revista presei 4 noiembrie

2009/11/04

Bloombiz.ro: Paradoxul energetic: pretul creste, desi consumul si exportul scad

“Piata de energie nu este deschisa 100%. Avem in continuare o piata reglementata intr-un procent de peste 55%, mentinand in continuare preturi reglementate intr-o componenta mult prea importanta ca sa putem spune ca avem o piata libera” a declarat Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor. In opinia acestuia, pe piata de energie exista un paradox: desi consumul de energie si exportul au scazut condiderabil, pe piata reglementata pretul energiei electrice a crescut.
Analistii spun ca pe piata de energie electrica gradul de liberalizare nu depaseste 50%.

Au perfecta dreptate. Intr-adevar, piata de energie nu este deschisa 100%. Avem, in continuare, o piata reglementata intr-un procent de peste 55%, mentinand in continuare preturi reglementate intr-o componenta mult prea importanta ca sa putem spune ca avem o piata libera.

Paradoxul este ca, desi exista o astfel de componenta, am constatat un comportament ciudat in piata. Pe de o parte, a scazut consumul de energie in acest an, a scazut exportul cu 40% si, cu toate acestea, pe piata reglementata a crescut pretul energiei electrice.

Avem o problema in zona de reglementare a pietei si cred ca primul pas este sa incepem dereglementarea si liberalizarea treptata a pietei tintind insa printr-o subventie explicita acea categorie sociala care chiar are nevoie de subventie.

Acest lucru e valabil si in piata gazelor. Nici acolo nu avem piata. Avem o zona captiva, respectiv populatia, si e nevoie de o subventie tintita catre acea categorie sociala care are cu adevarat nevoie de sustinere, in aceasta perioada.

Exista riscul ca, la un momentdat, sa devenim importator net de energie electrica, din postura de exportator?

Deocamdata nu exista acest risc. Ar putea sa existe daca vom continua sa nu asiguram cadrul legal necesar investitorilor pentru a-i atrage si a-i stimula sa vina in Romania. Astazi nu exista acest risc.

Trebuie sa initiem si sa sustinem cogenerarea de inalta eficienta care vine cu un alt aport de energie dar, de data aceasta, de energie ieftina.

Pentru toate acestea, este nevoie in primul rand de un cadru de reglementare primar, respectiv legislatia primara, si de reglementari in vederea sustinerii si atragerii investitiilor in Romania.

Infiintarea a doua companii care sa poata face fata concurentei pe piata europeana a energiei suna frumos, in teorie. Vor plati romanii curent mai ieftin dupa o astfel de reconfigurare?

Consiliul Concurentei s-a pronuntat deja si atrage atentia asupra riscului ca, in final, sa se inregistreze rapid o crestere a pretului la energia electrica.

Exista riscul unui control monopolist al pietei, disparitia transparentei si riscul unui control asupra pretului final la consumator, in sensul cresterii acestuia.

Pe langa problemele grave care nu au capatat solutie, respectiv blocarea unor active care sunt executate de ANAF, faza de lichidare in care se afla altele, stergerea unor datorii mari la Termoelectrica, toate acestea au facut sa optam pentru holdingul energetic.

Pentru aceasta este nevoie de legea holdingului si de masuri fiscale specifice unui holding.

La cat estimati investitiile necesare in acest domeniu? Analistii economici vorbesc de cifre de 10 mld euro.

E mai mult de 10 miliarde de euro pentru ca noi vizam, pe de o parte, cresterea eficientei energetice pe lantul productie-transport-distributie-consumator final, pe de alta parte necesitatea investitiei in noi capacitati de productie.

Insa, acest suport financiar ne vine de la un cadru stabil. Acest jucator important, care joaca de data aceasta in totalitate dupa regulile directivelor europene in piata, va avea capacitatea bancara sa atraga si sa creeze parteneriate pentru proiecte individuale in domeniul energetic.

Nu banii sunt problema, ci resursa. Noi avem resursa, trebuie sa avem inteligenta sa o valorificam.

Interviu de Oana Dumitroiu.

ziare.com: Din 2010 putem importa gaze si de la unguri

Conducta care face legatura intre sistemul romanesc si cel din Ungaria de transport al gazelor s-ar putea deschise de la 1 ianuarie, dupa ce s-a lucrat la ea timp de aproape zece ani.

Romania va iesi cu ajutorul acestei conducte de sub monopolul Rusiei in ceea ce priveste importurile de gaze naturale. Tara noastra ar putea evita o situatie ca cea de anul trecut, cand livrarile rusesti au fost sistate pe fondul conflictelor dintre Moscova si Kiev.

Pentru inceput, sensul de transport va fi doar dinspre Ungaria catre Romania, iar in momentul in care pretul gazelor din productia interna va fi liberalizat, se vor crea si conditiile tehnice pentru export.

“Potrivit planurilor, conducta de interconectare va fi operationala la 1 ianuarie. In prima etapa, capacitatea va fi de 200.000 metri cubi pe ora (adica ne-ar putea asigura circa o zecime din necesarul mediu anual de gaz – n.r.)”, a declarat Janos Zsuga, CEO al FGSZ Ltd, compania de transport al gazelor din Ungaria, pentru Evenimentul Zilei.

Printre companiile care au precontracte de rezervare pe tronsonul romanesc se numara E.ON Gaz Romania, GDF SUEZ Energy Romania, Petrom Gas si MOL Energy Trade Ltd, potrivit Transgaz.

De pe Teritporiul Ungariei, firmele sunt E.ON Natural Gas Trade, Econgas (unde OMV are 50% – n.r.), GDF SUEZ, MOL Energy Trade si Global NRG, potrivit datelor primite de la FGSZ.

Oficialii E.ON Gaz Romania sustin ca sunt discutii cu Transgaz pentru finalizarea con tractului de rezervare a capacitatii de transport pentru portiunea de conducta incepand cu 1 iulie 2010.

Standard.ro: Şeful Petrom: Liberalizaţi preţul gazelor, şi vom creşte producţia

Piaţa gazelor ar trebui să fie liberalizată pentru ca Petrom, cea mai mare companie din România, parte a grupului austriac de petrol şi gaze OMV, să îşi poată susţine investiţiile şi să majoreze producţia de gaze, a declarat, ieri, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe, în cadrul unui forum energetic.

“Este nevoie de o piaţă liberă a gazelor pentru a ne putea susţine investiţiile şi a putea creşte producţia de gaze”, a spus Mariana Gheorghe. Aceasta a menţionat că acum preţul gazului din producţia internă este de 160 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel de import este de 280 de dolari. “Iar aceasta este o diferenţă sesizabilă”, a punctat Gheorghe. În acelaşi timp însă, oficialul Petrom a avertizat şi asupra faptului că importurile de gaze sunt necesare pe termen lung, pentru că resursele interne se vor epuiza la un moment dat. “Este important să existe o diversificare a resurselor, pentru că este mai puţin riscant. Pe termen lung nu este bine să te bazezi doar pe rezervele interne, ci trebuie să ai opţiuni după epuizarea resurselor”, a explicat Mariana Gheorghe. Reprezentantul liderului pieţei petroliere interne a adăugat că în acest an consumul României de gaze va scădea la 12,8-13 miliarde de metri cubi de gaze, faţă de 18 miliarde de metri cubi în urmă cu cinci ani, pe fondul recesiunii şi, implicit, al reducerii cererii. Petrom şi compania de stat Romgaz Mediaş asigură circa două treimi din consumul de gaze la nivel naţional, diferenţa fiind importată prin intermediari ai Gazprom Rusia.

Petrom a produs anul trecut 5,5 miliarde de metri cubi de gaze şi acoperă aproape jumătate din producţia la nivel naţional. Celălalt producător important de gaze este Romgaz Mediaş, deţinut de statul român.

Joschka Fischer: Rusia ni se va alătura în Nabucco

Fostul vicecancelar german Joschka Fischer a declarat tot ieri, la Bucureşti, în cadrul aceluiaşi eveniment, că existenţa unei pieţe europene comune a gazelor ar fi un semnal puternic pentru Rusia. De altfel, Joschka Fischer anticipează că Rusia va intra în proiectul gazoductului Nabucco, anul 2010 fiind unul decisiv privind această investiţie. Fostul vicecancelar a caraterizat proiectul rusesc South Stream ca “inexistent”. “Ar fi un succes dacă Rusia ar intra în Nabucco. Profeţia mea este că, odată ce Nabucco va ajunge în situaţia de a se face, cred că şi politica în Rusia se va schimba cu 180 de grade. Dacă Nabucco se va face, Rusia ni se va alătura. Nabucco va schimba întreg peisajul în zonă, inclusiv din punct de vedere politic”, a afirmat Fischer. “Pentru Nabucco, 2010 va fi un an decisiv, va fi anul deciziilor investiţionale. Dar este acest South Stream. Scuze, nu este niciun South Stream, sunt doar discuţii despre el. În schimb, este North Stream, care are totul pus la locul lui. Eu sunt în favoarea North Stream, care, dacă ar progresa, ne-ar putea ajuta. Vom finanţa Nabucco prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi alte bănci, totul va fi făcut în acest an”, a mai spus acesta.

“Nu există doar Rusia (ca producător de gaze, n.red.), mai sunt şi Norvegia, Olanda, Algeria, Marea Nordului”, a punctat totodată Fischer. În opinia acestuia, posibilele surse de aprovizionare pentru gazoductul Nabucco ar putea fi Azerbaidjan, Irakul de Nord sau Turkmenistanul, considerând că Nabucco nu are nevoie de gazul iranian.

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care să transporte anual până la 31 miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrală în special spre Uniunea Europeană, ca alternativă la gazele importate din Rusia.

Nabucco, proiect lansat în 2002, ar urma să intre în funcţiune în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro, însă specialiştii sunt de părere că banii vor fi greu de găsit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat şi de eforturile Federaţiei Ruse de a construi, la rândul ei, South Stream, gazoduct proiectat să lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina. Consorţiul Nabucco este format din Transgaz Mediaş, Botas (Turcia), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania).

EVZ: Fischer: Rusia va intra în proiectul Nabucco

Anul viitor va fi unul crucial pentru Nabucco, iar după punerea gazoductului în funcţiune, şi politica Rusiei se va schimba cu 180 de grade, a declarat, la Bucureşti, fostul vicecancelar german Joschka Fischer, acum consultant pentru Nabucco din partea grupului german RWE.

„Anul 2010 va trebui să ne ducă la decizia de investiţie din partea finanţatorilor în acest proiect. Gazul e acolo. (…) Dacă Nabucco ar fi fost construit, situaţia în regiune ar fi fost cu totul alta. În situaţie de criză, conducta ar fi putut fi reversibilă, permiţând alimentarea de la vest la est”, a spus Fischer. El a adăugat că furnizorii de gaz pentru gazoductul european sunt Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Irakul de Nord, iar în opinia sa, atunci când Nabucco se va face, Rusia se va alătura proiectului.

Potrivit lui Fischer, conducta rusească South Stream nu reprezintă o alternativă la Nabucco, sugerând că e doar un proiect mediatic: „Nu există South Stream, există discuţii despre South Stream. Ar trebui să înţeleg diferenţa”. Declaraţiile au fost făcute în cadrul seminarului „Energia în Europa

Centrală şi de Est”, organizat de Forum Invest.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte poziţia Turciei în proiectul Nabucco, Edward Chow, specialist în domeniul energetic în cadrul Centrului

pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington, spune că cea mai bună poziţie a acestui stat este „pod neutru” pentru tranzitul resurselor, fără a-şi însuşi dreptul asupra mărfurilor transportate. României i-a recomandat să se promoveze mai agresiv, dat fiind că este „poarta de intrare a resurselor energetice în UE”.

România ar trebui să liberalizeze preţul gazelor

Totodată, Chow recomandă României să folosească preţul ca pe un aliat, nu ca pe un inamic, în valorificarea resurselor sale de gaze naturale, recomandând liberalizarea pieţei. El a declarat că în anii 70,  SUA au accelerat liberalizarea preţului gazelor, iar acest lucru a dus la creşterea investiţiilor în sector, la dezvoltarea zăcămintelor. „România are aceeaşi problemă pe care o aveau SUA în anii 70: preţurile sunt ţinute jos artificial. Dar preţurile mici descurajează investiţiile în sector iar fără investiţii, peste câţiva ani, nu mai ai ce să extragi -, la fel şi în cele în eficienţă energetică sau în resurse regenerabile. Într-o democraţie, fiecare ţară trebuie să-şi găsească optimul între preţurile de piaţă şi cele reglementate”, a spus Chow.

El a adăugat că România trebuie să coopereze cu vecinii în sectorul energetic, să realizeze mai multe interconexiuni şi să atragă investitori străini, care „nu aduc numai capital, ci şi un model de business”.
Expertul a punctat că ideea guvernului român de a forma un „campion naţional” în energie

îl intrigă. „Ceea ce e important este să te asiguri că şi firmele de stat sunt expuse disciplinei condiţiilor de piaţă, iar autoritatea de reglementare în energie este independentă”, a notat Chow.

Este necesară o viziune comună

Potrivit fostului vicecancelar Joschka Fischer, politica secolului 21 trebuie să se bazeze pe cooperare între state, nu pe dominare. „Nu ar trebui să creăm monopoluri, ci relaţii. În secolul 21, trebuie construite relaţii în care ambele părţi să câştige, cei care mizează că doar ei vor câştiga vor pierde. Politica energetică a Europei trebuie să se bazeze pe cooperare, nu pe dominare, liderii trebuie să fie tot mai coordonaţi în relaţia cu Rusia. Nu trebuie să blamăm Rusia, pentru că şi ea are nevoie de România, cred în cooperare. Aşadar, este nevoie de o politică energetică europeană comună, o piaţă de gaze comună, pentru a ne îmbunătăţi securitatea energetică”, a spus Fischer.

Potrivit acestuia, securitatea energetică va fi divizată în două sectoare, legate strâns: primul va ţine de asigurarea aprovizionării cu resurse fosile, iar al doilea de cum acoperi un consum în creştere, fără a ruina globul, mediul natural. „Trebuie să facem orice pentru a încuraja statele membre ale Uniunii Europene să meargă în direcţia regenerabilelor, în special noile state membre”, a declarat Fischer.
El a adăugat că dereglementarea este un factor-cheie pentru piaţa energetică, pentru că va asigura preţurile corecte

, creşterea competiţiei şi a securităţii energetice. „Nu de monopoluri, ci de pieţe deschise şi transparente avem nevoie. Desigur, statele trebuie să aibă ultimul cuvânt de spus”, consideră fostul vicecancelar.

Ziua: Joschka Fischer: Crearea unei piete europene comune a gazelor ar fi un semnal puternic pentru Rusia

”Odata ce vom incepe sa construim Nabucco, Rusia ni se va alatura”, sustine fostul vicecancelar german.

Prezent marti la un forum pe probleme de energie organizat la Bucuresti, fostul vicecancelar german, Joschka Fischer, sustine ca realizarea unei piete europene comune a gazelor ar fi un semnal puternic pentru Rusia si ca Europa este bine pozitionata pentru energia viitorului, noteaza NewsIn. “Crearea unei piete comune europene a gazelor ar fi un semnal puternic pentru Rusia. Trebuie sa vedem care sunt alternativele. Nu exista doar Rusia (ca producator de gaze – n.r.), mai sunt si Norvegia, Olanda, Algeria, Marea Nordului”, a spus Fischer, consilier pentru proiectul gazoductului Nabucco din partea concernului german RWE.

Acesta considera ca Rusia va fi un furnizor principal de gaz si in viitor, dar ca trebuie sa ne imbunatatim modul de a conlucra cu Rusia, precum si sistemul energetic. “Europa trebuie sa se indrepte spre parteneriate, nu spre dominatie, nu trebuie sa se lase dominata. Azi vedem o Europa divizata din punct de vedere al energiei. Daca Rusia gandeste in termenii utilizarii energiei ca element de putere si pentru a pune presiuni, acest lucru nu va functiona”, a preciza Fischer. Joschka Fischer a mai spus ca daca Nabucco ar fi fost realizat, situatia din regiune ar fi fost alta: “Pentru ca daca ar fi exista un deficit de resurse, Nabucco si-ar fi putut schimba cursul. Diversificarea este in interesul Uniunii Europene si al Europei”.Totodata, Fischer sustine ca odata ce va demara constructia gazoductului Nabucco si va deveni operational, pozitia Rusiei se va schimba cu 180 de grade. “In mod clar, profetia mea este ca, odata ce incepem sa construim Nabucco, Rusia ni se va alatura. Si asta va fi bine. Odata ce Nabucco va deveni operational, si politica Rusiei se va schimba cu 180 de grade, iar proiectul va schimba si peisajul politic actual. Nabucco va crea noi interese in zona”, sustine fostul oficial german.

Joschka Fischer considera, de asemenea, ca Rusiei i-ar fi mai bine daca nu ar crea atatea probleme si ca si-ar atrage mai multe investitii. In opinia acestuia, posibilele surse de aprovizionare pentru gazoduct ar putea fi Azerbaidjan, Iraqul de Nord si Turkmenistanul, considerand ca Nabucco nu are nevoie de gazul iranian. Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Eurospeana, ca alternativa la gazele importate din Rusia. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro.

EVZ: Putin către UE: Daţi un amărât de miliard pentru gaze

Primul ministru al Rusiei a cerut Uniunii Europene să susţină financiar Ucraina, pentru a evita o nouă criză a gazelor.

Din cauza problemelor financiare, autorităţile de la Kiev au dificultăţi în a-şi reface stocurile de gaze pentru iarnă. De asemenea, Naftogaz, principalul importator de gaze, a trebuie să plătească 500 de milioane de dolari către Gazprom până la finele acestei săptămâni. Însă, Ucraina supravieţuieşte graţie împrumuturilor de la FMI.

În ultimele săptămâni, Vladimir Putin a avertizat de mai multe ori că datoriile

Ucrainei către Rusia ar putea pericilita alimentarea cu gaze a consumatorilor europeni în această iarnă. Anul trecut, Gazprom a întrerupt furnizarea de gaze către Ucraina. Ulterior, cantitatea de gaze livrată către UE a scăzut, Rusia acuzând Ucraina

fură gaze.

Ieri, premierul Rusiei a spus că UE ar putea fi mai generoasă cu Ucraina.

“Lăsaţi europenii să dea un amărât de milliard. De ce au devenit atât de zgărciţi în această privinţă?”, a declarat Putin, citat de Times.

Această declaraţie a fostului lider de la Kremlin vine la câteva zile după ce el a afirmat că premierul Ucrainei îl acuză pe preşedintele Viktor Iuşcenko că blochează plata datoriilor către Gazprom. De asemenea, Putin l-a avertizat pe omologul său suedez, Fredrik Reinfeldt, că riscurile legate de alimentarea UE cu gaz cresc, dacă nu se vor găsi surse de finanţare pentru Ucraina.

Hotnews: Serbia si Italia vor construi centrale cu o putere instalata de pana la 1.000 megawati

Serbia va semna saptamana viitoare cu Italia un acord energetic care prevede construirea de centrale ce vor produce pana la 1.000 megawati electricitate, a anuntat marti secretarul de stat sarb Dusan Mrakici, citat de AFP.

Acest acord strategic va permite conectarea Serbiei cu Italia, Romania si Muntenegru, a precizat oficialul sarb, adaugand ca acordul va fi pus in practica incepand cu 2010.

Serbia are intentia sa incheie acorduri similare de cooperare in materie de energie cu Germania, Slovacia, Norvegia, China si Congo, a mai spus el.

Vocea Rusiei: Livrările de gaz din nou în impas?

imagine rian.ruPremierul rus Vladimir Putin a avertizat oficial UE, că se poate repeta scenariul din ianuarie 2009 cu deteriorarea livrărilor de gaz rusesc.

Ucraina refuză din nou să achite hidrocarburile importate, referindu-se la insolvabilitatea sa. Şi asta nu este pentru prima dată. Monotonia deprimantă a acţiunilor Kievului te pune pe gânduri, oare nu există o componentă politică în conflictele care se repetă an de an?

Orice închidere a conductei de gaz este prezentată de politicienii europeni ca o incapacitate a Moscovei de a asigura livrări garantate pentru consumatorii din UR. Cu toate că Rusia poate influenţa tranzitul via Ucraina, la fel de puţin ca rotirea Lunii în jurul Pământului. L-am rugat pe Nikolai Kaveşnikov, expert în energetică, colaborator al Institutului Europei să clarifice această situaţie.

Un şir de experţi ruşi nu exclud, că Ucraina şi UE acţionează în comun. Kievul cu liderii săi antiruşi ajută Occidentului să aducă daune reputaţiei Rusiei şi să o elimine treptat de pe piaţa europeană. Acest lucru este demonstrat de scăderea considerabilă a volumelor exporturilor de gaz rusesc în UE.

„Nu sunt adept al teoriei comploturilor, şi nu mi se pare că situaţia din jurul Ucrainei, din jurul achitării gazului rusesc este tensionată în mod special de cineva. Cu toate că la Kiev, unde se încinge lupta politică, sunt posibile diferite procese. Însă după părerea mea, această problemă are o componentă pe deplin reală. Să nu uităm, că omenirea trece prin criza economică mondială. Iar Ucraina a fost afectată foarte serios.

Bugetul ţării se află într-o stare grea. Nu întâmplător la începutul anului, FMI a alocat credite Ucrainei. Ea a primit deja trei tranşe, însă e puţin probabil că o va primi şi pe a patra. Nici şuvoaiele financiare ale Naftogaz nu arată prea bine, deoarece Naftogaz strânge cu mare greutate banii de la consumatorii ucraineni interni.

Iar Naftogaz a primit toate avansurile posibile, între altele, pentru gazul rusesc. Iar alte plăţi mari nu se aşteaptă.

Europenii nu sunt dispuşi să ofere credit Ucrainei pentru achiziţionarea de gaz, iar Rusia nu este gata să facă singură acest lucru. De aceea, indiscutabil, problema există. Despre ea s-a vorbit deja în aprilie, când nu se ştia dacă va putea sau nu Naftogaz să plătească pentru combustibil.

De aceea nu cred că se înregistrează o strategie conştientă de îndepărtare a Rusiei de pe pieţele europene pe calea tensionării problemei privind tranzitul. Pur şi simplu aceasta este realitatea legată de tranzitul prin Ucraina şi garantarea siguranţei lui într-o perspectivă îndelungată. Trebuie să se facă ceva. Rusia, ca producător, Ucraina, ca ţară tranzitară şi Uniunea Europeană, în calitate de consumator trebuie să întreprindă ceva în comun”, consideră Nikolai Koveşnikov.

În convorbirea telefonică avută cu Vladimir Putin, premierul ucrainean, Iulia Timoşenko, i s-a plâns acestuia: banii au fost blocaţi de preşedintele Iuşcenko. Potrivit datelor FMI, rezervele de aur şi valută ale săracei Ucraine sunt de 20 miliarde de dolari.

„Da, într-adevăr ei acolo se mănâncă unii pe alţii. În acest caz, eu nu văd nimic altceva decât politica Kievului. Şi este firesc faptul că livrările concernului Gazprom către Europa s-au redus. S-a ajuns la situaţia aceasta datorită preţurilor, iar acum se încearcă rezolvarea problemei”, spune Nikolai Koveşnikov.

La întâlnirea de luni dintre Vladimir Putin şi omologul danez, Lars Rasmussen, problema tranzitului gazului via Ucraina s-a numărut printre cele actuale. Premierul rus i-a amintit oaspetelui că Moscova a plătit companiei Naftogaz un avans în valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru pomparea combustibilului rusesc spre Europa. Ar trebui ca şi Uniunea Europeană să dea dovadă de puţină dărnicie şi să ofere aliatului său miliardul demult promis. Rasmussen n-a dat niciun răspuns la această propunere.

<Versiune audio>

energia.gr: 2010 Crucial For Nabucco Pipeline

Next year will be “crucial” for the Nabucco gas pipeline project, which aims to reduce Europe’s reliance on Russia, former German foreign minister and Nabucco consultant Joschka Fischer said Tuesday.

Fischer said during a seminar on energy in Central Europe organized in Bucharest that “2010 will be crucial to move ahead with Nabucco.”

“There was some skepticism but now, with the July Ankara signature, the train has left the station.”

The Nabucco pipeline is a EUR7.9-billion venture to feed 31 billion cubic meters of natural gas each year from the Caspian Sea to Europe due to start in 2014.

An agreement to go ahead with the project was signed in July by German power giant RWE AG (RWE.XE), OMV AG (OMV.VI) of Austria, MOL Nyrt. (MOL.BU) of Hungary, Turkey’s Botas, Bulgaria’s Bulgarian Energy Holding and Romania’s Transgaz.

“The gas is there,” Fischer said, adding that supplies will come from Azerbaijan, Turkmenistan and northern Iraq.

“Iran is not an option, you never know what will happen there,” he added after an Iranian official earlier said European firms were in talks for Iran to join Nabucco.

According to him, investment decisions will have to be made in 2010 and financing could come from the European Bank for Reconstruction and Development.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter