Hotnews: Basescu cere sa se respinga modificarea Legii gazelor care impune o valorificare pe piata interna. Legea a fost votata pe 15 dec. de toate partidele politice
Presedintele Traian Basescu cere Parlamentului reexaminarea actului normativ care modifica Legea gazelor in sensul valorificarii productiei interne exclusiv pe piata interna, pana la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import, solicitand respingerea textului legislativ.HotNews.ro a aratat in mai multe randuri ca Romania este obligata de legislatia europeana sa permita exporturile de gaze. In plus, in memorandumul de intelegere intre UE si Romania se arata ca trebuie eliminate pana in luna decembrie 2011 barierele legislative impuse comertului transfrontalier cu energie electrica si gaze.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, citat de Mediafax, seful statului a trimis, marti, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea articolului 4 alineat (2) litera b) din Legea gazelor 351/2004.
Seful statului mentioneaza ca legea supusa reexaminarii are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor legii “in sensul valorificarii productiei interne de gaze naturale exclusiv pe piata interna, pana la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import” si opineaza ca adoptarea acestei reglementari de catre Parlament constituie “un impediment in realizarea liberalizarii pietei, ca obiectiv major pentru dezvoltarea principiilor concurentiale pe piata Uniunii Europene”, potrivit Mediafax.
“Potrivit articolului 148 alineat (4) din Constitutia Romaniei, Parlamentul, presedintele Romaniei si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din Actul de Aderare la Uniunea Europeana. In aceste conditii, tinand cont de prevederile pertinente ale Tratatului de Functionare a Uniunii Europene, consideram ca impunerea conditiei valorificarii productiei interne de gaze naturale numai in piata interna de gaze, pana la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale din import, contravine libertatii de circulatie a gazelor in piata interna a Uniunii Europene”, se arata in motivarea cererii de reexaminare.
Pe de alta parte, este semnalata existenta unei solicitari de informatii suplimentare formulata de Comisia Europeana cu privire la Ordinul comun MECMA-ANRE-ANRM nr. 102136/530/97 din anul 2006 privind valorificarea cantitatilor de gaze naturale pe piata interna si masuri pentru intarirea disciplinei in sectorul gazelor naturale, transmisa autoritatilor romane in 6 aprilie 2011.
“Solicitarea de informatii reflecta suspiciunile Comisiei Europene cu privire la un posibil efect similar restrictiilor cantitative la exportul de gaze naturale, generat de ordinul in cauza. In acest moment, Comisia Europeana examineaza raspunsul formulat de autoritatile romane, o posibila urmare a acestui proces fiind declansarea procedurii de constatare a neindeplinirii obligatiilor de stat membru de catre Romania”, se mentioneaza in cererea de reexaminare.
Lege votata la limita, dar invers decat cere CE. Toate partidele au sustinut interzicerea exporturilor
Proiectul de lege care prevede interzicerea exporturilor de gaze a fost adoptat pe 15 decembrie de Camera Deputatilor (n.red. camera decizionala) cu un numar covarsitor de voturi: 256 pentru, 1 impotriva si 3 abtineri. Dupa cum declara si Iulian Iancu (PSD), initiatorul proiectului si presedintele comisiei pentru industrii si servicii, toate partidele au sustinut interzicerea exporturilor. Paradoxal, legea a primit votul final chiar in ziua care reprezenta termenul limita impus Romaniei pentru eliminarea barierelor legislative impuse comertului transfrontalier cu energie electrica si gaze.
Eliminarea acestor obstacole legislative este o conditie cuprinsa inmemorandumul de intelegere intre UE si Romania. Potrivit memorandumului, Guvernul trebuia sa prezinte pana pe 15 decembrie 2011 un plan pentru fluxurile de export si import de gaze la granita cu Ungaria.
Insa, in loc de adoptarea unor masuri care sa permita exporturile de gaze, a fost votata o lege care le interzice.
HotNews.ro a aratat in mai multe randuri ca Romania este obligata de legislatia europeana sa permita exporturile de gaze. In plus, in memorandumul de intelegere intre UE si Romania se arata ca trebuie eliminate pana in luna decembrie 2011 barierele legislative impuse comertului transfrontalier cu energie electrica si gaze.
- Legislatia europeana obliga statele membre sa asigure transportul de gaze prin conductele de interconectare in ambele directii, si in sensul de import, dar si de export, motivul fiind sporirea securitatii aprovizionarii. In aceste conditii, din 2013, toate conductele de interconectare din Romania vor trebui sa asigure si “fluxul invers”, ceea ce inseamna permiterea exporturilor de gaze. Trebuie facilitate fluxurile de gaze naturale pe ambele sensuri, atat prin conducta Arad-Szeged, cat si viitoarea conducta Giurgiu-Ruse. Dar nu numai. Ci si prin conductele de interconectare cu Moldova si cu Serbia.
- In ceea ce priveste conducta Arad-Szeged, din punct de vedere tehnic nu se pot realiza decat importuri. Proiectul prevedea constructia conductei pe ambele sensuri, insa pana la urma s-a realizat doar pentru importuri. Insa, daca autoritatile ar decide sa deblocheze exporturile, in cateva luni ar putea fi rezolvata si problema tehnica.
De asemenea, in conditiile in care zacamintele interne de gaze sunt pe cale de epuizare, “propunerea legislativa echivaleaza, practic, cu instituirea unei prevederi care sa interzica exportul de gaze”, mai precizeaza Guvernul.
Potrivit Executivului, nu se tine cont de impedimentele de natura tehnica ce pot aparea ca urmare a opririi unor sonde de productie a gazelor naturale, ca urmare a consumului redus de gaze si a imposibilitatii de a mai inmagazina pe fondul lipsei de capacitati de inmagazinare. (Claudia Pirvoiu)
Vezi aici punctul de vedere integral al Guvernului.
inforusia.ro: Mai multi manageri de la Gazprom si-a dat demisia
Au cazut primele capete in cadrul campaniei anticoruptie, declansata in Rusia in perioada electorala. Astfel, mai multi manageri de top ai companiei Gazprom si-au prezentat demisia, dupa ce premierul rus Vladimir Putin, candidat pentru functia de presedinte al tarii, a tinut o sedinta pe tema coruptiei, titreaza presa rusa.
Potrivit site-ului gazeta.ru, au ramas fara functii vicepresedintele Gazprom, responsabilul de relatia cu statul si directorul de patrimoniu al gigantului rus.
Totodata, serviciul de presa al companiei sustine ca acestia pur si simplu s-au pensionat la sfarsitul anului 2011, iar demisiile nu au nicio legatura cu sedinta convocata de Putin.
Premierul rus afirma ca majoritatea intreprinderilor energetice din regiunea Caucazului de Nord, Siberiei de Vest si Muntii Ural, sunt controlate de clanuri, care spala bani prin firme off-shore, inregistrate pe numele rudelor directorilor companiilor.
Romania Libera: Energie. Viabilitatea gazoductului Nabucco este pusă sub semnul întrebării. Gazprom şi-ar putea pierde monopolul european
Accesul statelor europene la gazele lichide şi de şist pe pieţele energetice este un factor important în negocierile preţului gazului livrat de Rusia Ucrainei; în acest an, atât gigantul rus Gazprom cât şi guvernul de la Kiev se aşează la masa tratativelor fără să ţină cărţi prea bune în mână.
În ultimii ani, Europa a fost adeseori un ostatec al disputelor dintre Ucraina şi gigantul petrolier rus Gazprom privind preţul pe care statul est-european trebuia să îl plătească pentru livrările de gaze din Rusia. Ambele partide aveau o carte importantă de jucat: Ucraina era dependentă de gazul rusesc, iar compania Gazprom era, la rândul său, dependentă de gazoductul ucrainean prin care aproviziona, până de curând, întregul continent. În cele câteva rânduri când nu s-a ajuns la o înţelegere, toată lumea a avut de suferit, după cum se arată într-o analiză publicată de cotidianul american The New York Times: Gazprom, pentru că şi-a pierdut credibilitatea ca partener de încredere al Europei, Ucraina, pentru că sistarea tranzitului de gaze către restul continentului a dăunat reputaţiei sale, iar Europa, pentru că teama sa faţă de scăderea rapidă a rezervelor de gaze îi arătau vulnerabilitatea în faţa celorlalţi doi actori. În acest an, situaţia este însă diferită.
Gazul de şist ameninţă Gazpromul
După cum constată Graham Freedman, un analist al companiei de consultanţă Wood MacKenzie, citat de New York Times, „Europa are acum acces la gaz relativ ieftin pe piaţa de energie. Gazele lichide şi gazul de şist fac concurenţă Rusiei – iar aceasta ar trebui să fie îngrijorată”.
Până acum, o treime din importurile de gaze ale Europei proveneau din Rusia – însumând 65% din exporturile Gazprom. Însă piaţa de gaz se află în schimbare, iar, după cum scrie New York Times, „descoperirea unor resurse de gaz de şist în Europa au zguduit poziţia Gazpromului, mai ales în Europa de Est”.
Acesta este un dezavantaj şi pentru Ucraina – care este, totodată, lovită şi de construcţia gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică. Jonathan P. Stern, un expert al Institutului Oxford pentru Studii Energetice, este de părere că „Nord Stream face parte din strategia Rusiei de a scăpa de dependenţa de gazoductul ucrainean şi de alte gazoducte care nu se află în posesia sa”.
South Stream sau Nabucco?
De altfel, varianta preferată de Gazprom, care deţine gazoductele din Belarus şi Moldova, este achiziţionarea celui ucrainean – care este, însă, pentru Ucraina un bun prea valoros din punct de vedere politic şi economic pentru a îl vinde, indiferent de preţ, companiei ruseşti. O alternativă a devenit construirea gazoductului South Stream, care ar urma să lege Rusia de sud-estul Europei pe sub Marea Neagră. Acesta ar costa între 16,5-21 miliarde dolari, mai puţin decât gazoductul ucrainean, al cărui preţ (inclusiv îmbunătăţirea sa) ar fi de 28 miliarde de dolari, după cum a declarat Alexei Miller, preşedintele consiliului de administraţie al Gazprom, citat de New York Times.
Construcţia gazoductului South Stream ar putea pune în pericol planul gazoductului Nabucco, care ar urma să treacă prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria şi este prevăzut să transporte gaz din Irak, Azerbaijan, Turkmenistan şi Egipt către vestul Europei, reducând astfel dependenţa acestuia de gazul rusesc. Deocamdată, investitorii se codesc să finanţeze proiectul, deoarece nu există încă contracte cu furnizorii de gaze. În cazul în care Gazprom ar începe rapid lucrările la gazoductul South Stream, Nabucco ar deveni superfluu.
Însă chiar dacă Europa va continua să cumpere gazul din Rusia, diversificarea creată de introducerea pe piaţă a gazelor lichide şi de şist aduce totuşi un avantaj major: odată cu creşterea competiţiei, Gazprom nu îşi va mai putea permite să dicteze preţul aşa cum a făcut-o în trecut – şi una dintre dorinţele principale ale cumpărătorilor europeni (şi mai ales germani) s-ar putea îndeplini: decuplarea preţului gazelor de cel al petrolului, impusă până acum de Gazprom spre detrimentul clienţilor săi.
