom din Rusia.

Traikov a declarat ca Bulgaria sprijina proiectul South Stream, deoarece prevede diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale rusesti catre Europa.

  • Rusia si Bulgaria au semnat un acord cu privire la proiectul South Stream in ianuarie 2008. Ulterior, intre cele doua parti au aparut neintelegeri, Bulgaria anuntand ca s-ar putea retrage din proiectul South Stream.
  • In luna iulie, Bulgaria s-a decis sa ramana angajata in proiectul gazoductului South Stream, care prevede transportul gazelor rusesti pe sub Marea Neagra in Europa de Sud-Est. De altfel, Rusia si Bulgaria au semnat in iulie foaia de parcurs pentru proiectul constructiei tronsonului bulgar al gazoductului South Stream. Imediat dupa aceasta decizie, au aparut analisti care spun ca sunt doar tactici ale Rusiei de schimbare permanenta a traseului South Stream urmarind blocarea gazoductului Nabucco.
  • Proiectul South Stream a fost initiat de Gazprom si compania italiana ENI, iar compania franceza EDF ar putea, de asemenea, sa se alature in calitate de actionar. In aceasta situatie, Gazprom si ENI ar detine fiecare cate o pondere de 40%, iar EDF 20%. Proiectul este vazut ca un concurent pentru proiectul Nabucco sponsorizat de UE care incearca, astfel, sa scape de dependenta fata de Rusia.

ziare.com: China va consuma 20% din energia globala in urmatorii 20 de ani

Cererea de energie va creste puternic in urmatorii 20 de ani, iar China va consuma 20% din totalul de energie al lumii, potrivit unui raport al Agentiei Internationale pentru Energie.

Astfel, nevoia de energie a Chinei va creste cu 75% in perioada 2008 – 2035 si va contribui cu 36% la cresterea consumului de energie global. Pana in 2035, cererea mondiala va fi egala cu echivalentul a 16,74 miliarde de tone de petrol, scrie Financial Times.

Nobuo Tanaka, directorul Agentiei, a declarat ca modul in care China va raspunde nevoilor energetice si amenintarilor la adresa securitatii energetice va avea consecinte asupra intregii planete.

Cresterea consumului de energie va fi determinata in special de sectorul transporturilor, a explicat economistul-sef al Agentiei, Fatih Birol. Cererea de masini din China va creste de zece ori pana in 2035. In acelasi timp, tara investeste masiv in tehnologii pentru energie ecologica si masini electrice si ar putea deveni un mare exportator, a adaugat Fatih Birol. Acest lucru ar urma sa afecteze principalii producatori de masini din Germania, Japonia si SUA.

Cererea globala de petrol va creste cu 18% pana la 99 de milioane de barili, dar productia va fi in 2035 foarte aproape de varf. Asta va ridica si pretul barilului pana la 113 dolari de la 86 de dolari cat costa acum, mai atrage atentia Agentia Internationala a Energiei.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter