revista presei 7 octombrie

2009/10/07

ziare.com: Consumul de energie electrica, cu 9% mai mic in primele opt luni

Consumul final de energie electrica a fost de 32,103 miliarde kilowati ora (KWh) in perioada ianuarie-august 2009, cu 9,1 la suta mai mic fata de aceeasi perioada a anului 2008, potrivit unui comunicat al Institutului National de Statistica (INS).

Iluminatul public a inregistrat o crestere cu 6,5 la suta, in perioada ianuarie-august 2009, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar consumul populatiei a crescut cu 7,9 la suta.

Exportul de energie electrica a scazut cu 1,334 miliarde KWh, respectiv cu 36,7 la suta.

Potrivit INS, in perioada analizata, resursele de energie primara au scazut cu 18,5 la suta, iar cele de energie electrica au scazut fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 12,4 la suta.

Money.ro: Ucraina a achitat gazul rusesc consumat în luna septembrie, în valoare de 400 de milioane de dolari

Compania energetică ucraineană Naftogaz a anunţat marţi că a plătit Rusiei integral gazul consumat în septembrie, în valoare de 400 de milioane de dolari, informaţie confirmată de Gazprom, relatează RIA Novosti.

În baza contractului actual, Ucraina trebuie să plătească gazul consumat în luna anterioară până pe şapte al fiecărei luni. În cazul în care Kievul nu reuşeşte să achite la timp, este activat un sistem de plăţi în avans.

Bohdan Sokolovski, însărcinatul cu probleme energetice al preşedintelui ucrainean, anunţase anterior că Naftogaz este pregătit să îşi onoreze obligaţiile în ceea ce priveşte tranzitul gazului în această iarnă, deşi situaţia sa financiară este dezastruoasă. El a dat asigurări că Ucraina a depozitat circa 26 de miliarde de metri cubi de gaz în depozitele subterane, pentru a asigura tranzitul fără întreruperi către Europa.

Premierul Iulia Timoşenko a declarat la un moment dat că 25,5 miliarde de metri cubi sunt suficienţi pentru ca fosta republică sovietică să îşi acopere consumul intern şi să asigure livrarea fără întreruperi către consumatorii europeni.

ziare.com: Ministrul interimar al Mediului infiinteaza Comisia Petrom

Ministerul Mediului va fi infiinta “Comisia Petrom”, menita sa verifice tehnologia de decontaminare a siturilor pe care le utilizeaza, a declarat Elena Udrea, ministrul interimar al Mediului.

La ora actuala, la nivel national, exista 50 de depozite de deversare a reziduurilor petroliere (nr bataluri de slam) ce trebuie golite si ecologizate pana la finele anului in curs. Costul procedurilor se ridica la circa 75 de milioane de euro.

Potrivit comisarului sef al Garzii Nationale de Mediu (GNM), Silvian Ionescu, nici unul dintre aceste depozite nu a fost golit din lipsa “tehnologiei de tratare a acestor reziduri”.

Ziua: Consiliul Concurentei: Reorganizarea sectorului energetic ar putea genera abuzuri de pozitie dominanta

Noua structura rezultata in urma reorganizarii sectorului energetic ar putea genera abuzuri de pozitie dominanta in piata, acordarea unor ajutoare de stat nejustificate si contracte preferentiale in afara pietei, se arata intr-un raport al Consiliului Concurentei (CC) si al Societatii Academice din Romania (SAR), noteaza NewsIn.

“De patru-cinci ani incoace, ritmul reformelor a incetinit, iar unele propuneri de schimbari in sectorul energetic pot fi chiar o intoarcere din drum a reformelor de pana acum. Riscurile privesc in principal libera concurenta pe piata de energie. In prezent, exista doua riscuri majore pentru concurenta in domeniul energetic, care pot fi si penalizate de Comisia Europeana, de exemplu posibila infiintare a doua companii cu pozitie dominanta pe piata ce grupeaza entitati reprezentand cea mai mare parte a sectorului energetic (electricitate / gaz / carbune), in special daca masura se suprapune peste nefinalizarea reformelor de separare verticala a distributiei de furnizare”, arata raportul. “In sine, restructurarea nu conduce automat la probleme de concurenta, insa noua structura a sectorului ar putea creste riscurile ca pe piata de energie sa poata aparea abuzuri de pozitie dominanta, sau sa se acorde ajutoare de stat nejustificate si contracte preferentiale in afara pietei, din cauza ca nu se stie exact structura celor doua companii, modul in care acestea vor functiona, nici daca vor fi privatizate in viitor. De pilda, constituirea celor doua companii se poate face prin fuziune sau prin crearea unui grup in care entitatile raman separate”, se arata in document.
Riscul unor subventii incrucisate De asemenea, daca aceste companii vor fi fuzionate fara a se separa clar din punct de vedere financiar-contabil entitatile componente, tranzactiile dintre entitati vor fi si mai greu de urmarit. Exista riscul ca in cea de-a doua companie pierderile Termoelectrica sa fie acoperite de Hidroelectrica sau Romgaz prin subventii incrucisate, iar in prima structura Nuclearelectrica sa sustina financiar Compania Nationala a Huilei (CNH). Sansele ca acest lucru sa se intample sunt cu atat mai mari cu cat Romania a negociat cu UE eliminarea totala a subventiilor pentru huila pana la 1 ianuarie 2011, lucru dificil de realizat, potrivit raportului. In ultimele luni, sindicalistii CNH au solicitat stergerea penalitatilor si majorarilor la datoriile CNH la buget si prelungirea perioadei de acordare a subventiilor pana in 2014-2018. Raportul precizeaza ca, sub presiune sociala, intr-un holding este mai usor de adoptat masuri anti-competitive ad-hoc decat ar fi in cazul unor entitati separate tranzactionand pe piata. Toate aceste aspecte trebuie atent urmarite pentru a preintampina probleme de necompetitivitate in aplicarea reformelor in sectorul energetic, potrivit CC. Ajutor se stat incompatibil Raportul mai arata ca stergerea datoriilor la buget ale CNH, de 3 mld. lei, si ale Termoelectrica, de 535 mil. lei, neinsotite de masuri de restructurare reala, reprezinta ajutor de stat incompatibil. Potrivit aceluiasi raport, capacitatea de reglementare a sectorului energetic este inca limitata. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) e o agentie infiintata in 1999, fuzionand in 2007 cu reglementatorul sectorului de gaz, care pana acum a avut practic experienta reglementarii doar pe o piata cu multi actori, precizeaza raportul. “O piata cu putini actori, dominanti, este mult mai greu de reglementat decat o piata cu actori atomizati”, potrivit CC. “Pana in prezent, nu a fost finalizata de facto separarea verticala a distributiei de furnizare (in cadrul celor opt Electrice, de stat si private). Altfel spus, desi consumatorii au din 2007 posibilitatea sa-si aleaga furnizorii, in realitate gradul de liberalizare efectiva a pietei a ramas pe la 50% si stagneaza de cativa ani, iar motivele sunt cel putin partial legate de dificultatea de a schimba efectiv furnizorul”, considera reprezentantii Concurentei. Totodata, conform raportului, crearea unor actori dominanti pe piata risca sa reduca volumul tranzactiilor de pe bursa OPCOM, o piata foarte competitiva.

Adevarul: Dilema energetică a României

Agenda de politică externă a vitorul Preşedinte nu poate ocoli securitatea energetică a României, ea însăşi parte a securităţii naţionale. În prezent, două instituţii ale statului român au o poziţie-cheie în această zonă a energiei şi a politicilor energetice: Preşedinţia, pentru care politica Mării Negre a dobândit şi o componentă economică ce include transportul de hidrocarburi, la care se adaugă Ministerul Economiei.

Cu ajutorul contextului regional generat de gazoductul Nabucco sau nu, ministrul Videanu este persoana sub al cărei mandat România a redefinit atitudinea Gazprom, care refuzase două decenii relaţia contractuală directă cu partea română. Între ianuarie – iulie 2009, România a reuşit să elimine intermediarul german dintre Gazprom şi statul român în importul de gaze naturale din Rusia, punând bazele unei companii mixte Gazprom-Romgaz, cu participaţii de 50%.

Încă nu este limpede dacă şi cum va converti campania prezidenţială această cucerire a strategiei energetice româneşti pentru alegerile din noiembrie. Este însă limpede că, exact în aceeaşi lună în care românii optează pentru Preşedinte, Rusia va porni explorările pentru gazoductul South Stream, care încearcă să anuleze eforturile de peste un deceniu ale UE de spargere a monopolului rusesc asupra importului de gaz natural, pe o secvenţă din ruta anticului Drum al Mătăsii.

În aceste condiţii, devine greu de măsurat impactul iniţiativei energetice europene Nabucco de creare a unei surse alternative de import pentru gaze naturale, care să ocolească Gazprom. Dublarea rutei Nabucco printr-un gazoduct rusesc – South Stream ameninţă eficienţa politicii europene de întărire a securităţii energetice.

Dezavantajul rutei de transport Nabucco devine încă mai accentuat, atunci când se formulează întrebarea: ce gaz va fi introdus pe conducta care vrea să evite Gazprom?

Ceea ce părea o acţiune de întărire a securităţii energetice a UE şi de introducere a României pe rutele energetice către Europa pare să se transforme într-o catastrofă economică, în condiţiile în care gazul Asiei centrale este arondat deja de Rusia, iar Azerbaidjanul a încheiat un protocol cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale pentru propria reţea. Ca alternativă la fluxul caspic contractat deja de Gazprom rămâne Iranul. Rămâne?

Q. 1. Oferta prezidenţială pentru campania din noiembrie-decembrie 2009 cuprinde şi o axă energetică? Care sunt liniile acestei strategii prezidenţiale – ofertă pentru campania electorală?

Gazprom şi UE

Gazprom este cea mai mare companie producătoare de gaze naturale din lume, controlând 17% din rezervele de gaze cunoscute la nivel mondial şi acoperind 20% din din producţia acestora. În plan naţional, Gazprom controlează peste 60% din rezervele de gaz ale Rusiei şi participă cu 85% la producţia de gaz natural a Federaţiei.

Compania rusească de stat controlează aproximativ 26% din importul de gaze naturale al UE. Preocupările Uniunii de a reduce dependenţa de Gazprom este acceptată ca o problemă de securitate energetică, legată de riscurile generate de dependenţa de o singură sursă de import, aproape 80% din gazele naturale ruseşti traversând Ucraina.

Această dependenţă majoră a UE de Gazprom este definită de oficialii europeni în termeni de ameninţare la adresa securităţii energetice a UE, şapte ţări ale Uniunii fiind total dependente de gazul rusesc. Germania şi Italia sunt, de asemenea, mari consumatori de gaz natural, garantat prin contracte pe termen lung cu Gazprom.

Această scală a dependenţei energetice pe care se plasează ţările UE generează politici şi atitudini specifice ale acestora faţă de Gazprom. De exemplu, Germania (North-Stream) şi Italia (South-Stream), au relaţii de interes naţional speciale cu compania rusă, de multe ori, în dauna politicilor şi intereselor unionale sau ale ţărilor vecine.

Gazprom şi România

România consumă anual circa 18 miliarde de metri cubi de gaze naturale.  Două treimi din necesarul de consum este asigurat din producţie internă, restul fiind importat din Rusia, de unde România importă gaz natural încă din 1979. Gazprom este singura sursă de import de gaze naturale pentru România, compania rusă asigurând aproximativ 30% din necesarul de consum intern al României.

Reamintim că:
a. la nivel de Uniune, dependenţa de Gazprom este în continuă creştere, astăzi fiind în jurul a 26%, oficialii Gazprom urmărind creşterea acestei dependenţe până la 30-33% pe următorii cinci ani;
b. în discursul public, oficialii români mizează pe relativa independenţă energetică a României, care îşi produce aproximativ două treimi din necesarul de gaze la nivel intern.

Până în 2008-2009, România nu a făcut niciodată parte din strategia europeană a Gazprom. Începând cu octombrie 2008, când Gazprom reformulează problema depozitului de gaze naturale realizat în cooperare cu firme româneşti la Mărgineni, atitudinea gigantului rus faţă de România se schimbă radical: în ianuarie, mai, iunie şi iulie 2009 au loc discuţii care urmăresc integrarea României în politica energetică a Gazprom, după ce, timp de două decenii, hărţile energetice ale Gazprom ocoliseră în mod sistematic România.

Q 2. Având în vedere cantitatea de gaze importată de România de la Gazprom, se poate vorbi despre vulnerabilităţi şi riscuri majore la adresa securităţii naţionale a României?

Q. 3. Ce atitudine ar trebui să aibă Preşedintele României faţă de o ofertă a Gazprom care garantează pe termen de câteva decenii (contract tipic companiei ruse) securitatea energetică a României, dezavantajând unele ţări europene sau politica unională centrată pe Carta energetică europeană?

Drumul mătăsii şi agenda prezidenţială

TRACECA (Transport Corridor Europa-Caucasus-Asia) este un proiect european multimodal pentru un coridor feroviar, rutier, maritim, care îşi propune să dezvolte comerţul internaţional pe ruta Asia centrală – Caucaz – Europa. Proiectul UE a fost lansat în 1993, fiind completat în 1998, prin semnarea la Baku a unui Acord multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului economic şi de transport Europa-Caucaz-Asia. Ca parte integrantă din TRACECA, România poate deveni beneficiarul – ţară de tranzit/participant activ în coridorul comercial care urmăreşte să refacă un segment din Drumul Mătăsii. Astăzi, în Proiectul TRACECA participă 13 ţări: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, România, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ukraina, Uzbekistan.

Q 4. Ce interes prezintă pentru Agenda prezidenţială proiectul TRACECA şi cum este gândit rolul României în cadrul acestui proiect, având în vedere că rutele maritime Georgia (Poti, Batumi) – România (Constanţa) nu sunt definite clar ca rute de transport?

Q. 5. Rusia foloseşte sistematic o tactică de dublare a oricărui proiect european care urmăreşte spargerea monopolului rusesc în importul de energie cu un proiect propriu, plantat în imediata apropiere a celui european. Tehnica de manipulare „în oglindă” Nabucco – Southstream este folosită de Rusia şi în domeniul importului de petrol. Ţinând cont de acest pattern de marketing internaţional al Rusiei, ce şanse există pentru conducta petrolieră Constanţa – Trieste, ştiind că e flancată de proiectul rusesc pentru oleoductul Burgas – Alexandropolis?

Ştefan Stănciugelu este conf. univ.dr. la SNSPA

standard.ro: Cererea de gaze naturale lichefiate, peste ofertă

Rezervele mondiale de gaze naturale lichefiate vor depăşi cererea până în 2013, potrivit lui Antonio Brufau, CEO-ul Repsol, citat de Wall Street Journal.

“Până în 2013 vom avea o situaţie în care cererea va fi mai mică decât rezervele existente. După acel an va fi invers, cererea va depăşi stocurile existente”, a afirmat Brufau.

Compania spaniolă Repsol a descoperit luna trecută, în apele teritoriale ale Venezuelei, un zăcământ cu o cantitate potenţială de până la 225 mld. metri cubi de gaze. Din această cantitate, potrivit preşedintelui Venezuelei, Hugo Chavez, nu vor putea fi recuperate decât 60 mld. metri cubi, din cauza restricţiilor impuse de tehnologii.

Vocea Rusiei: „Gazprom” propune participanţilor de pe piaţa gazului unirea eforturilor

„Gazprom” cheamă toţi participanţii pieţei gazului să-şi unească eforturile în vederea unei dezvoltări integrale a ramurii, a declarat preşedintele concernului rus Alexei Miller la congresul gazului de la Buenos Aires.

El a reamintit că „Gazprom” participă intens la majoritatea iniţiativelor comune ale ţărilor-producătoare de gaz, inclusiv sprijină Forul ţărilor-exportatoare de gaz. Miller a subliniat că din punctul de vedere al securităţii energetice, gazul natural este cea mai sigură sursă de energie în regim de vârf în comparaţie cu celelalte-nucleară, solară, eoliană şi hidroenergetica.

energia.gr: French Pres Praises Kazakhstan’s Importance As Deals Signed

French President Nicholas Sarkozy Tuesday praised the strategic importance of Kazakhstan as French firms signed a raft of key energy deals with the Central Asian state.

The visit, his first as president to Kazakhstan, is being touted as the culmination of a diplomatic push aimed at securing French companies a larger role in Central Asia’s largest economy despite criticism of its rights record.

The most significant deal was an agreement signed between French energy giants Total SA (TOT) and GDF Suez SA (GSZ.FR) and GDF Suez and the Kazakhstan state energy company to develop the Khvalynkskoye gas field in the Caspian Sea.

The signing was attended by Sarkozy, making a lightning one-day visit, and his Kazakh counterpart Nursultan Nazarbayev.

Kazakhstan, ruled since its independence by Nazarbayev, has long been courted by the West for its natural resource reserves and strategic position vis-à-vis neighbors China and Russia.

“The best way to resolve problems – and there are problems and I have talked to the president – is not necessarily to come and give lessons,” said Sarkozy at a news conference with Nazarbayev.

“It’s to come as a friend to try and find solutions,” he added.

Underlining their strategic alliance, the two countries also signed an agreement allowing France to transport supplies across Kazakhstan for its contingent in Afghanistan.

“In the course of today’s negotiations an agreement was signed on the transit of military hardware and personnel through the territory of Kazakhstan to support French forces in Afghanistan,” Nazarbayev said after talks with Sarkozy.

The trip comes at a crucial time for Astana as international criticism mounts over Kazakhstan’s human rights record.

Kazakhstan is set in January to become the first former Soviet state to chair the Organization for Security and Cooperation in Europe, and Human Rights Watch called on Sarkozy to press them to implement promised reforms.

Most notably, the New York-based watchdog asked him to raise the case of activist Yevgeniy Zhovtis, sentenced to four years in prison in September for a traffic accident that resulted in a man’s death.

The U.S. and OSCE have both criticized the conduct of the trial, raising questions about its fairness and the impartiality of the judge.

Nazarbayev brushed off a brewing controversy over accusations that he is seeking to make himself president for life.

“All questions of how long a president can serve are answered in the constitution of the Republic of Kazakhstan,” he said.

The constitution was altered in 2007 to allow Nazarbayev as the first president of Kazakhstan to stand for as many terms as he wants.

energia.gr: Ukraine Ready To Meet Winter Gas Obligations

Ukraine’s natural gas company Naftogaz is ready to meet its supply and transit obligations this winter, Russian news agency RIA Novosti reports Tuesday, citing a Ukrainian presidential envoy.

“Naftogaz…is as a whole prepared in terms of its basic resources and technical indicators to fulfil its functions of natural gas supplies and transit to Ukrainian consumers and our foreign partners,” said Bohdan Sokolovskiy, the Ukrainian president’s envoy for energy security.

Sokolovskiy said Ukraine has to date pumped about 26 billion cubic meters of gas into underground storage.

Ukraine has been embroiled in a number of gas-related disputes with Russia over the last two years, all of which have affected the movement of gas to western Europe.

WSJ: France, Kazakhstan Ink Military-Transit, Energy Deals

ASTANA, Kazakhstan — Kazakhstan agreed Tuesday to allow military hardware for French forces fighting in Afghanistan to pass through its territory, and signed a series of energy deals during a visit by French President Nicolas Sarkozy.

Facing criticism over its human rights record, Kazakhstan won a measure of support from Mr. Sarkozy, who said he discussed the issue with President Nursultan Nazarbayev but didn’t come to “give lessons.”

France is among the Western nations courting Kazakhstan, a large ex-Soviet republic with rich oil-and-gas resources and a strategic location bordering China and Russia — long the dominant regional force.

Mr. Nazarbayev said the transit agreement signed Tuesday governs the movement of military hardware and personnel to supply French forces serving with the North Atlantic Treaty Organization in nearby Afghanistan. Kazakhstan lies between Russia and three smaller Central Asian nations that border Afghanistan.

“We need Kazakhstan to resolve the crisis in Afghanistan and in Iran, and to establish new relations with our friends in Russia in the fight against extremism,” Mr. Sarkozy said.

During the French president’s visit, a deal worth an estimated €1 billion ($1.47 billion) was signed to formalize the acquisition by French companies Total SA and GDF Suez of a 25% stake in the Khvalynskoye offshore natural gas field project in the Caspian Sea. The field is now being developed by Russian oil giant, Lukoil, and is expected to start operations in 2016 and produce up to three trillion cubic feet of oil per year.

Kazakhstan also awarded a consortium of French companies a deal to take part in building a crucial $2 billion oil pipeline linking the vast Kashagan oil field to the Caspian. Energy supplies through the route will be transported across the inland sea by tanker to Azerbaijan and westward to Europe, circumventing Russia. Both Western and Central Asian nations are eager to decrease Russia’s control over oil and gas export routes from the region.

“This is an extremely important project that will become the main artery to transport Kazakh oil to Europe,” Mr. Nazarbayev told reporters.

France’s Thales SA also signed a €100 million contract to supply radios to the Kazakh army that could lead to a bigger, €2 billion project to supply communication equipment to the Kazakh military — a market dominated by Russian suppliers.

Other commercial accords included an agreement to create a joint venture between the two countries’ state-owned nuclear power companies to produce and marketing fuel for nuclear power plants. Kazakhstan is on the cusp of becoming the world’s largest supplier of uranium, but it has in recent years reached out to commercial partners in Russia, Japan and China in a bid to ensure in can take part in all stages of the nuclear fuel production cycle.

Mr. Sarkozy’s visit came as Kazakhstan has faced mounting criticism over its human-rights record ahead of its 2010 chairmanship of the Organization for Security and Cooperation in Europe, a leading trans-Atlantic security and democracy body.

Human Rights Watch said this week that Kazakhstan has repeatedly flouted basic democratic freedoms and has been slow to implement reforms in line with its commitments to the OSCE. But Mr. Sarkozy, the first French leader to visit the former Soviet nation since 1993, mounted a robust defense of Kazakhstan’s upcoming chairmanship of the OSCE.

“When you come to this part of the world, you cannot make presuppositions, but you should try to understand what is happening,” Mr. Sarkozy said. “The optimal way of solving problems — and there are problems, which I have discussed with the president — is not necessarily to come and give lessons.”

Mr. Nazarbayev dismissed criticism of his country’s rights and democracy record. “Our main aim is to strengthen our independence, raise our economy, improve people’s lives and gradually become closer to the civilized world by adopting all the values of freedom and democracy that exist in the Western world,” he said.

The Independent: The great energy rip-off (and how you can avoid it)

Consumers suffer as energy firms cash in on huge profits

Fuel bills have become a “scandal” as the biggest suppliers in the £25bn-a-year industry make vast profits supplying gas and electricity to Britain’s 20 million families, independent experts say.

Today The Independent launches a campaign demanding that the “Big Six” power companies lower their prices, amid accusations that they failed to pass on cuts in fuel bills after the price of oil fell from last summer’s record highs.

Utility companies put up power prices by about 42 per cent last year, or about £382 per household. Since then, the wholesale cost of gas and electricity has halved but bills have fallen by only 4 per cent.

Critics say there is too little competition between British Gas, E.ON, EDF Energy, Npower, Scottish & Southern and ScottishPower. The average domestic fuel bill paid by direct debit is £1,141 – but it varies by less than £20 between the six companies.

Over the past month, the mark-up charged by the established power suppliers has been exposed by two new operators who are taking advantage of rock-bottom wholesale gas and electricity prices to slash bills. First:Utility’s typical tariff for bills paid online is £954, while Ovo Energy charges £978, a saving of £163 to £187 over the Big Six. Quarterly and pre-payment customers who switch to Ovo or First:Utility would save £287.

By contrast, millions of Big Six customers are languishing on standard deals far costlier than online tariffs offered to savvy customers who shop around.

Some of those expensive packages will hit home this winter when the two British-owned power companies reveal their profits to the City. One million families served by E.ON, ScottishPower and EDF Energy will also find themselves paying up to £296 a year more for gas and electricity after their fixed tariffs ended last week.

As part of the “Great Energy Rip-Off” campaign, The Independent is encouraging its readers to switch supplier to spark greater competition. We are also calling on the Big Six to lower prices by 10 per cent, or about £125 a year, and urging ministers to remove the licences of suppliers that do not pass on falls in wholesale fuel prices.

Of the Big Six, four are owned by foreign corporations which have been accused of treating Britain like a “treasure island”. They are expected to report vastly higher profits thanks to falling wholesale costs. While the firms were paying 85p per therm of gas last September, the price now is 35p. Electricity prices have fallen from £90 to £40 per megawatt hour.

According to a review by the Energy Contract Company, an independent energy forecaster, wholesale gas prices will stay low this winter and remain so for three years. “The fall in spot prices has meant the domestic market is now highly profitable,” it said in its Gas Market Review, which put current profit margins at 20 to 30 per cent.

In August, the energy regulator Ofgem’s request for price cuts was rejected by suppliers who warned that they might even raise bills. Using confidential commercial data, Ofgem – which has been accused of treating the Big Six too leniently – estimated that while they usually made £110 per year on “dual fuel” customers who obtained gas and electricity from one company, this year they would make £170 per customer – an increase of 55 per cent.

According to a “conservative” estimate by the campaign group Consumer Focus, bills are about £100 too high. But an independent energy expert, David Hunter, said that given Ofgem’s “caution” he estimated that a figure of £120 a year was more accurate.

“The failure of the suppliers to pass on the massive reductions in energy prices… is approaching scandal proportions,” said Mr Hunter, of Britain’s biggest independent energy analyst McKinnon & Clarke. “Some suppliers have recently made small reductions to niche tariffs. However, these token discounts are only open to direct debit and online customers and do not change the overall trend.”

Last year, Ofgem dismissed any suggestion that the power companies were colluding to fix prices. However, after initially insisting that the market was working, the regulator’s Energy Supply Probe found that pre-payment and electricity-only customers were being overcharged by £500m. Energywatch, the disbanded consumer body, blamed a lack of competition.

As a result of takeovers since privatisation in the 1980s, the number of household power suppliers has fallen from 20 to six. EDF Energy, E.ON, ScottishPower and Npower have been taken over by overseas corporations, making them more resistant to national pressure to lower bills.

Confusing bills from the firms, which have a baffling array of 4,000 different tariffs, also make customers less likely to search for a better deal.

The Government urged firms to lower prices this spring, but since then ministers have been quiet and the Department for Energy and Climate Change has issued no press releases on household bills all year. The Big Six, which control 99 per cent of the domestic market, are likely to face new pressure later this year as they reveal bumper earnings. This month, Scottish & Southern is expected to announce interim profits of almost £600m – twice last year’s figure.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter