revista presei pe energie 10 noiembrie

2010/11/10

Hotnews: Carburantii din Romania sunt aproape la fel de scumpi ca cei din alte state din UE, chiar daca taxele si dependenta de importuri sunt mult reduse

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, sustine ca nu intelege care este mecanismul care sta in spatele cresterii preturilor la combustibili. “La carburanti, nu prea inteleg logica miscarilor la combustibilii interni. Nu prea inteleg de ce se leaga, de evolutia pretului titeiului, a dolarului. Variatiile sunt oricum mult prea mari si nu le gasim o anumita explicatie“, a spus recent Isarescu. Buletinele statistice ale Comisiei Europene arata ca preturile la carburantii din Romania sunt apropiate de cele din alte state membre. Aceasta in conditiile in care accizele sunt mult mai mici in Romania decat in alte state. De asemenea, si dependenta de importurile de titei este mult mai redusa decat in majoritatea statelor UE. Excluzand taxele si impozitele, preturile la benzina din Romania sunt foarte apropiate de media UE, iar la motorina depasesc media.

Dependenta de importuri de petrol a Uniunii Europene este, in medie, de circa 83%, potrivit unui raport al Centrului Roman de Politici Europene (CRPE), date confirmate si de cele ale Eurostat. In ceea ce priveste Romania, dependenta de importul de petrol este de 54% fata de 83% media europeana. Cel putin aceasta era situatia in 2009. Romania este una dintre putinele tari din Europa care depinde intr-o proportie redusa de importuri. Cititi aici mai multe despre dependenta statelor UE de importuri.

Chiar daca dependenta de importuri este redusa, Romania avand propria productie de petrol, preturile la carburanti sunt apropiate de cele practicate in celelalte state europene. Potrivit “Oil Bulletin” elaborat de către Uniunea Europeană, pretul mediu la benzina euro-super 95, inclusiv taxe si impozite, este de 1,08 euro/litru in Romania. In afara de Romania, singurele state cu benzina mai ieftina sunt Cipru cu un pret de 1,07 euro/litru si Bulgaria, unde pretul este cel mai redus din UE, 1,02 euro/litru. Cea mai scumpa benzina se gaseste in Grecia, 1,5 euro/litru. Preturile din Romania sunt foarte apropiate de cele inregistrate in tari in care puterea de cumparare este mult mai mare, precum Luxemburg (1,15 euro/litru), Spania (1,17 euro/litru), Austria (1,19 euro/litru).

In ceea ce priveste pretul la motorina, in Romania, acesta este de 1,07 euro/litru, la fel ca in Cipru. Cea mai ieftina motorina se gaseste in Bulgaria, 0,99 euro/litru. Dar mai ieftina decat in Romania, mai este si in Luxemburg, 1,01 euro/litru.

In Romania, pretul la carburanti fara taxe este foarte apropiat de media UE. Astfel, daca in Romania, pretul la benzina, fara taxe, este de 527 euro/1.000 litri, media in UE este de 524 euro/1.000 litri. La motorina, pretul fara taxe din Romania depaseste media din UE, 575 euro/1.000 litri, fata de o medie europeana de 568 euro/1.000 litri. Taxele, in afara TVA, incluse in pretul carburantilor din Romania sunt cele mai mici din UE, 348 euro/1.000 litri la benzina si 293 euro/1.000 litri la motorina. Pentru comparatie, in tari precum Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Suedia, Marea Britanie, taxele depasesc 600 de euro/1.000 litri, iar in Olanda sunt peste 700 euro/1.000 de litri.

In prezent, piata carburantilor este dominata de Petrom cu o cota de circa 30%, urmata de Rompetrol si Lukoil cu cate 20%, restul fiind detinut de Mol, Agip, OMV Romania si benzinarii particulari.

Dependenta statelor UE de importurile de petrol
Preturi la carburanti in UE fara taxe

Preturile la carburanti in UE cu taxe

Bursa: Furnizorii de energie vor OTC pe OPCOM

De mai bine de un an, furnizorii privaţi de energie din ţara noastră fac tranzacţii în străinătate, pe pieţe tip over-the-counter (OTC), pentru că platformele respective sunt flexibile şi le oferă posibilitatea să încheie contracte rapid. Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), ne-a declarat: “Tranzacţiile de pe platformele străine TFS şi ICAP se fac pentru România. Nu se efectuează importuri sau exporturi. Furnizorii folosesc platforme din străinătate pentru a încheia aceste tranzacţii rapid. Mediul este total anonim. După ce se încheie tranzacţiile, afli cine sunt partenerii din contract”.
Domnia sa ne-a spus că furnizorii vor ca astfel de tranzacţii să poată fi realizate şi pe platformele administrate de OPCOM, operatorul pieţei noastre de energie: “Ca să facem aceste tranzacţii în ţară trebuie ca ANRE să aprobe contractele standardizate. Piaţa care poate fi flexibilizată este PCCB-NC (n.r. piaţa contractelor cu negociere continuă). Noi am propus OPCOM să o deschidă zilnic ca să se poată face tranzacţii şi între furnizori. În plus, trebuie aprobate proceduri de tranzacţionare mai flexibile şi mai rapide”.
Platformele tip OTC din străinătate au produse standard şi oferă condiţii foarte flexibile de introducere sau retragere a ofertelor. Pentru aces-te tranzacţii nu se constituie garanţii, ci se realizează cu limită de credit.
Întrebat ce împiedică realizarea unei astfel de OTC, preşedintele AFEER ne-a răspuns: “Contractele standard pentru tranzacţionarea pe pieţe OPCOM zac la ANRE de mai bine de un an. Modificarea regulamentelor pe PCCB-NC se poa-te face foarte rapid dacă ANRE şi OPCOM se mobilizează în acest sens”.
Ion Lungu susţine că standardizarea produselor şi contractelor pe pieţele OPCOM vor aduce mai multă lichiditate pe bursa noastră de energie, care, în urma crizei, duce lipsă de contracte pe termen lung. Singura piaţă care a câştigat enorm de pe urma crizei a fost cea spot – PZU – pentru că mulţi furnizori au preferat să rişte fluctuaţiile zilnice de preţ decât să se angajeze în contracte pe termen lung. În plus, furnizorii i-au acuzat pe producători că solicită preţuri mult prea mari faţă de cererea actuală.
Pieţele tip OTC din străinătate ţin cont de preţul de pe piaţa noastră spot, ne-a explicat domnul Lungu. Retragerea şi modificarea ofertelor sunt sincronizate cu ce se întâmplă pe PZU.

money.ro: Petrom: Profitul net a crescut cu 46% în primele nouă luni din 2010

Profitul net al grupului Petrom a crescut cu 46% în primele nouă luni, la 1,411 miliarde lei (337,2 milioane euro), deşi grupul a înregistrat pierderi, de 116 milioane lei, în trimestrul al treilea ca urmare în principal a deprecierii activelor deţinute în Kazahstan.

Grupul a înregistrat în intervalul ianuarie-septembrie 2009 un profit net de 964 milioane lei, iar în trimestrul al treilea al anului trecut câştigul a fost de 632 milioane lei.

Rezultatele grupului sunt raportate conform standardelor internaţionale de contabilitate.

În primele nouă luni ale acestui an, grupul Petrom a înregistrat vânzări de 13,158 miliarde lei (3,145 miliarde euro), valoare cu 11% peste cea din perioada similară a anului trecut, de 11,866 miliarde lei.

Vânzările din trimestrul trei au cumulat 4,815 miliarde lei, fiind cu 6% peste cele din intervalul iulie-septembrie 2009, de 4,538 miliarde lei. Vânzările exclud accizele la produse petroliere, potrivit Petrom. Citeşte mai mult pe MEDIAFAX.

Adevarul: Declinul operaţiunilor din Kazahstan determină pierderi grupului Petrom în trimestrul trei

Grupul Petrom a terminat pe minul trimestrul al treilea al acestui an, cu pierderi de 116 milioane de lei, faţă de profitul net de 632 de milioane de lei din aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit informaţiilor raportate de companie în această dimineaţă.

“In T3/10, în pofida evoluţiei pozitive a preţului la ţiţei, rezultatele au fost influenţate negativ de deprecierea activelor din Kazahstan si de pierderi valutare
semnificative aferente imprumuturilor in USD, acordate de Petrom filialelor din Kazahstan”, se arată în raportul companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul net a fost de 4,1 milioane de lei, în creştere cu 46% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2009.

În primele nouă luni, grupul a realizat investiţii de 2,976 miliarde de lei (711,3 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de perioada similară a anului trecut, când au cumulat 2,74 miliarde lei.

Investiţiile efectuate în intervalul iulie-septembrie, de 990 de milioane de lei, au fost cu 50% mai mari decât cele din trimestrul al treilea al anului trecut, de 662 de milioane de lei.

“În ultimele luni, în conformitate cu direcţiile noastre strategice, am făcut progrese vizibile în cadrul proiectului centralei electrice de la Brazi şi am stabilit parteneriate cu firme cu reputaţie internaţională, în vederea maximizării producţiei în zăcămintele mature selectate, creşterea cumulativă estimată a producţiei din aceste zăcăminte în următorii cinci ani fiind de 50%”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO Petrom, citată în raportul trimestrial.

“În ultima parte a anului 2010 ne vom intensifica eforturile investiţionale, cu accent în special pe forajul sondelor de dezvoltare şi productie şi pe reparaţii capitale la sonde în E&P (Explorare şi Producţie – n.r.) pentru a reduce declinul natural al producţiei, concentrându-ne totodată pe managementul strict al costurilor şi pe disciplina financiară pentru a asigura rezultate bune în pofida deteriorării condiţiilor de piaţă”, a mai spus Gheorghe.

Hotnews: Bulgaria vrea sa scape de dependenta de gazul rusesc, prin Nabucco, dar in acelasi timp sprijina proiectul rival South Stream

Ministrul Economiei bulgar, Traicho Traikov, si-a exprimat “profunda ingrijorare” cu privire la viitorul proiectului de tranzit de gaze Nabucco, relateaza publicatia Novinite. “Bulgaria este profund ingrijorata de intarzierile in realizarea proiectului european Nabucco“, a spus Traikov in cadrul Forumului Economic de la Viena. Potrivit ministrului, Bulgaria este extrem de interesata de realizarea proiectului Nabucco, deoarece aceasta tara depinde in proportie de 100% de o singura sursa de gaz natural, si anume de Rusia. Chiar daca si-a exprimat ingrijorarea fata de Nabucco, ministrul bulgar a vorbit in mod favorabil de proiectul rival, South Stream, proiect finantat chiar de gigantul Gazprom din Rusia.

Traikov a declarat ca Bulgaria sprijina proiectul South Stream, deoarece prevede diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale rusesti catre Europa.

Declaratiile au fost facute inainte de vizita premierul rus Vladimir Putin la Sofia, programata pentru 13 noiembrie 2010. In cadrul acestei vizite, reprezentantii Bulgariei si cei ai Rusiei vor purta noi discutii despre construirea unei sectiuni din conducta South Stream pe teritoriul bulgar.

  • Recent, Rusia si Bulgaria au anuntat lansarea unei licitatii pentru selectarea unei companii care sa realizeze un studiu preliminar pentru constructia conductei de gaz South Stream pe teritoriul bulgar. Acest pas a fost facut dupa luni de incertitudine si discutii dure intre cabinetul Borisov din Bulgaria si cel condus de Putin.

Autoritatile de la Sofia si reprezentantii Gazprom au convenit, luna trecuta, sa infiinteze, in noiembrie, o societate mixta, fiecare cu cate o participatie de 50%, pentru construirea conductei South Stream, pe teritoriul Bulgariei.

  • Cu cateva zile inainte de semnarea acordului intre Rusia si Bulgaria, presedintele Gazprom, Alexei Miller, a efectuat o vizita la Bucuresti, principala tema de discutie fiind proiectul South Stream. Atunci, reprezentantii Transgaz si cei ai Gazprom au semnat la Bucuresti un memorandum de intentie, document care prevede realizarea unei analize tehnico-economice privind oportunitatea ca South Stream sa traverseze teritoriul Romaniei. Dupa doar cateva zile, acelasi Alexei Miller a efectuat o vizita la Sofia, ocazie cu care a fost semnat acordul privind infiintarea acelei companii mixte. In aceste conditii, sansele Romaniei de a participa la proiectul South Stream scad considerabil, in ciuda memorandumului semnat la Bucuresti. De altfel, si presa bulgara vorbeste de faptul ca gigantul rus Gazprom s-a folosit de Romania pentru a exercita presiuni asupra Bulgariei. Cititi aici mai multe despre jocurile Rusiei in proiectul South Stream.

Rusia si Bulgaria au semnat un acord cu privire la proiectul South Stream in ianuarie 2008. Ulterior, intre cele doua parti au aparut neintelegeri, Bulgaria anuntand ca s-ar putea retrage din proiectul South Stream.

In luna iulie, Bulgaria s-a decis sa ramana angajata in proiectul gazoductului South Stream, care prevede transportul gazelor rusesti pe sub Marea Neagra in Europa de Sud-Est. De altfel, Rusia si Bulgaria au semnat in iulie foaia de parcurs pentru proiectul constructiei tronsonului bulgar al gazoductului South Stream. Imediat dupa aceasta decizie, au aparut analisti care spun ca sunt doar tactici ale Rusiei de schimbare permanenta a traseului South Stream urmarind blocarea gazoductului Nabucco.

  • Proiectul South Stream a fost initiat de Gazprom si compania italiana ENI, iar compania franceza EDF ar putea, de asemenea, sa se alature in calitate de actionar. In aceasta situatie, Gazprom si ENI ar detine fiecare cate o pondere de 40%, iar EDF 20%. Proiectul este vazut ca un concurent pentru proiectul Nabucco sponsorizat de UE care incearca, astfel, sa scape de dependenta fata de Rusia.

money.ro: Bulgaria, îngrijorată de Nabucco, trage spre South Stream

Ministrul bulgar al economiei, Traicio Traikov, şi-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu viitorul proiectului de gazoductNabucco, relatează Sofia News Agency. Traikov a vorbit însă favorabil despre proiectul concurent, South Stream.

“Bulgaria este îngrijorată profund de întârzierile în execuţia proiectului european Nabucco“, a spus Traikov la cea de a şaptea ediţia de Forumului Economic de la Viena.

El a subliniat căBulgaria este extrem de interesată de realizareaNabucco, în condiţiile în care, în prezent, ţara balcanică depinde în proporţie de 100% de o singură sursă de gaz natural, adică Rusia.
Deşi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu Nabucco, Traikov a vorbit favorabil despre South Stream, proiectul rus considerat un concurent al celui european.

Traikov a explicat că Bulgaria susţine South Stream pentru că oferă o diversificare a rutelor de livrare a gazului natural rus către Europa.
Declaraţia sa intervine înainte de vizita premierului rus Vladimir Putin la Sofia, ce va avea loc în 13 noiembrie, când Bulgaria şi Rusia ar urma să facă noi progrese în discuţiile privind construirea sectorului bulgar al South Stream.

Gazoductul South Stream ar urma să fie gata până în 2015. Construcţia ar urma să coste între 19 miliarde şi 24 miliarde de euro. South Stream va transporta 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică 35% din exporturile totale anuale ale Rusiei către Europa.

Construcţia South Stream va începe lângă Novorosisk, pe litoralul Mării Negre, şi va ajunge până la Varna, pe coasta bulgară, secţiunea submarină a conductei urmând să aibă o lungime de 900 de kilometri.

În Bulgaria, gazoductul se va ramifica în două – o ramificaţie spre Grecia şi sudul Italiei, iar o alta spre Austria şi nordul Italiei, prin Serbia, Croaţia şi Slovenia.

Proiectul Nabucco, ce va aduce gaz de la Marea Caspică spre Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi România, este susţinut de UE şi SUA, iar primele livrări ar urma să înceapă în 2015. Capacitatea sa va fi de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costul este evaluat la 7,9 miliarde de euro.

În proiect participă germanul RWE, austriacul OMV, Transgaz, Bulgargaz şi MOL.

Hotnews: Bulgaria vrea sa extinda durata de viata a centralei nucleare de la Kozlodui

Autoritatile bulgare au demarat procedurile pentru extinderea duratei de viata a celor doua reactoare operationale de la centrala nucleara din Kozlodui, anunta Novinite.com.

Noul director al singurei centrale nucleare a Bulgariei, Konstantin Dimitrov, numit in functie saptamana trecuta, a precizat ca uzina va demara o licitatie pentru asigurarea supravegherii tehnice a reactoarelor, in cadrul pregatirilor de extindere a duratei de viata.

El a adaugat ca centrala nucleara negociaza cu rusii de la TVEL preturi mai mici pentru combustibilul nuclear.

Doar reactoarele 5 si 6, de 1.000 MW, sunt operationale, dupa ce Bulgaria a inchis reactoarele 1, 2, 3 si 4, de 440 MW, in cadrul negocierilor pentru aderarea la UE.

Durata de viata a reactoarelor 5 si 6 urmeaza sa expire in intervalul 2017-2020.

Guvernul de la Sofia ia in calcul construirea unei a doua centrale nucleare la Belene, oras riveran Dunarii, in apropiere de Kozlodui, dar si realizarea a doua noi reactoare la actuala centrala nucleara.

money.ro: Ucraina ar putea construi tronsonul macedonean al South Stream

Ucraina este dispusă să participe la construirea tronsonului South Stream din Macedonia, a anunţat marţi Ministerul ucrainean de Externe, relatează RIA Novosti.

“Partea ucraineană şi-a manifestat interesul pentru construirea unei conducte de gaz de peste 400 kilometri în Macedonia, al cărei cost va fi de 400 milioane de euro”, a spus ministerul.

Liderul ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat la 3 noiembrie că ţara sa doreşte realizarea de proiecte în sectoarele energetic, al construcţiilor şi transportului din Macedonia. Premierul macedonean, Nikola Gruevski, a declarat că o societate ucraineană pregăteşte documentele tehnice privitoare la tronsonul South Stream în Macedonia.

Ocolind Ucraina, South Stream, proiect condus de Rusia, vizează reducerea dependenţei producătorilor şi consumatorilor de gaz faţă de ţările de tranzit.

Ea va aduce circa 35% din gazul rusesc pentru Europa prin Marea Neagră şi va trece prin apele teritoriale turce, legând portul rusesc Novorossiisk de oraşul bulgar Varna, înainte de a se separa în două ramificaţii, ce vor traversa Balcanii pentru a ajunge în Italia şi Austria.

money.ro: Chinezii şi elveţienii investesc în producerea de turbine eoliene în România

Boomul din sectorul energiei din surse eoliene îi atrage în ţara noastră şi pe producătorii de subansamble şi echipamente. Chinezii şi elveţienii promit investiţii de zeci de milioane de euro în producerea de componente pentru turbine eoliene, la Buzău şi Constanţa.

Boomul din sectorul energiei eoliene atrage şi primii investitori în componente pentru turbinele care produc electricitate din vânt. În judeţul Buzău, chinezii de la United Electric vor să investească 50 de milioane de euro pentru o astfel de fabrică, pe platforma parcului industrial din comuna Pârscov. Şi asta în condiţiile în care, potrivit oficialilor companiei, mai multe firme din China au în plan dezvoltarea de parcuri eoliene în România de peste 500 de MW.

„De aici apar investiţiile auxiliare pentru producerea acestor echipamente. Vrem să mărim parcul industrial de la Pârscov şi să investim aici încă 50 de milioane de euro anul viitor”, a declarat Jack Go, managerul United Electric. Compania a investit până acum circa 200 de milioane de euro în Pârscov în mai multe domenii, precum asamblarea de electrocasnice, ţigarete, prelucrarea lemnului, construcţii şi textile.

Şi elveţienii de la Windex au anunţat în această vară că vor să construiască o fabrică de turbine şi palete eoliene în judeţul Constanţa, investiţie care se va ridica la 25 de milioane de euro. Turbinele produse aici vor avea o capacitate cuprinsă între 225 de kW şi 2,5 MW. Potrivit lui Nicolae Simion, directorul diviziei din România, construcţia fabricii va dura un an, iar unitatea va avea circa 100 de angajaţi.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter