revista presei 7 septembrie

2009/09/07

ziare.com: Exportul de energie al Romaniei a scazut cu 75% in 2009

directorul general al Transelectrica, Adrian Baicusi, a declarat ca exportul de energie electrica al Romaniei a scazut cu 75%, in 2009, cel mai scazut nivel din ultimii ani, pe fondul crize, ceea ce va dimunua cu sase milioane de lei veniturile companiei.

“Exportul este la un sfert fata de cum era acum un an. In schimburile noastre cu vecinii, exporturile se ridicau anul trecut la 500-600MW lunar, iar acum au ajuns la 150MW si uneori la maximum 175MW, ceea ce arata ca toata regiunea e afectata, nu doar Romania”, a declarat Baicusi.

“Aceasta scadere inseamna venituri cu sase milioane de lei mai mici in 2009. Exportul este singurul lucru care ne ingrijoreaza. Schimburile cu vecinii sunt destul de reduse in continuare. Exista si un exces de capacitate. Eu ma asteptam sa avem un export destul de mare in vara aceasta, deoarece sunt tari care importa foarte multa energie electrica. Clienti importanti sunt Grecia, Turcia, Ungaria. Acum am atins situatia critica, este cel mai scazut nivel”, a adaugat directorul general al Transelectrica.

Directorul general al Transelectrica spune ca se asteapta ca in 2010 sa fie un reviriment usor, dar ca totul depinde de ce se intampla in restul Europei.

“Noi suntem conectati la regiune, depinde si ce se intampla in afara. Daca isi revine Europa, atunci creste si exportul, isi revine si consumul”, a afirmat Baicusi.

In ceea ce priveste scaderea consmului de electricitate cu circa 10%, pe piata romanesca, de la inceputul anului si pana acum, reprezentantul Transelectrica considera ca aceasta scadere a cauzat o reducere de venituri ale companiei de 370 milioane lei.

“Acum, aceasta cadere cu circa 10% a consumului de energie electrica pentru noi inseamna o valoare foarte mare. Daca cifra noastra de afaceri pe tot anul este de 3,7 miliarde lei, atunci acest 10% inseamna 370 milioane lei reducere de venituri. Este o valoare foarte mare, cauzata de scaderea consumului de energie electrica. Am incercat sa o acoperim, ca sa nu iesim pe pierderi. Situatia a fost grea. In ultimele doua saptamani am observat o oarecare revigorare. Si speram sa ne revenim usor pana la sfarsitul anului. Speram sa nu scada consumul de energie electrica sub 10%, pe tot anul 2009”, a mentionat directorul general Adrian Baicusi.

Actionarul majoritar al Transelectrica este Ministerul Economiei. Compania gestioneaza, opereaza, intretine, modernizeaza si dezvolta reteaua de transport care este formata din 78 de statii electrice de transformare, cu o capacitate de crica 35.000MVA si 9.000 km de linii electrice aeriene de 110/220kV, 400kV si 750kV, aflate in gestiunea celor opt sucursale de transport.

Transportatorul de electricitate are opt sucursale in Bucuresti, Bacau, Constanta, Cluj, Craiova, Pitesti, Sibiu, Timisoara.

De asemenea, in prezent, Transelectrica are sase filiale: OPCOM, Smart, ICEMENERG, Formenerg, ICE Service si Teletrans.

Adevarul: Preţul gazelor va sări în aer

Exportul spre Vest al gazelor româneşti ieftine, posibil prin viitoarea conductă Arad-Szeged, va determina explozia tarifelor interne, care va fi resimţită cel mai mult de consumatorii finali. Deşi vizează diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, interconectările ar putea adânci dependenţa de Rusia.

Interconectarea sistemului de transport al gazelor din România cu cel din ţările vecine, atât de aşteptată pentru diversificarea surselor de provenienţă a gazelor naturale, ar putea avea puternice efecte negative asupra populaţiei şi asupra sistemului energetic românesc.

În primul rând, punerea în funcţiune a conductei Arad-Szeged va deschide drumul către Vest pentru gazele româneşti ieftine, care în prezent au jumătate din preţul celor internaţionale, ceea ce va determina majorarea importurilor pentru acoperirea acestui deficit.

„Când vor permite condiţiile tehnice, exportul gazului românesc nu va putea fi oprit, pentru că suntem jucători într-o piaţă unică europeană. De unde vom compensa acest gaz? Tot de la ruşi, pentru că din altă parte, din Marea Nordului de exemplu, este prea scump“, susţine Iulian Iancu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Marele perdant: populaţia

Iancu a arătat că, în 1996, autorităţile române au intenţionat să importe gaze din Vest, însă compania germană Ruhrgas cerea un preţ cu 70% mai mare decât ruşii. Astfel că, în mod ironic, deşi vizează diversificarea surselor de gaze, practic cuplarea cu sistemele din Vest ar putea adânci şi mai mult dependenţa de Rusia.

Marii câştigători ai interconectărilor vor fi producătorii români de gaze, Petrom şi Romgaz, care îşi vor putea vinde produsul la un preţ mai mare pe pieţele europene. De altfel, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, apreciază că interconectarea este importantă în principal în situaţii de urgenţă, întrucât conferă posibilitatea tehnică de a importa gaze din mai multe surse, nu doar din Rusia. Însă, potrivit lui Iancu, „în momentul în care deschidem interconectarea, şansa de a primi gaze este mică. Iar dacă o facem, preţul va fi extrem de mare, mai ales în cazuri de urgenţă“.

Astfel că cea mai afectată va fi populaţia, care va suferi un şoc al preţurilor pe care cu greu îl va putea suporta, iar un dezechilibru în sectorul energetic va fi iminent.

Preţurile mici ne vor costa mult

De ce s-a ajuns în această situaţie? Pentru că preţul gazelor de producţie autohtonă, care acoperă 70-80% din consumul intern, a rămas la acelaşi nivel cu cel de acum doi ani, respectiv 495 de lei pe mia de metri cubi (170 de dolari), ţinut în jos de perioadele electorale succesive, în timp ce preţurile de import au urmat cotaţia barilului de petrol şi sunt, în prezent, de circa 300 de dolari pe mia de metri cubi.

Mai grav este faptul că nu există niciun calendar privind alinierea celor două preţuri. Trecerea la noile realităţi economice europene, care converg spre noţiunea de piaţă unică, ar trebui să producă efecte treptate şi să elimine pericolul acestui şoc.

Oficiali din domeniu din cadrul Comisiei Europene ne-au declarat că forul european nu poate interveni în politica de preţuri a statelor membre, atâta vreme cât acestea sunt justificate, dar, în momentul în care graniţele tehnice vor fi înlăturate, preţul va fi doar cel stabilit de piaţă.

Conducta de gaze Arad-Szeged debutează cu importuri

Conducta care va interconecta sistemele de gaze din România şi Ungaria, Arad-Szeged, va fi pusă în funcţiune la 1 ianuarie 2010, ne-a declarat directorul general al Transgaz, Ioan Rusu.

În prima fază, fluxul de gaze va putea fi posibil doar din Ungaria în România. Pentru import, capacitatea a fost deja rezervată de E.ON Gaz Romania, GDF Suez Energy România, Petrom Gas şi Mol Energy Trade.

Romania Libera: Moody’s a revizuit perspectiva ratingului Transelectrica, de la stabila la negativa


Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului pentru creditele pe termen lung dat Companiei Nationale de Transport al Energiei “Transelectrica”. Revizuirea a fost justificata ca urmare a impactului reducerii consumului de energie in Romania asupra rezultatelor financiare ale companiei.

Schimbarea perspectivei reflecta deteriorarea rezultatelor financiare, structura rigida a costurilor si programul masiv de investitii, care depaseste sursele de venit ale companiei Transelectrica – se mentioneaza intr-un comunicat al agentiei de evaluare financiara Moody’s.
Ultima modificare a ratingului Transelectrica a avut loc pe 23 ianuarie 2007, cand Moody’s a revizuit in crestere calificativul companiei de la “Ba1” la “Baa3”, potrivit Mediafax. In prezent, Moody’s a revizuit de la stabila la negativa perspectiva calificativului “Baa3” – pentru creditele pe termen lung – al Transelectrica.

In august, Transelectrica a comunicat ca a obtinut, pentru primul semestru, un profit net de 8,9 milioane lei, in scadere

de aproape 13 ori comparativ cu rezultatul din perioada similara a anului trecut, de 115,5 milioane lei.
Datoriile pe termen scurt ale Transelectrica se ridica la 540,32 milioane lei, iar cele pe termen lung – la 1,01 miliarde lei.
Veniturile Transelectrica au scazut cu 106 milioane lei (8%), la 1,27 miliarde lei, in primul semestru din 2009, fata de perioada similara a anului trecut, cu impact direct asupra profitabilitatii companiei, intrucat costurile de operare ale retelei de inalta tensiune pentru transportul energiei sunt fixe.
Profitul operational al Transelectrica a scazut cu 112 milioane lei, respectiv 75%, in primele sase luni ale anului, la 36,7 milioane lei.

In plus, devalorizarea monedei nationale in 2009 aproape ca a dublat costurile de administrare a datoriilor, daca tinem cont ca 95% din creantele Transelectrica sunt in valuta.
Programul de investitii al companiei destinat modernizarii si extinderii bazei de active va necesita, implicit, resurse financiare importante. Intrucat capacitatea de generare a capitalului, afectata de scaderea semnificativa a cantitatii de energie transportata, a redus posibilitatile Transelectrica de a acoperi costurile din surse proprii, compania ar avea nevoie de o majorare a tarifelor de transport, reducerea semnificativa a planului de investitii si asigurarea unei finantari externe pentru a evita o deteriorare majora a lichiditatii si cresterea presiunii asupra ratingului, considera analistii Moody’s.

Agentia de rating a luat in considerare faptul ca reglementarile pietei de energie ar trebui sa ofere companiei Transelectrica o oarecare protectie in privinta scaderii veniturilor prin majorarea tarifelor din 2010. Conform metodologiei Moody’s privind companiile de stat, calificativul Transelectrica include potentialul sprijin din partea Guvernului Romaniei. Evaluarea sprijinului din partea Guvernului si actualul rating al statului roman raman neschimbate in acest moment. Cresterea dependentei in situatia unei intrari in imposibilitate de plata de la medie la ridicata reflecta corelarea dintre evolutia situatiei economice din Romania si rezultatele operatorului Transelectrica, compania generand aproape in totalitate veniturile pentru piata interna, in timp ce datoria in moneda straina o expune la fluctuatiile cursului valutar.

standard.ro: Băicuşi, Transelectrica: Scăderea consumului de energie ne-a tăiat 370 milioane de lei din venituri

Scăderea consumului de electricitate cu aproximativ 10% de la începutul anului şi până acum cauzează o reducere de venituri de 370 milioane de lei (circa 88 milioane de euro) pentru compania de stat de transport energie electrică, Transelectrica, a declarat directorul general al societăţii, Adrian Băicuşi, citat de NewsIn.
Oficialul Transelectrica a adăugat că exportul de energie electrică al României a scăzut cu 75%, în 2009, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, pe fondul crizei, ceea ce va diminua cu alte şase milioane de lei (1,4 milioane de euro) veniturile companiei. “Acum, această cădere cu aproximativ 10% a consumului de energie electrică pentru noi înseamnă o valoare foarte mare. Dacă cifra noastră de afaceri pe tot anul este de 3,7 miliarde de lei, atunci acest 10% înseamnă 370 milioane de lei reducere de venituri”, a explicat Băicuşi. Acesta a adăugat că în ultimele două săptămâni a observat “o oarecare revigorare” a consumului. “Sperăm să ne revenim uşor până la sfârşitul anului. Sperăm să nu scadă consumul de energie electrică sub 10%, pe tot anul 2009”, a continuat directorul general al Transelectrica.El a mai spus că “exportul este la un sfert faţă de cum era acum un an”. “În schimburile noastre cu vecinii, exporturile se ridicau anul trecut la 500-600 MW lunar, iar acum au ajuns la 150 MW şi uneori la maximum 175 MW, ceea ce arată că toată regiunea e afectată, nu doar România. Această scădere înseamnă venituri cu şase milioane de lei mai mici în 2009. Exportul este singurul lucru care ne îngrijorează”, a subliniat oficialul companiei de stat. Directorul general al Transelectrica a mai spus că se aşteaptă ca în 2010 să fie un reviriment uşor, dar că totul depinde de ce se întâmplă în restul Europei.

De asemenea, transportatorul naţional de electricitate, Transelectrica, îşi reduce cheltuielile cu până la 44%, tăind din cheltuielile ce vizau IT&C, cercetare, sau publicitate, dar păstrând programul de investiţii. “O serie de achiziţii, gen «de servicii», le-am redus cu 10-40%. În zona de IT&C, am redus cu 44%, dar am făcut reduceri de costuri şi pe partea de studii, cercetări, cheltuieli cu reclama şi publicitatea, deplasări”, a punctat Băicuşi.

Transelectrica, al cărui sediu a fost afectat de incendiul de la clădirea Millennium Business Center din Capitală, organizează o licitaţie pentru închirierea unor birouri în care să se mute până la sfârşitul acestui an. Transelectrica (TEL) a încheiat primul semestru cu un profit net de 8,9 milioane de lei (2,1 milioane de euro), în scădere de 12,8 ori comparativ cu rezultatul din perioada similară a lui 2008, de 115,5 milioane de lei (31,3 milioane de euro), din cauza reducerii abrupte a consumului, dar şi a unor cheltuieli excepţionale. Veniturile i-au scăzut cu 7,4%, de la 1,37 miliarde de lei (372 milioane de euro) în primul semestru din 2008, la 1,27 miliarde de lei (302 milioane de euro).

Recomandări Moody’s

>Agenţia de evaluare financiară Moody’s a revizuit perspectiva calificativului “Baa3”, pentru creditele pe termen lung ale Transelectrica, de la stabilă la negativă, ca urmare a impactului reducerii consumului de energie în România asupra rezultatelor financiare ale companiei. Întrucât capacitatea de generare a capitalului, afectată de scăderea semnificativă a cantităţii de energie transportată, a redus posibilităţile Transelectrica de a acoperi costurile din surse proprii, compania ar avea nevoie de o majorare a tarifelor de transport, reducerea semnificativă a planului de investiţii şi asigurarea unei finanţări externe, pentru a evita o deteriorare majoră a lichidităţii şi creşterea presiunii asupra ratingului, consideră specialiştii Moody’s.

Adevarul: Hidroelectrica: Acţionarii Fondului Proprietatea vor stoparea restructurării din energie

Conducerea Hidroelectrica susţine că protestele Federaţiei Hidrosind nu vor afecta activitatea companiei, iar situaţia a fost creată de jocurile de interese din jurul Hidroelectrica, care ar urma să fie divizată şi inclusă în două noi companii, potrivit intenţiei Ministerului Economiei.

„Scenariile vehiculate în jurul proiectului de reorganizare (a sectorului energetic – n.r.) de către diverse entităţi care au interese concrete în oprirea sau modificarea acestui proiect – cum ar fi acţionarii Fondului Proprietatea, de exemplu – au condus la instaurarea unui climat de nelinişte şi conflict care, după părerea noastră, nu are justificare“, a declarat astăzi directorul general al Hidroelectrica, Mihai David.

Acesta a reamintit că dezbaterile din jurul proiectului de reorganizare a sectorului energetic nu s-au încheiat încă.

Hidrosind: Hidroelectrica nu va mai avea bani pentru propriile investiţii

Federaţia sindicală Hidrosind, care reprezintă interesele a peste 8.000 de angajaţi ai Hidroelectrica şi ai filialelor de mentenanţă Hidroserv, va organiza, în următoarele zile, acţiuni de protest împotriva intenţiei Ministerului Economiei de a reorganiza producătorii de energie prin divizarea Hidroelectrica.

În urmă cu două luni, sindicaliştii din sectorul hidro anunţau că vor apela la toate mijloacele pentru a împiedica divizarea companiei, mergând până la declanşarea grevei generale, situaţie fără precedent în sectorul energetic.

Ei susţin că hidrocentralele nu vor mai avea bani pentru propriile programe de investiţii, după ce vor fi comasate cu termocentrale şi mine de cărbune.

Conducerea Hidroelectrica a dat asigurări că a luat toate măsurile pentru ca activitatea de producţie a energiei să nu fie afectată de protestele sindicaliştilor.

Strategia va fi finalizată după alegeri

Potrivit proiectului de restructurare a sectorului energetic, postat pe site-ul Ministerului Economiei, vor fi înfiinţate două noi companii energetice, prin divizarea celor existente. Astfel, din prima companie vor face parte complexurile Turceni, Rovinari şi Craiova, reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă, hidrocentralele Vâlcea şi Slatina, Societatea Naţională a Lignitului şi o parte din Electrica. În a doua companie vor intra Romgaz, cealaltă parte din Electrica, termocentralele Deva, Paroşeni şi Elcen, CNH, hidrocentralele Porţile de Fier, Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa şi Sibiu.

Deşi ministrul de resort, Adriean Videanu, urmărea ca, până la finele anului, cele două noi companii să fie funcţionale, proiectul nici măcar nu a depăşit faza dezbaterii publice. Mai mult, directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu, susţine că noua strategie nu va fi finalizată înainte de alegerile din noiembrie, din cauza disensiunor dintre cele două partide de la guvernare.

Fondul Proprietatea ar putea rămâne fără energie

În urmă cu o săptămână, The Money Channel relata, citând un proiect de ordonanţă, că Fondul Proprietatea riscă să piardă acţiunile deţinute la companiile energetice controlate de stat, întrucât aceste participaţii ar urma să fie incluse în viitoarele companii energetice naţionale.

Fondul Propietatea deţine în prezent 24,98% din acţiunile Complexului Energetic Craiova, 24,93% din Complexul Energetic Turceni şi 23,73% din Complexul Energetic Rovinari. La Hidroelectrica, fondul deţine puţin sub 20%, la Nuclearelectrica puţin peste 17%, iar la Romgaz aproape 15%.

Novinite.com: PM: Burgas-Alexandroupolis Pipeline to Turn Greece into Balkan Energy Hub

Bulgaria: PM: Burgas-Alexandroupolis Pipeline to Turn Greece into Balkan Energy Hub
Greece hopes that Bulgaria won’t terminate the Burgas-Alexandroupolis project. Map by globalinsight.com

Greek Prime Minister Costas Karamanlis has expressed confidence that the development of Burgas-Alexandroupolis oil pipeline project will continue in what he has described as the attempts of his country to turn into an energy hub on the Balkans.

According to Costas Karamanlis that was the eventual goal of the construction of both South Stream gas pipeline and those between Greece and Bulgaria, which is planned to be extended into Romania and Hungary.

After it took office in July 2009, Bulgaria’s new government of the GERB party made it clear it was going to reconsider the country’s participation in the three large-scale energy projects – South Stream gas pipeline, Burgas-Alexandroupolis oil pipeline, and Belene Nuclear Power Plant.

The planned Russian-sponsored oil pipeline is supposed to transport Russian and Caspian oil from Bulgaria’s Burgas to Greece’s Alexandroupolis.

Three Bulgarian Black Sea municipalities – Burgas, Pomorie, and Sozopol – have voted against the pipe in local referendums over environmental concerns.

RIA Novosti: Venezuela’s Chavez wants Turkmenistan to join gas cartel

ASHGABAT, September 7 (RIA Novosti) – Venezuelan President Hugo Chavez suggested on Monday that the gas-rich Central Asian republic of Turkmenistan join a gas cartel.

“We are creating a gas OPEC and are proposing that you study the issue of joining this organization,” Chavez told his Turkmen counterpart, Gurbanguly Berdymukhammedov, before the start of a Venezuela-Turkmenistan summit.

Chavez, who is on a visit to Turkmenistan, said that the gas cartel would include Russia, Iran and Venezuela.

The United States and some other Western countries vehemently oppose the idea of a gas cartel, fearing that it would attempt to dictate global gas prices in a similar way to the Organization of Petroleum Exporting Countries (OPEC).

The Turkmen president remarked that according to expert estimates Turkmenistan ranked fourth in the world in terms of natural gas reserves after Russia, Iran and Qatar, with the South Eleten gas field alone boasting 14 trillion cubic meters of gas.

Berdymukhammedov said the Venezuelan president’s visit was a historic milestone in developing and strengthening bilateral relations.

In turn, Chavez said that his visit marked the start of a new history. “We want Venezuela and Turkmenistan to come closer and also bring closer to each other the Caribbean basin, South America and Central Asia – the ancient civilization that was hidden during the existence of the Soviet Union.”

Pravda: Black Sea To Become Center of Economic Wars

The Black Sea, a popular tourist destination for many Russians and Europeans, has been turning into the center of economic and geopolitical fights. The Black Sea is the place where many transport routes cross, where deepwater pipelines are built, where large oil and gas reserves are explored, where naval drills take place, etc.

Russia exports most of its grain and Caspian oil via the Black Sea. In addition, Russia started shipping its natural gas along the bottom of the sea to Turkey within the scope of the Blue Stream project. Another project – the South Stream – is being currently developed to ship gas directly to the European Union.

Turkey is very interested in the Black Sea too. The nation’s straits which connect the Black and the Mediterranean Seas, do not cope with the traffic of tankers. The Turkish government restricts their navigation, whereas exporting countries build pipelines bypassing the Turkish straits. Turkey adds more fuel to the fire as it sounds out other opportunities of cooperation in the energy industry trying to reach Europe and Russia.

In addition to oil and gas pipelines, The Black Sea may soon be the home for countless oil platforms. Turkey attracted Aramco and BP in 1995 to explore deepwater oil fields in western and central parts of the Black Sea. About 100 million tons of crude were discovered as a result.

Turkey conducted another major research on its Black Sea shelf and discovered ten billion barrels of crude reserves. Brazil’s Petrobras was the first company to have signed the first deepwater drilling contract with Turkey. The first well is to be drilled already in 2010. The USA is next in the line: a contract with Exxon Mobil has already been signed, Chevron comes next. Bulgaria, Romania and Georgia either conduct or completed the exploration of their Black Sea reserves.

Independent republics are eager to obtain as much independence as possible, especially when it comes to the energy industry. Both Georgia and Ukraine lay big hopes on the Black Sea oil. Ukraine does not seem to be able to begin extracting it due to its internal political situation. However, the nation has already started mining natural gas at 4 of 14 gas fields in its Black Sea and Azov Sea shelves.

The Republic of Abkhazia has also set out its interests in the Black Sea oil: the reserves are evaluated at 200-220 million tons, whereas the field is located only ten kilometers far from the seashore. Abkhazia’s Ministry for Economy and Russia’s oil giant Rosneft signed an agreement in May of 2000 to conduct additional exploration of the field and build the required infrastructure in Abkhazia.

The Black Sea is like a magnet. The Organization for the Black Sea Economic Cooperation counts 12 member-countries, some of which, Albania for example, do not have any geographic relation to the Black Sea. Russia tries to retrieve its positions in the region too. US vessels appear in the sea on a regular basis, whereas US oil companies continue to establish their presence there. The European Union has been quite active in the region, especially after Bulgaria and Romania received membership. The EU already plans to assign 1.7 billion EUR a year for the implementation of various programs in the region. To put it in a nutshell, the Black Sea becomes one huge battlefield.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter