revista presei 6 august

2009/08/06

Euractiv: Europa ‘cumpara’ de la Ucraina siguranta energetica de 1,7 mld dolari

Europa 'cumpara' de la Ucraina siguranta energetica de 1,7 mld dolari

Comisia Europeana si institutiile financiare internationale au ajuns la un acord cu Ucraina pentru reformarea sectorului gazelor din aceasta tara. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii si-au aratat disponibilitatea de a imprumuta Ucraina.
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare va lua in considerare acordarea unui imprumut de 300 de milioane de dolari companiei Naftogaz, pentru stocarea de gaze si reabilitarea instalatiilor de tranzit, urmand ca in 2010 sa poata fi acordat un nou imprumut de 450 de milioane.

Banca Mondiala va lua in discutie acordarea unui imprumut de 500 de milioane de dolari guvernului ucrainean, pentru sustinerea reformelor fiscale si structurale, asistenta sociala si achizitii publice.

Banca Europeana de Investitii a confirmat disponibilitatea de a oferi un imprumut de 450 de milioane de euro pentru reabilitarea si modernizarea sistemelor de tranzit al gazelor.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus: “Sunt extrem de multumit ca s-a ajuns la un acord politic cu Ucraina in privinta sectorului sau de gaze, lucru care deschide calea pentru un pachet de asistenta financiara din partea Institutiilor Financiare Internationale pentru Ucriana. Acordul ar trebui sa ofere stabilitatea necesara pentru a reduce semnificativ riscul unor alte crize ale gazelor intre Ucraina si Rusia, astfel oferind siguranta furnizarii la care se asteapta statele membre si consumatorii nostri.”

“Angajamentele luate de premierul ucrainean Timoshenko ar trebui sa

asigure o transparenta sporita si o viabilitate pe termen lung a sectorului ucrainean al gazelor si sper ca termenele stricte stabilite in agenda de reforme vor fi respectate intru totul,” a mai spus Barroso.

“Cred ca acest acord ar trebui sa ajute Ucraina sa devina un partener energetic mai de incredere atat in beneficiul Uniunii Europene cat si al poporului ucrainean.”

In Romania, ministrul Vasile Puscas a salutat acordul pe care Comisia Europeana l-a semnat cu Ucraina, prin care aceasta va incepe modernizarea retelei de depozitare, transport si distributie a gazului, ceea ce demonstreaza ca “securitatea aprovizionarii cu energie continua sa reprezinte o prioritate pentru Uniunea Europeana.”

“Faptul ca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso si autoritatile comunitare au convins Ucraina ca modul prin care se poate avansa in problema energetica este moderinzarea propriului sistem, mai ales pentru a realiza o distributie eficienta, este un lucru pozitiv. Sper ca acest acord va fi in beneficiul consumatorilor locali, al celor europeni si, nu in ultimul rand, al romanilor”, a adaugat ministrul Vasile Puscas.

Ziare.com: Timosenko: Ucraina si-a platit factura pentru gazul rusesc

Ucraina si-a platit factura pentru gazul rusesc livrat in luna iunie, in valoare de 605 milioane de dolari, a anuntat miercuri premierul Iulia Timosenko



“iIn prezent, Guvernul a virat 605 milioane de dolari pentru a plati gazul rusesc” depozitat in rezervoarele subterane, a spus Timosenko, citata de AFP.

Ucraina trebuie sa isi umple rezervoarele de gaz in timpul verii. Aceste depozite permit asigurarea tranzitului gazului rusesc cumparat de UE.

Vineri, Kievul si mai multe institutii financiare internationale au ajuns la un acord pentru a finanta reforma sectorul ucrainean al gazului si pentru a-si umple rezervoarele, ceea ce ar permite evitarea unei noi crize in iarna.

Acordul ar permite acordarea a pana la 800 de milioane de dolari (circa 570 de milioane de euro) din partea Bancii mondiale si a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in octombrie 2009.

La randul sau, Fondul Monetar International (FMI) a deblocat 3,3 miliarde de dolari (2,35 miliarde de euro), a treia tranta dintr-o linie de credit de 16,4 miliarde de dolari, acordata Ucrainei pe o perioada de doi ani. O parte din aceste fonduri va putea fi folosita pentru a ajuta Ucraina sa isi umple rezervoarele. Dar suma exacta nu a fost precizata.

Un sfert din gazul consumat in UE provine din Rusia, dintre care 80% tranziteaza prin Ucraina. La inceputul lunii ianuarie, europenii s-au confruntat cu o suspendare a livrarilor de gaz rusesc, din cauza unui diferend comercial intre Kiev si Moscova.

Ziare.com: Gazprom confirma ca Ucraina a platit gazul rusesc

Gigantul rus Gazprom a confirmat joi ca Ucraina si-a onorat factura pentru gazul rusesc care i-a fost livrat in luna iulie.

Compania ucraineana Naftogaz a “platit in totalitate livrarile de gaz din iulie”, a anuntat conducerea Gazprom intr-un comunicat.

Miercuri, premierul ucrainean Iulia Timosenko afirmase ca Guvernul ucrainean a virat 605 milioane de dolari pentru a plati gazul rusesc depozitat in rezervoarele sale subterane.

Ucraina trebuie sa isi umple rezervoarele de gaz in timpul verii. Aceste depozite permit asigurarea tranzitului gazului rusesc cumparat de UE.

Vineri, Kievul si mai multe institutii financiare internationale au ajuns la un acord pentru a finanta reforma sectorul ucrainean al gazului si pentru a-si umple rezervoarele, ceea ce ar permite evitarea unei noi crize in iarna.

Acordul ar permite acordarea a pana la 800 de milioane de dolari (circa 570 de milioane de euro) din partea Bancii mondiale si a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in octombrie 2009.

La randul sau, Fondul Monetar International (FMI) a deblocat 3,3 miliarde de dolari (2,35 miliarde de euro), a treia tranta dintr-o linie de credit de 16,4 miliarde de dolari, acordata Ucrainei pe o perioada de doi ani.

O parte din aceste fonduri va putea fi folosita pentru a ajuta Ucraina sa isi umple rezervoarele. Dar suma exacta nu a fost precizata.

Un sfert din gazul consumat in UE provine din Rusia, dintre care 80% trece prin Ucraina. La inceputul lunii ianuarie, europenii s-au confruntat cu o suspendare a livrarilor de gaz rusesc, din cauza unui diferend comercial intre Kiev si Moscova.

Ziua: Gazprom isi reduce dependenta de Europa

Gazprom, cel mai mare producator de gaze naturale din lume, intentioneaza sa inceapa sa livreze gaze naturale din estul Siberiei catre Asia, unde cresterea cererii ar putea depasi in urmatorii 20 de ani cresterea din pietele europene,

relateaza Bloomberg, citat de NewsIn. Potrivit directorului executiv al companiei, Gazprom va livra gazele suplimentare la est de campurile Yakutia.

O crestere puternica a cererii din Asia ar putea aduce noi oportunitati de export pentru Gazprom, in contextul in care compania incepe exploatarea unor noi campuri in Siberia. Gazprom, care a exportat in 2008 gaze naturale numai catre vest, a intrat pe piata asiatica in acest an, prin livrarea de gaz petrolier lichefiat din campul Sakhalin. Grupul incearca sa gaseasca clienti in regiune, dupa ce disputele cu Ucraina, legate de preturi, au dus la sistarea livrarilor catre Europa de doua ori din 2006.

“Gazprom tinteste Asia de Sud-Est pentru ca este piata logica si normala” pentru gazele din Yakutia, a declarat Mikhail Korchemkin, director executiv East European Gas Analysis. “Este o piata mare, aflata in crestere”, a adaugat el. Cererea de gaze naturale va creste in Asia cu circa 3,6% anual pana in 2030, in contextul in care cresterea economica sustine consumul de combustibil, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (IEA). Pe de alta parte, cererea din Europa va creste, in medie, cu numai 1% anual pana in 2030.

Vocea Rusiei: Federaţia Rusă şi Turcia au semnat protocolul de colaborare în sfera petrolului

Prim ministrul Rusiei Vladimir Putin şi prim ministrul Turciei Tayyip Erdogan la încheirea tratativelor de la Ankara au semnat documente referitoare la colaborarea dintre cele două ţări în sferele gazului şi petrolului, transmite RIA Novosti.

Protocolul cu privire la colaborare în sfera gazului, prevede între altele acordul Turciei în vederea construirii conductei de gaz „South Stream” prin apele ei teritoriale. Tot în el se specifică cointeresarea părţilor în construirea conductei de gaz „Şuvoiul albastru-2”.

RIA Novosti: Russia refuses to join Energy Charter – Putin

MOSCOW, June 6 (RIA Novosti) – Prime Minister Vladimir Putin has ordered the Russian government to officially notify foreign states of Russia’s refusal to join the Energy Charter, the government press service reported Thursday.

Putin’s order says the Energy Ministry’s proposal agreed with the Foreign Ministry and other bodies of executive power has been accepted.

The original Energy Charter was signed in The Hague on December 17, 1991. Russia signed the document in Lisbon in 1994 but did not ratify it.

Negotiations on Russia joining the Energy Charter had been held since January 2000.

The Energy Charter and related documents are based on five key elements: the encouragement of capital investment in the energy sector; state sovereignty over natural resources; free access to energy markets; free transit of energy products; and free flow of capital linked with investment in energy.

Russia fears that if it ratified the Energy Charter the European Union could demand it end the monopoly on access to the Russian pipeline system. At the same time, without ratification of the document, the European internal energy market remains closed to Russian energy companies.

energia.gr: Ankara gives green light, «in principle» for South Stream pipeline’s passage

Turkey has agreed “in principle” to allow the South Stream gas pipeline to pass through its territorial waters, a senior Russian official said yesterday ahead of a visit by Prime Minister Vladimir Putin to Turkey.

Putin’s trip follows a signing ceremony in Ankara last month for transit agreements for the rival Nabucco gas pipeline, a European Union-backed project designed to counter Russia’s strong influence on European energy supplies.

“An agreement has been reached in principle to start construction work,” Yuri Ushakov, deputy head of government staff, told a news briefing. He said the Turkish government will also give permission to begin a feasibility study “within days.”

A Turkish government source, who declined to be identified, confirmed to Reuters Turkey will agree to allow the South Stream gas pipeline to pass through its territorial waters. Ushakov said a protocol on cooperation in the gas industry, due to be signed by Putin and Turkish Prime Minister RecepTayyip Erdogan today in Ankara, would also set a date for the start of construction work.

energia.gr: Russia Official:Turkey To OK S Stream Construction Thu

Turkey will grant permission for the construction of the South Stream gas pipeline across its Black Sea sector when it signs a bilateral protocol with Russia Thursday, the RIA Novosti news agency reported Wednesday, citing a Russian government official.

“The parties will ensure the conditions for approval of the construction,” Yury Ushakov, a deputy government chief of staff, is quoted as saying.

The protocol is due to be signed by the Russian and Turkish prime ministers in Ankara Thursday, Ria Novosti reports.

Ushakov declined to specify the date for the commencement of the gas pipeline construction, saying it would be agreed by both premiers.

Standard.ro: Ajutoare de stat pentru reţelele de energie şi gaze

Consiliul Concurenţei (CC) a avizat schema de ajutor de stat privind “Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale” şi a transmis Comisiei Europene (CE) notificarea acesteia, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Schema, iniţiată de Ministerul Economiei, va fi pusă în aplicare după obţinerea aprobării din par­tea forului comunitar. Ajutoarele de stat se vor acorda sub formă de alocări financiare nerambursabile, atât din fonduri comunitare, cât şi din fonduri naţionale. Schema se va desfă­şu­ra până în 2013, bugetul total fiind de 28,4 mil. euro. Valoarea maximă a ajutorului de stat înseamnă 40% din costurile eligibile ale investiţiilor pentru cei care investesc în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 50% pentru celelalte şapte regiuni de dezvoltare.

Romania Libera: Romania, copilul problema al OMV

In timp ce afacerile OMV din Romania au incetinit si viitoarele investitii sunt puse sub semnul intrebarii, compania austriaca demareaza o veritabila ofensiva in Turcia, relateaza, in editia de joi, cotidianul economic austriac Wirtschaftsblatt, citat de Agerpres.

Seful OMV Wolfgang Ruttenstorfer a tras frana de urgenta si reconsidera angajamentul subsidiarei sale din Romania, Petrom. El urmeaza a decide pana la sfarsitul anului daca va mai face investitia programata de 1,5 miliarde euro in modernizarea a doua rafinarii din Romania.

“In Romania, consumul de gaze a scazut cu 30 de procente”, spune seful OMV. Cantitatea de gaze vandute de Petrom a scazut in cel de-al doilea trimestru al anului cu 27%, in timp ce pe alte piete scaderile au fost cuprinse intre 5 si 15 procente.

“Cu aceasta, s-a spart ultima mare piata de crestere din Europa de Sud-Est”, apreciaza Philipp Chladek, analist al Raiffeisen Centrobank. Petrom a fost afectata in special de declinul puternic al industriilor mari consumatoare de energie, precum cea a otelului sau a ingrasamintelor. Acesta este si motivul pentru care numarul angajatilor disponibilizati din Romania a crescut rapid: nu mai putin de 4.840 de locuri de munca au fost desfiintate.

OMV nu s-a decis deocamdata cum va proceda pe mai departe in Romania. Compania austriaca afirmase in repetate randuri ca abia dupa modernizarea rafinariilor Petrom va putea intra cu adevarat in zona de profit, a reamintit Chladek, care se intreaba totodata daca nu cumva “procesul de recuperare a Europei de Est a ajuns la sfarsit”.

Un lucru este cert: sperantele OMV se indreapta acum catre piata turceasca. In prezent, OMV negociaza cu actionarul majoritar al Petrol Ofisi, Dogan Holding, o eventuala preluare a 41,48% din actiunile companiei. “Analizam toate posibilitatile, inclusiv cea a unei preluari integrale”, spune Ruttenstorfer.

Aceasta ar putea sa coste OMV pana la un miliard de euro. Directorul OMV nu-si pune deocamdata problema finantarii. Si nici nu este cazul, apreciaza Wirtschaftsblatt, de vreme ce gradul de indatorare al concernului energetic austriac este de doar 28%, in pofida rezultatelor slabe din al doilea trimestru. In plus, analistii estimeaza ca OMV dispune de pana la 5 miliarde euro in numerar.

Nu se poate spune deocamdata daca OMV este interesata de statiile de alimentare ale Petrol Ofisi. Chladek crede ca, prin intermediul Petrol Ofisi, OMV doreste sa obtina licente de rafinare in Turcia. De altfel, OMV intentioneaza sa vanda aproximativ 200 de statii de alimentare din Austria, Italia si Germania si va spori doar numarul statiilor profitabile Viva.

Adevarul: Profitul OMV a scăzut cu 84% în primul semestru

Grupul austriac de petrol şi gaze naturale OMV – acţional majoritar al Petrom – a raportat, miercuri, scăderea cu 84% a profitului net obţinut în primul semestru din 2009, la 185 milioane dolari, conform comunicatului emis de companie.


Profitul operaţional al OMV, în primele şase luni ale anului, a scăzut cu 71%, la 503 milioane euro, faţă de rezultatul din primul semestru din 2008, când grupul austriac înregistrase un profit operaţional de 1,74 miliarde euro.

OMV a înregistrat, în al doilea trimestru din 2009, o scădere cu 79% a profitului net după plata intereselor minoritare, la 144 milioane euro, de la 684 milioane euro, în al doilea trimestru din 2008. În primul trimestru al anului, compania a raportat un profit de 40 milioane euro.

Profitul operaţional a scăzut de asemenea, cu 75%, la 237 milioane euro, de la 951 milioane euro, în al doilea trimestru din 2008. În primul trimestru, OMV a afişat un profit operaţional de 266 milioane euro.

Romania Libera: Profitul Petrom, cu 45% mai mic

Gigantul energetic Petrom, cea mai mare companie din Romania, a raportat pentru al doilea trimestru din 2009 un profit net de 417 milioane lei, in scadere cu 39% fata de rezultatul din perioada similara din 2008, pe fondul unor afaceri in coborare cu 37%, pana la 2,89 miliarde lei. Profitul Petrom din trimestrul al doilea a depasit lejer media estimarilor analistilor, de 218 milioane lei. Profitul operational (EBIT) din al doilea trimestru a coborat cu 67%, la 275 milioane lei, fiind influentat de preturile nefavorabile la titei, de cresterea cheltuielilor cu amortizarea, precum si de

scaderea vanzarilor. Cumulat pe primele sase luni, Petrom a inregistrat un profit net de 923 milioane lei, in scadere cu 45% fata de acelasi interval din 2008, iar afacerile s-au comprimat cu 28%, la 5,93 miliarde lei. Investitiile din primul semestru s-au cifrat la peste 2 miliarde lei, cu 40% mai mici decat in 2008.

Standard.ro: Hedgingul şi dividendele au făcut 60% din profitul Petrom

Petrom, cea mai mare companie din România, a obţinut în primele şase luni ale anului un câştig de 923 milioane de lei (219 milioane de euro), cu mult peste estimările analiştilor. Aproape 60% din profit vine din rezultatul financiar, respectiv din hedging, din dividendele mai mari de la filiale şi din câştigurile din evoluţia ratei de schimb.

Câştigul financiar i-a permis Petrom să îl întreacă, după primele şase luni ale anului, pe proprietarul său austriac, grupul OMV, care a avut un profit de 185 milioane de euro. “Am câştigat datorită hedgingului, deoarece 45% din producţie este asigurată pentru un baril între 65 şi 80 de dolari, iar preţul petrolului a fost mai jos de atât”, a explicat pentru Business ­Standard Mariana Gheorghe, CEO ­Petrom. Astfel, profitul financiar a crescut în primul semestru până la 550 milioane de lei (131 milioane de euro), de aproape trei ori mai mult faţă de nivelul de 199 milioane de lei, din aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea s-a produs, în principal, “datorită folosirii instrumentelor de acoperire a riscului, care au generat câştiguri, financiare în valoare de 339 milioane de lei, dar şi datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate de la filiale şi a câştigului din evoluţia ratei de schimb valutar”.

Câştigul OMV a scăzut cu 84% în primul semestru, la 185 milioane de euro, de la 1,13 miliarde de euro în prima jumătate a anului trecut, în contextul reducerii veniturilor din vânzări cu 35%, la 8,4 miliarde de euro, de la 12,91 miliarde de euro. >energie/06

În al doilea trimestru, profitul Petrom (SNP), de 417 milioane de lei (98,6 milioane de euro), se plasează cu 39% sub valoarea de la finele intervalului aprilie-iunie din 2008, dar mult mai bine decât estimările analiştilor. Anterior anunţării rezultatelor financiare, analiştii vedeau câştigul Petrom în scădere cu 68,2% în trimestrul al doilea, la 218 milioane de lei (51,9 milioane de euro).

“Analiştii s-au înşelat atât de mult pentru că, în general, se uită la preţul petrolului şi la cursul de schimb. Astea sunt ipotezele mari pe care ei se bazează atunci când fac previziuni. Rezultatul financiar, rezultatele financiare în general, nu poate fi anticipat pentru că informaţiile nu sunt publice în această zonă”, a comentat Mariana Gheorghe.

În prima jumătate de an, Petrom a avut din nou pierderi puternice din activitatea de rafinare, zona cea mai vulnerabilă a societăţii petroliere integrate. Pe acest segment, compania a înregistrat o pierdere de 394 milioane de lei (93,8 milioane de euro), dublă faţă de perioada similară a anului trecut.

“Am avut din nou pierderi din rafinare, de 400 milioane de lei. Acum, revizuim întreg portofoliul de activităţi şi vom vedea ce decizie luăm”, a spus Mariana Gheorghe. Referitor la posibilitatea vânzării rafinăriei Arpechim, directorul Petrom a spus că sunt evaluate mai multe opţiuni. “Orice este posibil”, a punctat Mariana Gheorghe, adăugând că, în prezent, nu se află în negocieri pentru această externalizare. Cifra de afaceri a Petrom din primele şase luni ale anului a ajuns la 5,926 miliarde de lei (1,41 miliarde de euro), în scădere cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut.

Veniturile companiei au fost de 6,88 miliarde de lei (1,62 miliarde de euro), cu 30,6% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Liderul pieţei petroliere interne a raportat cheltuieli de 5,879 miliarde de lei (1,39 miliarde de euro), cu 25,14% mai mici, ca urmare a unui amplu program de reducere a costurilor, pe fondul crizei economice, şi de securizare a cash-flow-ului, luând credite de peste 1,5 miliarde de euro.
Potrivit directorului general executiv al firmei petroliere, criza economică va afecta piaţa carburanţilor mai mult în al doilea semestru decât în prima parte a anului, fiind posibilă o scădere de 5% pe retail şi de 5-15% pe partea de vânzări comerciale.

“Este posibilă o scădere de 5% pe retail, până la finele anului, deoarece criza economică are ca efect scăderea consumului şi a puterii de cumpărare, deci a vânzărilor. Pe sectorul comercial, de la o scădere de 10% în primul semestru, în funcţie de evoluţia economică, anticipăm o scădere de 5-15% până la sfârşitul anului”, a afirmat Mariana Gheorghe. Potrivit acesteia, piaţa de retail a stagnat în primul semestru, iar vânzările comerciale au scăzut cu 10%. De asemenea, piaţa gazelor naturale va scădea cu 19-21% pe întreg anul, ca urmare a reducerii consumului industrial, estimează compania.

Petrom şi-a elaborat bugetul pentru 2009 bazându-se pe o estimare de creştere economică negativă de 4-6% a Produsului Intern Brut, iar deocamdată nu are în vedere o revizuire a acestuia, deşi directorul general executiv întrevede chiar posibilitatea ca economia să coboare cu 8% în acest an.

“Nu ne vom schimba bugetul decât dacă, prin revizuirea portofoliului de producţie, vom vedea că avem nevoie. Încă nu avem cifrele necesare pentru o revizuire”, a explicat Mariana Gheorghe.

Vânzarea activităţilor de petrochimie ale rafinăriei Arpechim depinde şi de cumpărător, nu doar de Petrom, iar combinatul chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea este singurul ofertant, au mai spus oficialii companiei petroliere.

“Oltchim rămâne în continuare partenerul preferat pentru vânzarea petrochimiei. (…) Suntem gata să facem tranzacţia cu Oltchim, dar depinde dacă pot şi ei”, a afirmat Gheorghe. În urmă cu doi ani, şeful Petrom declara că Oltchim este partenerul preferat pentru preluarea acestor active. Oltchim încearcă din 2006 să cumpere petrochimia de la Arpechim, care i-ar asigura astfel stabilitate în privinţa materiilor prime, dar deocamdată nu dispune de fondurile necesare.

Mariana Gheorghe a mai spus că speră ca tranzacţia cu Oltchim să aibă loc în lunile următoare. Petrom va continua procesul de restructurare, ce include şi renunţarea la o parte dintre angajaţi, iar reprezentanţii companiei spun că grupul şi-a “întărit poziţia” în privinţa litigiilor cu foşti şi actuali angajaţi. “Ne-am întărit poziţia, avem documente justificative. Gestionăm, pentru noi, în modul cel mai responsabil această criză, astfel încât impactul financiar asupra companiei să fie cât mai mic. Vom continua restructurarea până când vom atinge nivelul de competitivitate dorit”, a mai declarat directorul general al companiei petroliere.

Petrom a constituit provizioane de 1,3 miliarde de lei (peste 300 milioane de euro) pentru aceste litigii, survenite în urma unor interpretări diferite ale unor clauze din Contractul Colectiv de Muncă. Compania avea, la jumătatea anului, 29.103 angajaţi, faţă de 33.311 salariaţi la finele anului trecut, ceea ce înseamnă că între timp a restructurat 4.208 posturi.

Petrom deţine o reţea de 550 de benzinării, rafinăriile Petrobrazi şi Arpechim şi operaţiuni în domeniul explorării şi extracţiei de petrol şi gaze naturale. Pachetul majoritar de acţiuni al companiei este controlat, din 2004, de grupul austriac OMV, care deţine 51% din capital.
Alţi acţionari importanţi sunt Ministerul Economiei, cu 20,64%, iar Fondul Proprietatea controlează 20,11% din titlurile Petrom. Restul de 8,24% din acţiuni sunt listate la BVB.


OMV negociază achiziţia Petrol Ofisi pentru 1,2 mld. dolari

  • Grupul austriac de petrol şi gaze OMV, proprietarul Petrom, poartă discuţii cu Dogan Holding privind preluarea a 54,17% din acţiunile retailerului de carburanţi Petrol Ofisi din Turcia, evaluat, potrivit agenţiei Reuters, la 1,2 miliarde de dolari.
  • OMV deţine deja 41,58% din acţiunile Petrol Ofisi, după ce a intrat în acţionariatul companiei în anul 2006, se arată într-un comunicat al OMV şi Dogan Holding.
  • Grupul Dogan se confruntă cu dificultăţi financiare, iar vânzarea Petrol Ofisi ar putea reprezenta o oportunitate pentru consolidarea capitalului şi atragerea de lichidităţi.
  • OMV a vândut, în prima parte a acestui an, participaţia de 21,5% deţinută la compania MOL din Ungaria, pentru 1,4 miliarde de euro, ieşind din acţionariatul acestui grup.
  • Profitul EBIT al OMV pe segmentul de explorare şi producţie, echivalent cu valoarea vânzărilor grupului pe acest segment fără taxele plătite pentru ţiţeiul extras, a scăzut cu 69% în primul semestru din acest an, la 476 milioane de euro, de la 1,51 miliarde de euro în perioada similară din 2008, se mai arată în raportul publicat ieri. Divizia de rafinare şi marketing a grupului austriac a înregistrat un EBIT negativ de 39 milioane de euro, faţă de 243 milioane de euro în prima jumătate a anului trecut.


Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter