revista presei 5 februarie

2010/02/05

money.ro: Consiliul Concurenţei analizează înfiinţarea companiei de energie Hidroenergetica

Compania Naţională de Energie Hidroenergetica, a cărei înfiinţare a fost aprobată vineri prin Hotărâre de Guvern, se află în atenţia Consiliului Concurenţei. Acesta analizează posibile efecte anticoncurenţiale.

Autoritatea de concurenţă a anunţat că analizează înfiinţarea Hidroenergetica prin fuziunea unor sucursale Hidroelectrica, Filiale pentru Reparaţii şi Servicii Hidroserv, Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, CNH, Sucursala Electrocentrale Paroşeni şi Sucursala Termoserv Paroşeni din Termoelectrica.

Consiliul Concurenţei analizează această situaţie din perspectiva unor posibile efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. Potrivit legii, operaţiunile de concentrare economică ce depăşesc pragurile valorice prevăzute de lege trebuie notificate Consiliului Concurenţei pentru ca acesta să analizeze în ce măsură ele sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal.

Înfiinţarea marii companii energetice Hidroenergetica şi a Electra a fost aprobată pe 29 ianuarie prin Hotărâre de Guvern. Consiliul Concurenţei a declanşat, de altfel, din proprie iniţiativă în cursul lui ianuarie o investigaţie referitoare la piaţa energiei electrice. Motivul a fost şi atunci identificarea unor eventuale disfuncţionalităţi de natură anticoncurenţială precum şi stimularea transparenţei pe acestă piaţă, foarte importantă pentru consumatorii români şi economia românescă.

EVZ: Subvenţii tăiate pentru culturile energetice

Subvenţiile pentru culturile energetice, în cadrul schemelor de plăţi pe suprafaţă, nu vor mai fi acordate din acest an, a anunţat ieri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsura se aplică la nivelul întregii Uniuni Europene, unde plata maximă a fost stabilită la 45 euro/hectar, în limita unui plafon maxim de 2 milioane hectare.

Marii producători agricoli din ţară s-au arătat nemulţumiţi de decizia sistării subvenţiilor. Ioan Niculae, patronul InterAgro, ne-a declarat că nu ştia despre această măsură. „Anul a început prost de tot. Nici subvenţiile clasice pe hectar nu le-am primit, aşa că ne îndreptăm spre faliment cu paşi rapizi”, spune Niculae.

Potrivit acestuia, zeci de mii de hectare de rapiţă şi porumb, folosite pentru producţia de biodiesel şi bioetanol, sunt în pericol de a nu mai fi cultivate. Omul de afaceri spune că, nemaiprimind subvenţie, va plăti mai puţin fermierilor de la care achiziţionează rapiţă. În plus, lipsa subvenţiei se va reflecta şi în preţul propriei producţii, care se va scumpi.

Niculae şi-a deschis anul trecut şi o fabrică de bioetanol la Zimnicea, pe bază de porumb. La rândul său, Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE 3 Brazi, spune că va reduce suprafaţa cultivată de rapiţă, dar totul va depinde de cum va evolua preţul. „Dacă o să fie un preţ bun la rapiţă fără subvenţii, o să cultivăm în continuare. Piaţa reglează preţul”, a afirmat Tărâţă.

Plăţi de 3 milioane euro

TCE 3 Brazi este cel mai mare cultivator de rapiţă la nivel local, cu peste 11.100 de hectare, potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Potrivit Comisiei Europene, subvenţiile pentru culturile energetice nu mai sunt necesare „datorită cererii mari de produse din acest sector pe piaţa internaţională” şi introducerii de obiective obligatorii pentru 2020 în ceea ce priveşte biocombustibilii.

  • La nivelul României, în 2007 sau acordat plăţi pentru o suprafaţă totală de circa 22.000 hectare (rapiţă, porumb, soia şi floarea-soarelui), în valoare totală de aproximativ 682.519 euro.

  • În 2008, s-au dat 1.470.000 euro, pentru 32.650 de hectare. Pentru 2009, plăţile sunt în curs de acordare – aproximativ 3,128 milioane euro, pentru 69.509 de hectare.

Adevarul: Bătălia gazelor: butelie sau conductă

Circa două milioane de familii din România folosesc buteliile pentru aragaz

Circa două milioane de familii din România folosesc buteliile pentru aragaz

Numărul celor care folosesc butelii pentru aragaz este doar cu 20% mai mic decât cel al consumatorilor racordaţi la reţeaua de gaze. Cei mai importanţi furnizori de butelii şi-au propus creşteri pentru 2010, chiar dacă piaţa s-a contractat anul trecut, iar reţelele de gaze continuă să se extindă.

Afacerile cu butelii de gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru aragaz au prins extrem de bine în zonele unde nu există distribuţie de gaze sau aceasta nu este destul de extinsă.

Potrivit companiilor care activează pe această piaţă, anul trecut s-au vândut circa 282.000 de tone de GPL, ceea ce înseamnă aproximativ 26 de milioane de butelii, mai puţin cu 8-10% faţă de anul 2008, ca urmare a scăderii consumului, dar şi pentru că reţelele de gaze continuă să se extindă. Prin urmare, la un consum mediu de o butelie la trei săptămâni – o lună, circa două milioane de familii folosesc buteliile pentru aragaz.

Numărul acestora este puţin mai mic decât al consumatorilor casnici de gaze, care se ridică la 2,5 milioane, potrivit Strategiei Energetice a României.

În general, în zonele acoperite de reţelele de distribuţie a gazelor naturale, consumul de butelii de aragaz este scăzut.

„Totuşi, sunt clienţi care preferă utilizarea buteliilor de gaz în aplicaţii punctuale. Alţi clienţi utilizează butelii chiar în condiţiile în care există reţele de distribuţie a gazului, datorită faptului că folosirea lor beneficiază de o versatilitate a transportului”, au declarat, pentru „Adevărul”, oficialii ButanGas, grup prezent în zece ţări, care deţine în România 16% din piaţa de butelii.

Ţinta principală:sudul ţării

Aceştia şi-au concentrat afacerile din zona rurală în sudul Munteniei şi în Moldova, în timp ce, pe segmentul urban, au atacat oraşele cu o reţea de gaze slab reprezentată, precum Oradea, Turnu Severin şi Constanţa.

Cu peste 5.000 de puncte de vânzare a buteliilor, compania urmăreşte o creştere cu 10% a reţelei în 2010 şi atingerea unei cote de 20% din piaţă.

La rândul său, Gabriel Stoicescu, director Petrom LPG, lider pe acest segment cu o cotă de 37% la nivelul anului 2009, consideră că succesul buteliilor în faţa racordului la reţea îl reprezintă preţul accesibil şi independenţa faţă de alte surse de energie.

Petrom dispune de circa 9.300 de puncte de vânzare, iar împărţirea pe zone este oarecum egală. „Deocamdată ne concentrăm pe optimizarea acestor puncte de vânzare. Vom creşte acest număr dacă piaţa o cere”, ne-a declarat Stoicescu. Ţinta pentru Petrom în acest an este depăşirea unei cote de 40% din piaţă.

Însă unul din marile dezavantaje ale utilizării buteliilor este faptul că acestea trebuie înlocuite. Astfel că jucătorii din domeniu vin în întâmpinarea acestui inconvenient prin livrări la domiciliu, cum e cazul serviciului introdus de Rompetrol în 2008 în Constanţa, unde buteliile ajung la solicitant în maximum 24 de ore. Reprezentanţii Rompetrol arată că principalii factori care determină populaţia să utilizeze buteliile pentru aragaz este uşurinţa de procurat şi siguranţa în exploatare, fără alte costuri suplimentare.

În prezent, Rompetrol Gas are în România circa 7.500 de puncte de distribuţie, concentrate tot în zona de sud a ţării, unde există o tradiţie în utilizarea buteliilor, din cauza reţelei de gaze slab dezvoltate. Rompetrol Gas şi-a propus pentru acest an extinderea cu aproximativ 10% a punctelor de distribuţie, mizând pe zona de vest a ţării şi pe regiunea Moldovei, ţintind o cotă de piaţă de 12% în 2010, faţă de nivelul de 10% din 2009.

Racordul, cost suplimentar

Care sunt avantajele buteliilor? Dacă locuiţi la casă, tarifele pentru racordul la reţeaua de gaze vor atârna greu în bugetul familiei. Potrivit distribuitorilor de gaze, dacă reţeaua de gaze trece pe strada pe care locuiţi, racordul costă, în medie, 1.500 de lei.

Însă această sumă variază în funcţie de costurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor deţinătorilor de utilităţi (apă, canal, electricitate, telecomunicaţii etc), de debitul de gaze solicitat, de diametrul şi lungimea branşamentului, dar şi de categoria terenului. De exemplu, Alina Malanga din comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, a plătit în total pentru racordul la reţeaua de gaze 2.500 de lei în primăvara anului trecut. Dacă nu există în apropiere o reţea de distribuţie, costurile sunt şi mai mari.

Pe de altă parte, dacă locuiţi la bloc şi folosiţi gazele doar pentru aragaz, balanţa s-ar putea înclina în favoarea utilizării gazelor. Familia Stancu, formată din patru membri, care locuieşte într-un bloc de opt etaje din Capitală, a plătit pentru luna decembrie o factură la gaze de 26 de lei. În schimb, preţul unei butelii de nouă kilograme de la ButanGas este de 36-38 de lei, varianta de 11 kilograme de la Rompetrol costă 45 de lei, iar tarifele practicate de Petrom variază între 37 şi 50 de lei pentru buteliile de 9, 10 şi 12 kilograme.

Previziuni pentru 2010

În ceea ce priveşte evoluţia consumului de butelii în acest an, companiile de profil au păreri împărţite. În timp ce Rompetrol mizează pe o creştere de 4%, oficialii ButanGas se aşteaptă la o scădere de cel puţin 3-4%, iar Petrom estimează un uşor regres cauzat de inerţia din 2009.

Nu încărcaţi buteliile la pompele de GPL auto!

Ultimul an a fost caracterizat şi de creşterea fenomenului de îmbuteliere ilegală a buteliilor la instalaţiile de GPL auto, spun specialiştii. Majoritatea celor care recurg la asemenea improvizaţii au impresia că autogazul este mai ieftin, întrucât compară preţul unui kilogram de GPL din butelii cu preţul unul litru la pompă, însă un kilogram de GPL este egal cu doi litri.

Cel mai grav este faptul că aceştia riscă să se expună unor accidente extrem de grave, întrucât instalaţiile de GPL auto nu sunt concepute pentru încărcarea buteliilor.

EVZ: 5,4% din curentul consumat se fură

HOŢI DE ELECTRICITATE. Furturile de energie electrică reprezintă, în România, 5,4% din consum, mult peste media europeană, de 0,25%, potrivit Enel România.

Pierderile, determinate de sustrageri şi de reţelele vechi, ar acoperi necesarul anual al unui oraş cu 500.000 de locuitori, spun reprezentanţii companiei elene.

Vocea Rusiei: Rusia-Ucraina: Relaţiile energetice vor fi mai stabile după alegerile prezidenţiale

Colaj: Vocea Rusiei
Indiferent cine va fi noul preşedinte al Ucrainei, schimbarea puterii în această ţară va însemna îmbunătăţirea relaţiilor ruso-ucrainene şi o situaţie stabilă în relaţiile din domeniul petrolului şi gazului, consideră experţii ruşi din sfera energetică şi complexului energetic şi de combustibili.

Un nou nivel al relaţiilor ruso-ucrainene va permite Europei să nu se teamă de un nou „scandal al gazului”, de felul celui care a fost cu un an în urmă. Ghenadi Şmali, preşedintele Asociaţiei industriaşilor din Rusia din domeniul petrolului şi gazului, consideră că acest lucru este exclus:

„Sunt convins că indiferent cine va fi noul preşedinte, el va găsi variante şi căi pentru a reglementa relaţiile noastre. Trebuie să se ajungă la adoptarea unor reguli pe o perioadă de lungă durată. Oricare din cei doi candidaţi va îmbunătăţi relaţiile noastre cu Ucraina în general şi, bineînţeles, în sfera complexului petrolului şi gazului”.

Cu toate acestea, în relaţiile ruso-ucrainene legate de sfera gazului există destule probleme.   Ele sunt legate nu doar de reglementarea preţurilor la gaz, ci şi de modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazului. În 2009, prin acest sistem de transport al gazului, au trecut 75 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, iar în 2010 acest indice poate depăşi o sută de miliarde.

Potrivit relatărilor din mass-media ucraineană, ideea creării consorţiului de administrare a sistemului uncreainean de transport al gazului, cu participarea concernului Gazprom, a fost estimată diametral opus de candidaţii la cel de-al doilea tur de scrutin: Viktor Ianukovici şi Iulia Timoşenko. Primul a spijinit-o şi a promis că în caz de victorie la alegeri va crea consorţiul. Al doilea candidat a declarat că nu va permite crearea lui.

În orice caz, de viitorul preşedinte ucrainean depinde mult viitorul vector energetic al relaţiilor ruso-ucrainene. Şi există speranţa că după 7 februarie, când în Ucraina se va desfăşura al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, noua administraţie de la Kiev va adopta un curs pragmatic şi va renunţa la încercările de a folosi gazul în scopuri politice.

Novinite: Minister: Bulgaria to Go for New Nuclear Reactor in Kozloduy

Bulgaria: Minister: Bulgaria to Go for New Nuclear Reactor in Kozloduy

Bulgarian Economy Minister Traikov. Photo by BGNES

Bulgaria’s Minister of Economy, Energy, and Tourism, Traicho Traikov, has stated that the government is very likely to go for building a new reactor at the Kozloduy Nuclear Power Plant.

The Borisov Cabinet was working on preliminary assessments of the necessity, capacity, and economic feasibility of a new reactor at Kozloduy, Traikov said in an interview for Reuters quoted by the Bulgarian media.

Minister Traikov has explained that the capacity of a potential new reactor at Kozloduy would be at least 1 000 MW. He has pointed out that its construction would be cheaper than the construction almost from scratch of a second nuclear power plant at Belene, another town on the Danube.

He has made it clear that the nuclear projects at Kozloduy and Belene would proceed independently from one another, and that the fate of the Belene NPP is to be determined by the market.

Bulgaria’s Kozloduy NPP currently has only two 1 000 MW units in operation after it shut its four 440 MW reactors as part of a deal with the EC.

The project for the Belene NPP – which is to be constructed by the Russian company Atomstroyexport – has stalled after its cost was estimated to be as much as EUR 10 B, and the Germany company RWE, which was supposed to provide about EUR 2 B in exchange for a 49% stake – pulled out from the project in the fall of 2009.

Traikov has announced that the Bulgarian government is about to start a tender for selecting a consultancy to help it attract foreign investors for a stake of 49% or more in the future Belene NPP in order to fund its construction.

energia.gr: Gazprom Sees Europe Gas Demand Rising In Decade

Russian gas giant OAO Gazprom (GAZP.RS) said Thursday it expects an increase in European gas consumption during the coming decade, contradicting the view of some industry observers who predict a gas glut.

State-controlled Gazprom said demand for natural gas will rise 70 billion cubic meters by 2020, Sergei Komlev, head of contract strategy and pricing at Gazprom Export, said at an investment conference in Moscow.

Yet experts, including Fatih Birol chief economist at the International Energy Agency, foresee low demand for gas in the coming five years.

“I have no good news for Russia, I’m afraid,” Birol said. “I see a global gas glut hitting until 2015.”

Demand for Russian gas in Europe–Gazprom’s most lucrative market–plummeted last year amid the economic slowdown and as Europe consumed more Norwegian gas and increased the use of alternative energy sources, including liquefied natural gas.

Gazprom Monday posted an 8% drop in sales for the third quarter, compared with a year earlier.

The Cambridge Energy Research Agency, or CERA, predicts the current oversupply will last at least until 2012, after which it will depend on the pace of economic growth.

“Big volumes of LNG will push into the European market in the next few years,” said CERA Senior Director Michael Stoppard. Estimates show global LNG capacity will increase by 50% between 2009 and 2013–a factor which will also add to the gas glut, Stoppard said.

Birol predicted demand for conventional gas will be hit by shale gas–a new technology that allows producers to extract reserves that were previously unrecoverable through the use of sophisticated fracturing techniques.

Last year, the U.S. overtook Russia as the world’s biggest producer of natural gas, partly because of increased shale gas output in the U.S.

“There is a silent revolution taking place in the U.S.,” he said.

Gazprom’s Komlev, however, pointed out that the future of shale gas is very uncertain, because this gas is more expensive to produce than conventional gas. Many producers have made huge investments and are now heavily burdened with debt, said Komlev.

Gazprom supplies about a quarter of Europe’s gas needs, but its market share dropped last year, partly because of a pricing dispute with neighboring Ukraine in January, which resulted in an almost three-week shutoff of Russian supplies to Europe through Ukraine.

Gazprom’s Komlev said 2009 was a difficult year and that this year will be equally challenging.

“But we aren’t as pessimistic about gas demand as some commentators,” Komlev said. “We don’t see a catastrophic decline in demand.”

Demand will rise as indigenous production in Europe declines, and under current export contracts, Gazprom will attain around one-third of the European gas market by 2020, up from the current 25%, he said.

“Despite lower demand last year, our European buyers haven’t asked us to lower volumes in the longer term,” said Komlev. “They assume that demand will rise.”

The disagreement over the future marks a drastic change to just a few years ago, when the industry was certain consumption would rise and Gazprom was being criticized for not investing enough to satisfy growing European demand. Today’s focus on renewable energy–especially in Europe–has taken focus away from the industry, argues CERA’s Stoppard. From a commercial and environmental perspective the case for natural gas is strong, he says.

“But the gas industry is being outcompeted in shaping the energy policy in Europe,” said Stoppard.

energia.gr: Bulgarian Parliament Ratifies Nabucco Pipeline Deal

The Bulgarian parliament Wednesday ratified the European Union’s Nabucco gas pipeline, which is designed to reduce Europe’s reliance on Russian gas.

Five countries–Austria, Bulgaria, Hungary, Romania and Turkey–all signed an agreement last July to go ahead with the EUR7.9 billion pipeline that will pump 31 billion cubic meters of gas each year from the Caspian Sea to Europe, starting in 2014.

But the deal also needs formal ratification by parliament and Bulgaria is the second country after Hungary to give it.

The Bulgarian parliament voted unanimously in favor of the deal in a vote Wednesday, with deputies saying Nabucco would enable Bulgaria to reduce its almost total dependence on Russian gas supplies and diversify its energy sources.

energia.gr: Ukraine’s Naftogaz Says Paid Gazprom For January Gas

Ukrainian national gas company Naftogaz said Thursday it paid for January deliveries of Russian natural gas from OAO Gazprom (GAZP.RS).

Naftogaz spokesman Valentin Zemlyansky said the Ukrainian company received a bank’s confirmation for the transfer but declined to identify the amount.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter