revista presei 6 octombrie

2009/10/06

Hotnews: Adriean Videanu a dat startul demiterii directorilor sustinuti de PSD la companiile energetice. Primul inlocuit din functie este Ioan Rusu, directorul Transgaz

Cum era de asteptat, ministrul economiei, Adriean Videanu, a inceput epurarile la companiile energetice de stat, schimband din functii directorii care au fost numiti sau sustinuti politic de alte partide in afara PDL. Primul care isi paraseste postul este Ioan Rusu, directorul general al Transgaz, acesta fiind inlocuit de Florin Nicolae Muntean. Acesta este membru PDL si a mai detinut functia de director general al companiei energetice in perioada 2005-2007. Interesant este ca Muntean a fost inlocuit in 2007 de cel pe care il schimba acum, adica de Ioan Rusu.

Astfel, PDL incearca sa-si introduca proprii oameni in functiile cheie din cadrul societatilor energetice.

Ioan Rusu a fost numit la conducerea Transgaz de PNL, insa dupa schimbarea Guvernului, a obtinut sustinere politica din partea PSD, fapt care l-a mentinut in functie pana acum.

Noul director general, Florin Nicolae Muntean, este implicat in afaceri, detinand 66% din compania de transport marfuri SC BAT Medias SA.

Inainte ca Adriean Videanu sa emita ordinul de demitere a directorului de la Transgaz, secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, a declarat pentru HotNews.ro ca va fi facuta o analiza asupra activitatii celor sustinuti de PSD, sugerand ca cei care au fost numiti numai pe criterii politice pot fi schimbati. Cititi aici declaratiile.

Cotidianul: PDL îşi reinstalează omul în fruntea Transgaz

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, l-a demis luni din funcţie pe directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, şi l-a numit în locul acestuia pe Florin Muntean.
Adriean Videanu

Florin Muntean a mai fost în fruntea Transgaz în guvernul Tăriceanu I. Reprezentanţii Ministerului Economiei (ME) au anunţat în urmă cu câteva zile că vor demite şefii instituţiilor aflate în subordinea ME care sunt susţinuţi de PSD, informează NewsIn. Ioan Rusu nu a putut fi contactat pentru declaraţii.
Transportatorul naţional de gaze Transgaz este deţinut de statul român, Ministerul Economiei având 73,5% din capitalul social, Fondul Proprietatea aproximativ 15%, iar restul de 11,5% reprezintă acţiunile libere (free-float), care se tranzacţionează la BVB. Compania Transgaz este listată la categoria I a BVB, cu simbolul TGN.

Hotnews: VIDEO Iesirea PSD de la guvernare scade din dorinta politica pentru reorganizarea din sectorul energetic

Iesirea PSD de la guvernare si tensiunile politice din ultima vreme creeaza o serie de incertitudini in sectorul energetic. Reprezentantii mediului de afaceri se arata ingrijorati, scaunele directorilor numiti de PSD la companiile de stat se clatina, iar proiectul privind marea reorganizare energetica isi poate pierde o parte din sustinerea politica.

Ce spun oamenii-cheie din energie despre impactul politicii asupra acestui sector

Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom, considera ca orice schimbare de Guvern poate afecta activitatea din sectorul energetic, insa nu poate preciza in ce masura.

Secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, a declarat pentru HotNews.ro ca in privinta reorganizarii din sectorul energetic, “o sa mai scada din dorinta politica”. In vederea elaborarii proiectului, a existat o intelegere intre cele doua partide care au format coalitia de guvernare. Practic, conducerile celor doua mari companii care urmeaza sa fie infiintate in urma restructurarii sectorului ar fi trebuit sa fie impartite intre PSD si PDL. In urma iesirii de la guvernare, intelegerea cade.

Intr-o situatie incerta se afla si directorii numiti de PSD la actualele companii energetice. Despre acestia, Tudor Serban afirma ca va fi facuta o analiza asupra activitatii lor, sugerand ca cei care au fost numiti numai pe criterii politice pot fi schimbati.

Mihai David, director general la Hidroelectrica, numit de PSD, se arata destul de optimist. Acesta a declarat pentru HotNews.ro ca sustine in continuare proiectul de reorganizare care prevedere comasarea tuturor producatorilor de energie in doua mari companii. Cat priveste inlocuirea sa din functie, spune ca va fi schimbat doar daca activitatea sa nu este multumitoare. “Eu am mandat semnat pe patru ani. Daca cel care mi-a semnat mandatul e multumit, nu va avea de ce sa ma schimbe. Daca nu e multumit, bineinteles ca ma va schimba”, a afirmat Mihai David. Acesta a fost numit, recent, de PSD coordonator al uneia dintre cele doua viitoare companii energetice.

Standard.ro: Statul riscă 330 mil. € la RAFO. Cine este RAFO?

Fiecare loc de muncă de la rafinăria RAFO Oneşti, unul dintre cele mai controversate businessuri ale ultimilor ani, ar putea costa statul român 275.000 de euro, echivalentul a aproape 900 de salarii medii lunare.

Mareste poza
Mareste poza Grafic - Indicatori

Grafic – Indicatori

Propriu-zis, statul îşi va bloca în buget 330 mil. euro, cea mai mare garanţie acordată până în prezent, reprezentând 1.200 de locuri de muncă ce vor fi “salvate” la Oneşti, prin ajutorul dat rafinăriei. Când va reintra aceasta pe producţie? Nu se ştie încă. RAFO Oneşti, de al cărui nume se leagă mai multe scandaluri cu tentă politică şi care a fost numită chiar de preşedintele ţării, peiorativ, “JAFO”, a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii nouă ani. Mai mult, entitatea este închisă din 2008, pentru “modernizare”.

“Am adoptat un memorandum prin care Guvernul îşi arată disponibilitatea de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 milioane de euro pentru RAFO Oneşti în vederea realizării planului investiţional şi pentru realizarea, în fapt, a noului lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim şi care, pe de o parte, va duce la salvarea a peste 1.500-2.000 de locuri de muncă şi, pe de altă parte, va contribui la realizarea unui lanţ petrochimic extrem de important pentru industria şi economia românească”, declara recent premierul Emil Boc.

Acţionarii RAFO au aprobat, în luna iulie, în AGA, un plan investiţional cu un nivel echivalent garanţiilor, pentru modernizarea şi reconstrucţia rafinăriei. Totuşi, garanţiile pentru RAFO le depăşesc chiar şi pe cele acordate Ford pentru construcţia fabricii de maşini la Craiova şi care au fost de 320 mil. euro. Pentru comparaţie, americanii s-au angajat să investească 675 mil. euro în fabrică.

În aceeaşi perioadă în care statul ar face ca un credit să fie foarte uşor de contractat de RAFO şi şi-ar bloca 330 mil. euro în buget, Finanţele pregătesc o emisiune de eurobonduri, adică un împrumut pe pieţe externe, în valoare de până la 1,5 mld. euro. Autorităţile au declarat ieri – coincidenţă sau nu cu faptul că bugetarii intraseră în cea mai mare grevă din istoria postdecembristă – că au bani de salarii la buget, ceea ce înseamnă că măcar presiunea pe lefuri nu mai există.

Pe de altă parte, banii din eurobonduri urmau să fie utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar, agreat cu FMI la 7,3% din PIB în acest an, creat mai ales de sporirea fără precedent a cheltuielilor cu salariile angajaţilor la stat.

Pe 30 septembrie, şeful statului, Traian Băsescu, spunea că “se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat, şi pentru Şantierul Naval Mangalia, toate, mari companii, cu mare capacitate de antrenare pe orizontală a înteprinderilor mici şi mijlocii”. În 2004, tot şeful statului declara că propune “ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti”.

Conform Registrului Comerţului, acţionarii RAFO SA Oneşti sunt Calder-A International Olanda (35,9876%), Petrochemical Holding Gmb Austria (31,674%), Balkan Petroleum Ltd Anglia (20,9869%), Raglam Overseas Limited Cipru (7,5055%), Tender SA (0,6908%), Prospecţiuni SA (2,2701%) şi Atlas GIP SA (0,4738%). Potrivit aceleiaşi surse, Petrochemical Holding este firma care administrează businessul RAFO prin intermediul lui Iakov Goldovskiy (47 de ani), cu cetăţenie rusă, dar născut în Ucraina, care este reprezentant legal şi al lui Miroslav Dermendjiev (50 de ani), director general şi reprezentant permanent. Dermendjiev este cetăţean bulgar. Informaţiile despre cei care controlează RAFO Oneşti sunt aproape inexistente, iar Corneliu Iacobov, fost proprietar al rafinăriei, şi Ovidiu Tender, acţionar minoritar prin intermediul Prospecţiuni şi Tender SA, susţin că nu ştiu foarte multe.

Iacobov a declarat ieri că îl cunoaşte pe Miroslav Dermendjiev, directorul general, pentru că a avut “ceva de rezolvat”, dar nu ştie cine sunt acţionarii. “Sunt ucraineni, aşa ştiu”, a explicat Corneliu Iacobov, care vede însă cu ochi foarte buni decizia Guvernului de a salva RAFO. “Tot timpul am dorit ca RAFO să aibă de lucru, să funcţioneze şi să dea de lucru şi pe orizontală, pentru că este vorba despre 5.000 de slujbe, cu totul. Eu sunt subiectiv când vine vorba despre RAFO”, a explicat Iacobov. La rândul său, Ovidiu Tender, acţionar minoritar al rafinăriei, a spus că nu cunoaşte planurile noilor acţionari, de reconstrucţie şi transformare a rafinăriei în complex energetic, dar că intenţia Executivului este de lăudat. “Au cerut garanţii guvernamentale pentru că, bănuiesc, nu au bani să susţină ei investiţiile şi au nevoie de credite”, a subliniat Tender. Omul de afaceri a mai spus că, de fapt, nu ştie cine sunt cei care controlează rafinăria. “Ucraineni… cred că sunt”, a afirmat Tender.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a explicat ieri pentru Business Standard că, până la ora actuală, instituţia pe care o reprezintă nu a avizat niciun proiect de act normativ pentru garanţii de stat la RAFO şi nici nu a primit vreun document în acest sens
.
Potrivit liderului de sindicat de la RAFO, Ion Marian, memorandumul a fost trimis la Bruxelles spre aprobare. Dacă autorităţile de concurenţă de la Bruxelles vor aviza memorandumul, acesta ar urma să devină act normativ şi să intre în vigoare. Potrivit unor surse guvernamentale, memorandumul a fost înaintat Executivului de către Ministerul Economiei, iar ministrul Adriean Videanu “este cel care ştie cel mai bine povestea cu RAFO”. Videanu a refuzat să răspundă în ultimele două zile întrebărilor repetate ale Business Standard pe această temă.

Planul acţionarilor RAFO este de a crea un complex petrochimic şi de a renunţa la producţia de benzină, iar cele peste 300 milioane de euro care ar urma să fie contractate de la bănci să fie folosite pentru reconstrucţie şi modernizare. RAFO are încă de la începutul anului intenţia de a-şi unifica operaţiunile cu acelea ale companiei de stat Oltchim şi ale Petrochemicals Argeş, divizia de petrochimie a Petrom, cea mai mare companie românească, şi i-a prezentat premierului Emil Boc acest proiect al acţionarilor. RAFO a fost vândută în 2005 printr-un contract semnat între Balkan Petroleum, firmă pe care o controla Marian Iancu, şi Calder-A International. În 2007, Fiscul a anunţat că RAFO Oneşti şi-a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în valoare de 898 milioane de lei (circa 250 milioane de euro).

Novinite: Bulgaria Energy Minister Denies Asking Russia for Belene NPP Loan

Bulgaria Energy Minister Denies Asking Russia for Belene NPP Loan: Bulgaria Energy Minister Denies Asking Russia for Belene NPP Loan
Traikov said that there may be more than two two foreign investors interested in submitting bids for acquiring part of Bulgaria’s planned nuclear plant in Belene.Photo by BGNES

Bulgaria’s Economy and Energy and Tourism Minister, Traicho Traikov, has contradicted Russian claims that Bulgaria has asked for a EUR 3,8 B loan for the construction of Belene NPP.

Traikov was replying to Russian Finance Minister, Alexei Kudrin, who stated earlier that the Russian government was currently considering the loan request. He was speaking after a debate on the Bulgarian energy sector in the Bulgarian parliament.

Traikov also added that there may be more than two two foreign investors interested in submitting bids for acquiring part of Bulgaria’s planned nuclear plant in Belene. He however refused to give further details.

Bulgaria’s Finance Minister, Simeon Djankov, earlier announced that two foreign investors are “very interested” in submitting bids for acquiring 30% of Belene NPP before the November deadline.

energia.gr: Gazprom: Europe Demand For Russia Gas “Flattening Out” In Sept

Demand in Europe for Russian gas has flattened out in September, after falling earlier this year, Russian gas producer OAO Gazprom (GAZP.RS) said Friday.

“Statistics for September show that demand [in Europe] for Russian gas is flattening out,” the company said in a statement.

State-controlled Gazprom has seen exports to Europe, its most lucrative market, fall significantly this year, due to high prices and lower demand amid an economic slowdown.

Europe depends on Russia for more than a quarter of its gas needs.

WSJ: Is Ukraine Fit for the EU?

The Brussels-brokered loan offer may encourage Kiev to clean up its corrupt gas sector.

The European Union just helped put together a consortium of international banks to offer Kiev up to $3.6 billion in loans to buy Russian gas. The idea is to prevent a repeat of the January 2009 crisis, when Moscow shut down gas deliveries to Ukraine after Kiev failed to pay its energy bills. As Ukraine transits 80% of Russian gas exports to the rest of Europe, the stoppage left many EU member states in the cold as well. Ukraine has been hit hard by the economic crisis and is having even more trouble than usual paying for Russian gas. If Ukraine agrees to the terms of the loan, the money may help avert an immediate crisis and trigger badly needed Ukrainian reforms. At the same time, though, the funds will also “Europeanize” the next gas spat, potentially undermining EU-Ukrainian relations.

The money from the International Monetary Fund, the World Bank, the European Bank for Reconstruction and Development and the European Investment Bank will allow Ukraine to continue filling its gas reservoirs. Although the gas will technically belong to Ukraine, EU governments—having arranged the loans to purchase it—will expect Ukraine to maintain uninterrupted supplies. If a crisis breaks out again and Kiev taps “European” gas for its own use, EU governments will be furious and the country’s chances of EU membership will diminish. The gas loans may thus turn out to be the most important test of Ukraine’s EU fitness as Brussels will expect the country to live up to its contractual obligations to deliver gas to Europe. That would be a complete change from the crisis in January 2009, when the EU acted as a “concerned third party.” Back then it treated the gas stoppage as a commercial and political dispute between Ukraine and Russia, helping to broker an agreement between the two parties

This will not be lost on Russia, which is not keen on Ukraine joining the EU. By turning off gas to Ukraine, Moscow could thus force on Kiev a draconian choice: Use stored gas to supply Europe and suffer economically or supply the domestic industry at the expense of EU customers and see its hopes of joining the bloc ruined.

Luckily for Kiev, Russia may now have more reason than ever to avoid another fight: Gazprom, the dominant Russian gas producer, lost over $1 billion in the January crisis, and its financial situation has worsened since then, mostly due to low gas prices on the back of the global financial crisis. This also explains why Moscow has been a more constructive actor in recent months. It has paid in advance the entire annual fee for the rights to transit gas through Ukraine, and it is not claiming penalties (to which it is entitled) for Kiev taking fewer deliveries than it contracted.

But Russian energy maneuvers are only part of Kiev’s problems. Gas is to Ukraine what cocaine was to Colombia—it has corrupted an entire generation of politicians, who grew rich skimming off profits from the gas trade. Billions are stolen through shady intermediaries who handle gas sales to Ukraine and yet more money goes missing in black trade that exploits price differences in gas retail prices on the Ukrainian market. Trading companies buy gas ostensibly destined to poor households at cheaper, subsidized rates and then sell it to some steel smelter for a lot more. Moscow of course happily collaborates with Ukrainian politicians for a share of the booty. The EU increasingly questions whether Ukraine can ever be a reliable transit country, irrespective of what Russia does.

To dispel EU gas-supply fears, Ukraine has granted European monitors wide access to its gas facilities. But that will not be enough. Ukraine needs to reform its gas sector to end corruption and the expensive gas subsidies to households, which are bankrupting the country. If it fails to do so, the pressure will grow on Ukraine to allow even greater European control over its gas system. EU officials have hinted at the possibility of forming a joint EU-Ukrainian consortium by encouraging EU gas companies to take a stake in Naftogaz, the country’s oil and gas monopoly.

Europe’s entry into a joint gas consortium, though, would be an imperfect solution. Those EU governments that are traditionally close to Moscow, such as Germany and Italy, would want to avoid a fight with Russia and probably insist that the country be included in the consortium. But this would be tantamount to putting a fox in charge of a chicken coop. Russia has little regard for Ukrainian sovereignty, and it would surely try to use its control over the country’s gas grid to undermine Ukraine’s attempts to draw closer to the EU.

Far better for Ukraine to continue running its own gas pipelines. To that end, EU pressure on Ukraine to reform its gas laws to fight corruption and cut consumption would be more constructive than its direct involvement. The recent loan offer is a step in the right direction; it requires Ukraine to introduce reforms first in order to qualify for the money.

Kiev has of course failed to live up to similar reform pledges in the past. This time, things are different. Ukraine needs foreign money to keep the gas flowing. Also, until recently, Ukrainian leaders could semi-convincingly argue that reforms, which would raise domestic gas prices, should wait until the economy improves and until after presidential elections scheduled for January 2010. But the World Bank is ready to spend part of its $500 million offer on mitigating the social impact of higher gas prices. So those concerns are no longer as relevant as they used to be.

The Ukrainian government has now started raising gas prices for households, although some subsidies remain. After the elections, there will be no more excuses for postponing further reforms. To remain solvent and truly autonomous, Ukraine needs to consume less gas and clean up its gas trading system. As Europe could soon “own” part of Ukraine’s gas reserves, a failure to reform could otherwise set up Kiev and Brussels for a serious showdown during the next gas spat and sink Ukraine’s EU membership plans. Let’s hope the EU-arranged loans will help concentrate minds in Kiev.

RIA Novosti: Energy giant Gazprom to move into fast food

MOSCOW, October 5 (RIA Novosti) – Gazprom subsidiary Gaztorgpromstroy is to open a series of supermarkets and a fast food chain, Russian business daily Kommersant said on Monday.

According to the newspaper, Gaztorgpromstroy will use 400 stores and canteens which currently only cater to Gazprom employees for its new up-market supermarkets and Naraskhvat restaurants.

Most of the stores and restaurants will be located in Siberia and the Urals, the site of Gazprom’s largest natural plants. However, several restaurants may be also opened in central Russia.

Gazprom’s subsidiaries include Gazprombank, Gazprom-Media, Gazpromgeofizika, the Promstroybank of Russia, Sibneftegas, and Uraltransgaz.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.