revista presei 4 mai

2010/05/04

Bursa: Buzunare golite energic

Concurenţa pe o piaţă asigură consumatorilor, pe lângă o ofertă variată de produse şi servicii, şi preţuri competitive, operatorii fiind stimulaţi să câştige clienţi noi. Astfel, cu cât concurenţa este mai mare, cu atât mai mult consumatorii vor beneficia de produse sau servicii mai ieftine şi mai bune.
Aceste principii trebuie să se aplice şi pe piaţa de energie electrică. Numai că restructurarea producţiei de energie în două mari companii de stat numai o măsură concurenţială nu pare. Cel puţin în ochii Consiliului Concurenţei, care vede ca principal pericol în această concentrare a producţiei, restrângerea concurenţei şi stabilirea de preţuri discreţionare, în detrimentul tuturor tipurilor de consumatori.

*  Consiliul Concurenţei crede că restructurarea producţiei de energie, prin crearea a doar două companii, va lovi atât în bugetele firmelor, cât şi în buzunarele populaţiei
Consiliul Concurenţei are îndoieli serioase că res-tructurarea producţiei noastre de energie în două mari companii este un demers care să fie compatibil cu un mediu concurenţial normal.
Concret, concentrarea producţiei în două companii ar putea lovi serios în bugetele firmelor şi în buzunarele populaţiei, prin preţurile pe care cele două companii – Electra şi Hidroenergetica – le va solicita furnizorilor şi consumatorilor.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele consiliului Concurenţei, a declarat pentru ziarul BURSA: “Am cerut reprezentanţilor celor două companii – Electra şi Hidroenergetica – să ne demonstreze cât de mare este creşterea de eficienţă a noilor structuri şi cum se transferă acest beneficiu către consumatori. Practic, trebuie să vedem care vor fi beneficiile clare pentru toţi consumatorii, în urma acestei restructurări. Companiile susţin că restructurarea şi eficientizarea se vor reflecta în preţuri. La această etapă a analizei şi investigaţiei noastre, este îngrijorătoare posibilitatea şi oportunitatea companiilor de a creşte preţurile în mod nejustificat, în condiţiile în care cotele de piaţă sunt suficient de mari, astfel încât aces-te creşteri să nu poată fi contracarate prin schimbarea furnizorului de către consumatori. În plus, trebuie să vedem că nu sunt amestecate structuri viabile de producţie cu unele nerentabile, tocmai pentru a mai ţine în viaţă pe cele cu pierderi. Aşteptăm cu interes date suplimentare de la companii şi am supus dezbaterii publice concluziile noastre preliminare”.
Autoritatea pentru concurenţă nu a fost convinsă nici că Electra şi Hidroenergetica vor fi suficient motivate pentru eficientizarea costurilor de producţie, în perspectiva intrării pe piaţă a unor jucători privaţi. De altfel, având în vedere cotele de piaţă ce vor fi deţinute de noile entităţi (cumulat 90% din producţie), intrarea unor noi concurenţi reali poate deveni problematică.
Consiliul Concurenţei mai arată, într-un document preliminar finalizării investigaţiei declanşate pe piaţa de energie: “Există premisele creării unor poziţii dominante pe piaţa producerii şi furnizării angro de energie electrică. Comportamentul celor două companii poate conduce, printre altele, la lipsa unei lichidităţi suficiente în piaţă, care să nu asigure formarea unui preţ real al energiei, precum şi la transmiterea unor semnale incorecte în acest sens pentru actorii de pe piaţă.
În contextul restrângerii concurenţei prin prisma diminuării numărului de agenţi economici activi pe piaţa de producţie, noua companie ar putea fi tentată să oferteze energia într-un mod discriminatoriu şi netransparent, profitând de lipsa alternativelor pentru beneficiari”.
Electra şi Hidroenergetica au trimis Consiliului Concurenţei puncte de vedere cu privire la eliminarea riscurilor sus-menţionate, generate de viitoarea concentrare economică. Reprezentanţii celor două companii se angajează să liciteze pe piaţa centralizată administrată de OPCOM cel puţin 5-10% din producţia anuală. În plus, ei mai spun că, în actualul context de piaţă, în care consumatorii şi furnizorii nu sunt dispuşi să plătească energia peste un anumit nivel de preţ, viitoarele companii nu vor avea cum să funcţioneze decât cu unităţile care pot produce la nivelul de tarif plătit de cerere. Electra şi Hidroenergetica vor fi companii care se vor concura reciproc şi vor fi stimulate să-şi eficientizeze costurile şi să-şi modernizeze unităţile având în vedere investiţiile private anunţate în domeniul producţiei de energie, dar şi posibilitatea importului fără restricţii, de către furnizori, a energiei ieftine din alte ţări.

Adevarul: Consiliul Concurenţei desfiinţează giganţii energetici ai lui Videanu

Adriean Videanu

Proiectul ministrului Economiei, Adriean Videanu, de înfiinţare a celor două noi companii energetice va fi blocat de Consiliul Concurenţei, dacă nu se va demonstra că această reorganizare va determina ieftinirea energiei. În timp ce Videanu spune că înfiinţarea noilor companii va duce la scăderea preţului final al electricităţii, secretarul de stat din domeniul energiei susţine contrariul.

La mai bine de un an de când Ministerul Economiei încearcă să reorganizeze sectorul energetic de stat în două noi companii, care să conţină atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoare nucleare, proiectul se loveşte de un zid: Consiliul Concurenţei. Fără acordul acestuia, intenţia nu se poate concretiza.

Instituţia spune că va aviza cele două companii-gigant doar dacă înfiinţarea lor va ieftini electricitatea pentru consumatorii finali. Aceasta deoarece reorganizarea afectează negativ competiţia pe piaţă din mai multe unghiuri, printre care reducerea numărului de jucători din sector şi limitarea intrării pe piaţă a altor companii, după cum arată un document publicat de Consiliu.

Scumpire sau ieftinire?

Totuşi, Concurenţa este dispusă să autorizeze această concentrare doar dacă se demonstrează că sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, precum aportul la creşterea economică, creşterea competitivităţii la export şi scăderea preţurilor pentru consumatorii finali. Piatra care va trage în jos proiectul lui Videanu este tocmai nivelul pe care îl vor atinge tarifele finale.

„Nici nu se pune problema reducerii preţului, abia dacă vom reuşi să îl menţinem, într-o primă fază. Abia după multe investiţii şi multă muncă vom putea reduce preţul”, ne-a declarat secretarul de stat pe probleme energetice, Tudor Şerban, adăugând că avizul final trebuie dat de autorităţile de concurenţă de la Bruxelles. Pe de altă parte, contactat de „Adevărul”, ministrul Adriean Videanu susţine că energia se va ieftini în urma reorganizării, pentru că societăţile ineficiente vor fi restructurate.

Totuşi, chiar calculele ministerului arată contrariul: potrivit studiilor care stau la baza acestei reorganizări, cele două societăţi vor avea costul unitar actualizat de 44, respectiv 45 de euro pe MWh, în timp ce, anul trecut, costul mediu la nivel naţional a fost de 38 de euro/MWh.

„Dacă este restrânsă competiţia pe piaţă, trebuie să demonstreze faptul că există alte efecte benefice. Altfel de ce ne-am da avizul?”, ne-a declarat, la rândul său, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Hotnews: Propuneri catre Consiliul Concurentei:Electra vrea sa vanda 10% din energie pe piata libera, iar Hidroenergetica vrea sa liciteze 5% pe bursa

de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Luni, 3 mai 2010, 14:57 Economie | Energie
documente
(03 Mai 2010) PDF, 309KB
(03 Mai 2010) PDF, 209KB
Persoanele implicate in infiintarea companiilor Electra si Hidroenergetica incearca sa convinga Consiliul Concurentei ca functionarea celor doi colosi energetici nu vor afecta in niciun fel piata. Reprezentantii Electra si Hidroenergetica au trimis Consiliului o serie de propuneri pentru inlaturarea posibilelor efecte negative asupra concurentei din sector generate de infiintarea celor doua companii.

Electra propune, de exemplu, vanzarea a 10% din energia produsa catre piata liberalizata, iar in cazul Hidroenergetica se vorbeste de licitarea, de la 1 ianuarie 2011, pe o perioada de 5 ani, a 5% din productie pe bursa energiei (platforma OPCOM). Pana acum, Consiliul Concurentei s-a aratat reticent in privinta infiintarii celor doua companii.

Acesta este si motivul pentru care Consiliul a declansat o investigatie privind modul in care va fi influentata piata ca urmare a functionarii Electra si Hidroenergetica.

  • Electra cere ca toti producatorii sa vanda energie pe piata liberalizata

Reprezentantii Electra sustin ca poate fi vanduta pe piata liberalizata o cantitate de 10% din productie, dar cu conditia ca acelasi angajament sa fie luat in considerare pentru toti producatorii din Romania. Acea cantitate nu va fi vanduta pe piata reglementata si nici nu

Cantitatea de energie ce poate fi oferita ar trebuie sa fie egala cu 10% din productia anuala vanduta, care fie nu este vanduta pe piata reglementata sau blocata in contractele de furnizare pe termen lung

Electra

va fi blocata in contractele de furnizare pe termen lung. “Totusi, pentru evitarea unor dezavantaje pentru Electra ce pot rezulta in urma acestor masuri, ar trebui luat in considerare acelasi angajament pentru toti participantii de pe piata de productie din Romania. Cantitatea de energie ce poate fi oferita ar trebuie sa fie egala cu 10% din productia anuala vanduta, care fie nu este vanduta pe piata reglementata sau blocata in contractele de furnizare pe termen lung”, se arata intr-un document transmis Consiliului Concurentei. In acelasi document se precizeaza ca acea cantitate ar putea creste pe masura ce piata reglementata va scadea.

Hidroenergetica: Cu doar 5% pe bursa se creaza mediu concurential

Hidroenergetica vine cu propunerea vanzarii pe platforma OPCOM- Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania.

“Licitarea in mod transparent si pe termen lung a unei cantitati importante din productia Hidroenergetica pe platforma OPCOM – PCCB va crea un cadru propice manifestarii constrangerilor de natura concurentiala asupra partilor implicate in operatiunea de concentrare”, se arata intr-un document al Hidroenergetica. Chiar daca se vor tranzactiona doar 5% din productie si doar pe o perioada de 5 ani, Hidroenergetica sustine ca se consolideaza in acest fel premisele unei concurente efectice pe piata, pe termen lung.

Avantajele prezentate de Hidroenergetica

  • Sporirea lichiditatii pe platforma de tranzactionare OPCOM, va crea premisele formarii unui pret real la energie si transmiterii unor semnale corecte pentru actorii din piata.
  • Riscul coordonarii intre cele doua companii rezultate in urma restructurarii sectorului energetic este diminuat in contextul concurentei sporite pe platforma OPCOM prin angajamentele luate de parti si intrarile iminente a altor concurenti.
  • Transparenta preturilor, in contextul participarii crescute pe OPCOM, va face ca eventuale practici de discriminare sa fie usor detectabile si sesizate ulterior concentrariide catre cumparatorii afectati.
  • Durata angajamentului de 5 ani este de natura de a asigura o modificare semnificativa astructurii pietei.

Sporirea lichiditatii pe platforma de tranzactionare OPCOM, va crea premisele formarii unui pret real la energie si transmiterii unor semnale corecte pentru actorii din piata.

Hidroelectrica

Hidroenergetica mai sustine ca operatiunea de concentrare economica notificata nu determina eliminarea constrangerilor de natura concurentiala asupra partilor implicate, ci dimpotriva vor exista presiuni concurentiale.

Argumente:

  • In structura pietei post concentrare, entitatile care vor forma Electra au potentialul de a exercita asupra Hidroenergetica o presiune concurentiala suficienta, pentru a limita motivatia Hidroenergetica de a majora preturile.
  • Pe termen scurt, in estimarea partilor, segmentul reglementat al pietei va pastra o pondere semnificativa in totalul cererii, fiind redus in mod gradual in urmatorii ani (in prezent, consumul reglementat reprezinta intre 50% si 60% din totalul consumului intern, potrivit Rapoartelor lunare publicate de ANRE).
  • In aceste conditii, comportamentul pe piata al partilor implicate post concentrare  va fi in mod efectiv monitorizat si controlat de catre ANRE in ceea ce priveste o parte substantiala din productia lor (100% din productia Elcen Bucuresi, respectiv 70% din productia Deva, 30% din productia Hidroelectrica), existand posibilitatea „disciplinarii” politicii tarifare si a sporirii eficientei costurilor.
  • Intrarile probabile, pe piata productiei de energie a unor importanti jucatori privati, preconizate in timp util, sunt de natura sa constranga comportamentul Hidroenergetica pe piata si sa schimbe structura pietei intr-un orizont de timp rezonabil, contrabalansand puterea de piata dobandita prin operatiunea de concentrare economica.
  • Iminenta intrarii pe piata a operatorilor privati de energie utilizand diverse resurse (energia eoliana, gaz, energia nucleara) este de natura sa constranga comportamentul concurenta existenta in piata in  urma concentrarii.
    Conform semnalelor date de operatorii privati in piata, intrarea pe piata va fi suficient de profitabila, deci probabila, in timp util (1 – 3 ani) si suficient de ampla acoperind cote importante din totalul consumului, pentru a combate eventualele efecte de concentrare ale operatiunii notificate
  • Evolutia pietei este, in mod ireversibil, catre surse alternative de energie. Considerand faptul ca energia eoliana este o sursa neexploatata pe piata romaneasca precum si stimulentele ce vor fi acordate operatorilor care investesc in acest domeniu, (prin certificate verzi, care vor constitui surse importante de venit pentru producatorii de energie verde), intrarea pe aceasta piata este facilitata in contextul actual al pietei.
  • Intrarea este cu atat mai probabila cu cat, datorita gradului de uzura, a stadiului tehnic depasit precum si a standardelor de mediu pe care capacitatile de productie trebuie sa le indeplineasca, unitatile de productie utilizate de Deva, Paroseni si Bucuresti necesita investitii serioase in modernizarea acestora, de natura sa contracareze, in favoarea noilor intrati pe piata, avantajul prezentei deja pe piata.

Ingrijorarile Consiliului Concurentei

Consiliul Concurentei si-a exprimat, in ultima vreme, o serie de ingrijorari cu privire la

Este ingrijoratoare posibilitatea si oportunitatea companiilor de a creste preturile in mod nejustificat, in conditiile in care cotele de piata sunt suficient de mari astfel incat aceste cresteri sa nu poata fi contracarate prin schimbarea furnizorului de catre consumatori.

Consiliul Concurentei

efectele pe care functionarea noilor companii in piata ar putea sa le aiba asupra unui mediu concurential normal:

  • Imediat dupa realizarea concentrarilor economice nu va exista o constrangere concurentiala suficienta, determinata de structura pietei, care sa contracareze sau sa limiteze puterea de piata a noilor entitati.
  • Avand in vedere cotele de piata ce vor fi detinute de noile entitati, capacitatile de productie de care dispun acestea raportat la totalul consumului de energie electrica din Romania si costurile de operare previzionate, intrarea unor noi concurenti reali pentru cele doua companii poate deveni problematica (mai ales prin prisma costurilor asociate functionarii unor noi capacitati de productie ce ar putea intra pe piata ca urmare a investitiilor noi in sector).
  • Reducerea previzionata a cotelor de piata ale celor doua companii, pe fondul punerii in functiune a unor noi capacitati de productie, este o problema ce trebuie abordata pe termen scurt, fiind marcata totodata de incertitudine in contextul concentrarii pietei de producere si furnizare angro de energie electrica si probabilitatea redusa a noilor surse de productie de a putea concura cu mixul noilor companii.
  • Alternativele disponibile pentru furnizori si consumatori, accesul lor la piete si la surse de aprovizionare, pot fi diminuate ca urmare a eventualei dorinte a noilor companii de a-si translata pozitia dominanta de pe piata producerii si furnizarii angro intr-o pozitie privilegiata pe piata furnizarii cu amanuntul. Acest lucru poate duce la inchiderea unor piete din avalul pietei de producere si furnizare angro.
  • Datorita legaturilor structurale intre cele doua companii, coroborat cu numarul mic de companii producatoare ce raman pe piata in urma restructurarii, exista probabilitatea manifestarii unui comportament coordonat si posibilitatea cresterii preturilor in lipsa stimulentelor de a concura in mod real. Aceasta temere este alimentata si de costurile relativ apropiate la care companiile estimeaza ca vor opera. Printre efectele asociate acestui tip de conduita ce pot impieta asupra functionalitatii pietei se regaseste si lipsa constrangerilor de a eficientiza activitatea.
  • Avand in vedere pozitia Electra si Hidroenergetica pe piata, comportamentul celor

    In contextul restrangerii concurentei prin prisma diminuarii numarului de agenti economici activi pe piata, noua companie ar putea fi tentata sa oferteze energia intr-un mod discriminatoriu si netransparent, profitand de lipsa alternativelor pentru beneficiari.

    Consiliul Concurentei

    doua companii poate conduce, printre altele, la lipsa unei lichiditati suficiente in piata care sa nu asigure formarea unui pret real al energiei, precum si la transmiterea unor semnale incorecte in acest sens pentru actorii de pe piata.

  • In contextul restrangerii concurentei prin prisma diminuarii numarului de agenti economici activi pe piata, noua companie ar putea fi tentata sa oferteze energia intr-un mod discriminatoriu si netransparent, profitand de lipsa alternativelor pentru beneficiari.
  • Este ingrijoratoare posibilitatea si oportunitatea companiilor de a creste preturile in mod nejustificat, in conditiile in care cotele de piata sunt suficient de mari astfel incat aceste cresteri sa nu poata fi contracarate prin schimbarea furnizorului de catre consumatori.
Cum se vor infiinta Electra si Hidroenergetica

CN Electra se va realiza prin fuziunea SC CE Rovinari SA, SC CE Turceni SA, SC CE Craiova SA, SNLO SA, SN Nuclearelectrica SA, SC Hidroserv Rm. Valcea SA si sucursalele SC Hidroelectrica SA: SH Rm. Valcea, SH Sibiu si SH Targu Jiu.

CN Hidroenergetica se va realiza prin fuziunea sucursalelor SC Hidroelectrica SA: SH Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes, filialele pentru Reparatii si Servicii “Hidroserv” Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina, SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA.

Bursa: Consiliul Concurenţei a publicat propunerile de măsuri transmise de Electra şi Hidroenergetica

Consiliul Concurenţei a publicat pe site-ul instituţiei propunerile de măsuri formulate de Electra şi de Hidroenergetica pentru înlăturarea posibilelor efecte negative asupra concurenţei din sector generate de înfiinţarea celor două companii. Aceste propuneri au fost transmise ca urmare a solicitării autorităţii de concurenţă în baza analizei efectuate până în momentul declanşării investigaţiei, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
“Aceasta este o fază intermediară a procedurii, urmând ca pe baza analizei propunerilor celor două companii, a reacţiilor pieţei şi a informaţiilor strânse pe parcursul investigaţiei ce se află în derulare, Consiliul Concurenţei să ia o decizie finală cu privire la aceste concentrări economice”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

money.ro: România şi Croaţia au confirmat interesul reciproc pentru realizarea oleoductului Constanţa-Trieste

Ministrul român de externe, Tedor Baconschi, şi omologul său croat, Gordan Jandrokovici, au confirmat vineri interesul reciproc al României şi Croaţiei pentru realizarea oleoductului Constanţa -Trieste.

“Un punct important al discuţiilor a fost acela al securităţii energetice, am confirmat reciproc interesul ţărilor noastre pentru oleoductului paneuropean Constanţa – Trieste şi sperăm că Slovenia şi Italia îşi vor confirma interesul faţă de materializarea acestui proiect”, a declarat Baconschi, după întrevederea cu ministrul croat de externe, Gordan Jandrokovici.

Directorul general al transportatorului naţional de ţiţei, Conpet, Claudiu Coleşiu, a declarat joi pentru NewsIn, că următoarea întâlnire a acţionarilor oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste va avea loc la 19 mai, la Ploieşti, însă cea de-a treia ţară din proiect, Croaţia, reprezentată de compania Janaf, nu va participa nici de această dată la întâlnire, intrând “în hibernare”.

De altfel, Croaţia nu a participat nici la întâlnirea membrilor PEOP din februarie, ce a avut loc în Serbia. Iniţial şi Italia făcea parte din acest proiect, dar nu şi-a desemnat nici până acum o companie care să o reprezinte în PEOP.

Din compania de proiect fac parte Conpet şi Oil Terminal, din partea României, Transnafta, din Serbia, şi Janaf, din Croaţia. Fiecare ţară va avea o participaţie de 33,3% în cadrul companiei de proiect.

Reprezentanţi ai României, Serbiei şi Croaţiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste, iar cea de-a patra ţară, Italia, urma să ia o decizie în privinţa implicării în proiect după instalarea noului Guvern de la Roma.

Cu Slovenia şi Italia au existat discuţii, însă aceste ţări nu şi-au desemnat companii care să facă parte din proiect. Directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic, susţinea la acea vreme că dacă Italia şi Slovenia nu se implică în proiect, atunci Constanţa-Trieste nu se mai face.

Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro şi va fi operaţional în doi, trei sau chiar patru ani.

Pe de altă parte, Teodor Baconschi a reafirmat vineri susţinerea României pentru integrarea Croaţiei în Uniunea Europeană. “Am făcut o evaluare comună a stadiului în care se află procesul de negociere dintre Croaţia şi UE, sperăm ca el să continue sub viitoarea preşedinţie belgiană a Consiliului European şi dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite, el ar putea fi chiar finalizat anul acesta”, a menţionat şeful diplomaţiei române. El a adăugat că România şi Croaţia sunt interesate, ca ţări relativ apropiate geografic, să stimuleze eficacitatea formatelor de cooperare regională. “Ne dorim ca întreaga regiune a Balcanilor de Vest să se apropie, în ritm accelerat şi sub condiţionalitatea îndeplinirii tuturor criteriilor, de NATO şi UE”, a spus Baconschi.

Ministrul român al Afacerilor Externe a felicitat, de altfel, Croaţia pentru prestaţia în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la doi ani de la dobândirea calităţii de membru NATO, care s-a întâmplat la Summit-ul de la Bucureşti.

La rândul său, ministrul croat de externe a mulţumit pentru sprijinul continuu al României în vederea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană, exprimându-şi speranţa că ţara sa va deveni în 2012 membră cu drepturi depline în UE.

Baconschi a menţionat că a semnat împreună cu ministrul croat un program de cooperare în domeniul învăţământului pentru 2010-2013, adăugând că Bucureştiul este interesat de procesul de învăţare a limbii române în Croaţia şi a limbii croate în România. Ministrul român de externe a mai afirmat că România ar dori să extindă sau să deschidă câteva lectorate suplimentare de limba română şi croată faţă de cele deja existente în cele două capitale.

În ceea ce priveşte cooperarea economică dintre România şi Croaţia, ministrul Jandrokovici a afirmat că schimburile economice de aproximativ 250 de milioane de euro anual nu mulţumesc foarte mult Zagrebul. “Credem ca printr-o activitate politică viitoare se va ajunge la o cunoaştere mai bună între cele două popoare”, a menţionat ministrul croat de externe.

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat interesul României pentru dezvoltarea cooperării în bazinul Dunării, inclusiv prin implementarea, în cadrul procesului de elaborare a viitoarei Strategii a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, a unor proiecte de interes comun pentru cele două state.

Miniştrii de externe român şi croat au semnat, de asemenea, Protocolul de amendare a Acordului privind protecţia reciprocă a investiţiilor. România, ca stat membru al Uniunii Europene are obligaţia de a amenda acordurile încheiate cu state terţe, care reprezintă incompatibilităţi cu dreptul comunitar.

Hotnews: Raport CRPE: Dependenta energetica a Europei va creste, nu va scadea

documente
(29 Apr 2010) PDF, 755KB
Dependenta de importuri a Uniunii Europene va creste pana in 2030, cel mai mult pentru petrol care va ajunge la 95% de la 83% cat este in prezent, apoi la gaze pana la 84%, in comparatie cu nivelul actual de 58%, se arata intr-un raport al Centrului Roman de Politici Europene (CRPE). In ceea ce priveste Romania, dependenta de importul de energie este mai scazuta decat media UE-27: pentru petrol 54% fata de 83% media europeana, iar pentru gaze 42% fata de 58% media europeana. Romania mai are rezerve de petrol pentru circa 20 de ani, iar de gaze pentru 15 ani.

“O problema importanta a Romaniei este intensitatea energetica – pentru producerea a 1000 euro Produs Intern Brut, se consuma de patru ori mai multe resurse energetice decat media in UE”, se mai arata in raport.

Potrivit acestuia, pentru reducerea dependentei, este necesara o mai buna interconectare a pietelor regionale si nationale. O solutie consta in diversificarea tarilor-furnizoare si a rutelor de tranzit, impreuna cu cresterea fluxurilor si a capacitatilor de stocare.

Importurile de gaze din Rusia reprezinta 26% din consumul UE, si 40% din gazele consumate de gospodarii si intreprinderi. In Europa centrala si de est, gazele rusesti acopera 87% din totalul importurilor si 60% din consum.

Dependenta de Rusia inseamna dependenta de Gazprom. Grupul Gazprom detine cea mai mare rezerva de gaze naturale din lume, estimata la 33,1 mii de miliarde metri cubi si realizeaza 17% din productia de gaze la nivel mondial, cu o capacitate de productie, in 2008, de 549,7 miliarde metri cubi.

In ceea ce priveste Romania, aceasta are cativa asi nefolositi, raportul recomandand masuri de utilizare a lor. Prin construirea unui depozit de gaze naturale la Margineni, Romania ar putea deveni principalul depozitar la nivel regional. De asemenea, un avantaj il mai reprezinta resursele din platforma continentala nou dobandita a Marii Negre.

Solutii propuse pentru Romania

  • Ca parte a unei strategii mai largi, Romania ar putea sa-si propuna ca obiectiv cooperarea pragmatica cu Rusia, punand accent pe acele proiecte care pot fi reciproc avantajoase, precum depozitul de gaz de la Margineni. Adica sa invatam sa traim cu ursul la usa, in mod pragmatic.
  • Asemenea atuuri ar permite Romaniei, de pilda, sa investeasca strategic in Republica Moldova, fie prin a o sprijini sa construiasca centrale electrice in alte regiuni decat Transnistria, fie prin completarea “inelului” de interconectori existent cu Ungaria si Bulgaria, ceea ce va asigura, astfel, cel putin partial, viitorul european al acestei tari.
  • Alte recomandari vizeaza dezvoltarea unei structuri institutionale care sa proiecteze si gestioneze politica in domeniul energiei; dezvoltarea energiei regenerabile pentru un mix energetic adecvat; continuarea proiectelor privind Gazul Natural Lichefiat.

money.ro: Putin propune fuziunea grupului rus Gazprom cu Naftogaz, din Ucraina

Premierul rus Vladimir Putin a propus, vineri, după o întrevedere cu omologul său ucrainean Mikola Azarov, ca grupul Gazprom să fuzioneze cu compania Naftogaz din Ucraina, transmite AFP.

“Am discutat despre integrarea în domeniul nuclear. Putem face acelaşi lucru şi în sectorul gazelor. Propun fuziunea Gazprom cu Naftogaz”, a spus Putin.

Premierul rus a recomandat Ucrainei, marţi, unificarea operaţiunilor celor două ţări în domeniul industriei nucleare civile, la câteva zile după încheierea unui acord controversat privind menţinerea unei baze militare ruseşti în Crimeea.

Azarov a anunţat, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că propunerea premierului Putin de unificare a Gazprom cu Naftogaz nu a fost discutată în negocierile de vineri, fiind o idee improvizată în timpul conferinţei de presă.

“În timpul negocierilor cu colegii ruşi, nu a fost studiată ideea unei fuziuni între Gazprom şi Naftogaz”, a arătat Azarov.

El a adăugat că ideea exprimată de premierul rus a fost neprevăzută.

“Vom discuta propunerile neprevăzute şi le vom analiza pe cele concrete”, a precizat Azarov.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, a declarat la rândul său că propunerea lui Putin este “interesantă”, iar Gazprom este gata să lucreze în acest sens.

O fuziune între cele două companii ar conferi Moscovei control asupra gazoductelor importante care tranzitează Ucraina pentru alimentarea cu gaze a Europei, dar şi asupra livrărilor pe piaţa ucraineană.

Aflată în proprietatea statului, Naftogaz este importatorul exclusiv de gaze ruseşti din Ucraina, prin conductele sale fiind transportat circa 20% din necesarul de gaze al Europei.

Finanţele Naftogaz au fost afectate de faptul că achiziţionează gaze din Rusia la un preţ mai ridicat decât preţul subvenţionat plătit de consumatorii ucraineni.

Relaţiile ruso-ucrainene au fost relansate după venirea la putere, în Ucraina, a preşedintelui Viktor Ianukovici, considerat pro-rus.

Putin a mai spus că banca VTB, din Rusia, este pregătită să acorde un împrumut de 500 de milioane de dolari Ministerului ucrainean al Finanţelor.

Vocea Rusiei: Pace gazieră pentru Europa

Foto: RIA Novosti
La începutul lui iunie la Sarajevo urmează să aibă loc la nivel de miniştri de externe cea mai importantă întâlnire consacrată Balcanilor. La ea vor lua parte reprezentanţii Rusiei, SUA, Uniunii Europene şi statelor balcanice, inclusiv ai Turciei.
Se plănuieşte elaborarea „unei foi de parcurs” în vederea reglementării problemelor Europei de Sud-Est, care pun în pericol stabilitatea pan-europeană. Observatorul nostru, Piotr Iskenderov, consideră că şansele ca forumul de la Sarajevo să aibă succes au crescut considerabil după vizita reuşită a premierului rus, Vladimir Putin, în Austria şi Italia şi semnarea acordurilor referitoare la construirea gazoductului South Stream.

Acordurile la care s-a ajuns la Viena şi Milan nu doar că au spulberat îndoielile în privinţa destinului tronsonului austriac al gazoductului, ci au permis să se distribuie cotele-parte între principalii acţionari ai South Stream: compania rusească Gazprom, holdingul italian Eni şi concernul francez EDF. S-a stabilit traseul. Se plănuieşte ca partea terestră să pornească din Bulgaria în două direcţii: în Austria via Serbia şi Ungaria cu ramificaţii prin Croaţia şi Slovenia, de asemenea, în direcţia sudică spre Italia via Grecia. În plus, există posibilitatea teoretică a conexării la conductă şi a altor state din Europa de Sud-Est: România, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Albania.

Realizarea unui proiect de o asemenea anvergură necesită atât investiţii capitale, cât şi crearea unei atmosfere principial noi în relaţiile dintre statele participante. Căci investiţiile cer stabilitate, iar pe harta South Stream sunt încă multe puncte problematice.

Un rol pozitiv în realizarea proiectului îl poate juca interesul economic al Europei pentru aprovizionarea stabilă cu resurse energetice. Austria îşi acoperă pe seama livrărilor ruseşti 94% din necesităţile sale de gaze naturale. În plus, din 2008 Gazprom deţine 50% din acţiunile Baumgarten Gas Hub, punctul final al celor mai importante gazoducte europene.

De asemenea, este indiscutabil interesul Romei pentru proiectul South Stream. Iar dacă lucrurile stau aşa ne putem aştepta ca Uniunea Europeană să depună toate eforturile necesare nu doar în planul finanţării construcţiei gazoductului, ci şi pentru asigurarea stabilităţii pe traseul său, în plus cu participarea nemijlocită a Rusiei.

Întâlnirea de la Sarajevo reprezintă o arenă foarte confortabilă pentru principalii jucători din regiune să se înţeleagă asupra cooperării constructive în privinţa problemelor politice şi economice cheie. Este timpul ca Occidentul să conştientizeze faptul că manevrele sale îndoielnice din jurul Serbiei, Bosniei, Herţegovinei, provinciei Kosovo nu doar că nu contribuie la reglementarea problemelor interetnice locale, ci creează un pericol real la adresa intereselor pan-europene, inclusiv a celor energetice.

Vocea Rusiei: Stream nu este pentru străini

© south-stream.info
Gazprom doreşte să obţină anularea normelor UE pentru ramificaţia austriacă a gazoductului South Stream, care obligă participarea la pomparea gazului a unor terţe persoane, reducând în acest mod compensarea proiectului.

După cum scrie „Kommersant”, Austria promite să ajute Gazprom să primească condiţii exclusive de activitate în ţară.  „În fiecare ţară a UE este nevoie de o permisiune specială, atâta timp cât procesul nu a fost încă lansat” a explicat purtătorul de cuvânt al Gazprom. Viena va acorda proiectului cel mai favorabil regim vamal şi fiscal.

Între altele, South Stream  va fi scutit de plata impozitului pe valoarea adăugată în momentul aducerii utilajelor şi pieselor de schimb.  De asemenea, Austria se obligă să nu adopte  o legislaţie care se poate răsfrânge negativ asupra proiectului sau a gazoductului în perioada compensării lui.

Gazoductul South Stream cu o capacitatre de 63 miliarde metri cubi trebuie să fie amplasat de la litoralul rusesc al Mării Negre până în Bulgaria, iar apoi până în Italia şi Austria.  Potrivit aprecierii Gazprom costul proiectului se va ridica la  aproximativ 8,5 miliarde de euro.  Au fost semnate acorduri de realizare a South Stream cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia, Grecia şi Croaţia.

Analistul Denis Borisov de la „Banca Moscovei” se referă la înlesnirile din partea Gazprom şi la posibile avantaje.

„Înăsprirea legislaţiei europene în privinţa  posibilităţii accesului şi necesităţii accesului unor terţe persoane la sistemele de transprort prin gazoducte, poate duce la apariţia unor anumite  greutăţi cu caracter nu atât tehnic, cât logistic. Deoarece Gazprom  nu examinează posibilitatea atragerii la pomparea  prin reţele sale de gaz a unor terţe persoane, el este interesat ca status-quo în vigoare al proiectelor vechi ale Gazprom să fie menţinut şi în privinţa proiectelor noi.

În primul rând pentru South Stream. Iar dacă există interes, atunci poate că Gazprom  va face unele  concesii în planul înţelegerilor de lungă durată – ori în privinţa preţurilor, ori a volumelor.  În schimb ar putea primi siguranţa şi inexistenţa unor riscuri în sensul  accesului forţat la South Stream a unor alţi  furnizori sau distribuitori.

RIA Novosti: Export duty on Russian gas for Ukraine reset to zero

Export duty on Russian natural gas for Ukraine has been reset to zero from April 1, a decree signed by Russian Prime Minister Vladimir Putin said.

The document, signed on April 30, states that the zero duty will apply to supplies of Russian gas in volumes up to 30 billion cubic meters in 2010 and 40 billion cubic meters in the period from 2011 to 2019 . A reduction of 30% of the contract price cannot be more than $100 per 1000 cubic meters.

“This decree applies to legal relations arising from 1 April 2010,” the decree says.

The 30% reduction on Russian natural gas for Ukraine was agreed at a meeting of the presidents of the two countries in Kharkov on April 21. In return for the gas discount, Ukraine has agreed to extend a lease on a Russian naval base in the Ukrainian port of Sevastopol for 25 years after the current lease expires in 2017. The agreement was ratified by the parliaments of the two countries simultaneously on April 28.

RIA Novosti: Russian Arctic region invites China to oil and gas projects

Russia’s gas and oil -rich Yamalo-Nenets Autonomous Area in northern Siberia is interested in implementing joint energy projects with China, the regional governor said on Sunday.

The region, which accounts for more than 90% of Russia’s natural gas output and 12% of oil production, is presenting its potential at the World Expo 2010 Exhibition in Shanghai.

“We are ready to offer our Chinese partners mutually advantageous and constructive cooperation in such spheres as hydrocarbons and solid mineral resources, the Northern Sea Route, agriculture, innovations and science,” Dmitry Kobylkin said at the region’s presentation.

Kobylkin said foreign investment in the region topped $1 billion last year.

“We are simply presenting Yamal as an investment target… We are ready to act as intermediaries between an investor country and the oil and gas sector and create a good investment climate,” Kobylkin said.

The potential of natural gas production at explored fields alone on Yamal Peninsula is estimated at 360 billion cubic meters a year for many years to come, with the peninsula’s reserves estimated at over 50 trillion cubic meters.

today.az: SOCAR puts three gas condensate wells into operation

SOCAR has put in operation three gas condensate wells in the shallow part of the deposit Guneshli in the Azerbaijani sector of the Caspian Sea, SOCAR said.

All three wells are located on the platform “Oil Rocks-13”, the report said.

Daily debit of one well is 210,000 cubic meters of gas and 40 tons of condensate, the second – 320,000 cubic meters of gas and 50 tons of condensate, and the third – 200,000 cubic meters of gas and 40 tons of condensate.

kazeta.kz: Oil and Gas Ministry to create working group to check technology of oil extraction on Caspian Sea

The Oil and Gas Ministry will create a working group to check oil extraction technology in the Caspian Sea. The Prime Minister of Kazakhstan, Karim Masimov, said during the government session, the agency reports.

“I have assigned the Minister of Oil and Gas along with the Minister of the Environmental Protection: to create a joint working group and to look once again at how oil is extracted on the Caspian Sea, taking into account all those problems exist,” K. Masimov said.

“A big tradegy occured in the Gulf of Mexico connected with wreck of an oil rig of the British Petroleum Company. It is a reliable company and it followed all standards. However, the tragedy has occurred,” the Prime Minister noted.

As informed earlier, the oil slick from the BP-operated Deepwater Horizon rig, which exploded and sank a week ago, April 20. On April 30, 2010, the USA has made a decision to stop all works on the rig until the causes of the accident on the Deepwater Horizon rig are found out.

inform.kz: KazMunayGas increased oil and gas condensate output by 19.8% in Q1 2010

KazMunayGas National Company JSC has increased oil and gas condensate output by 19.8% in the first quarter of 2010, Kazinform has learnt from the Company’s press service.In January-March 2010 the consolidated output of oil and gas condensate by the group of companies of KMG made 5.3 mln tons having hit the index of the same period in 2009 by 19.8%.

In addition, according to the press service “the volume of transported oil via main pipelines reached 16.4 mln tons that is 7.2% higher against 2009”. “The volume of transportation of oil by sea made 1.8 mln having increased by 10.5%. Oil turnover via main pipelines made 9.4 bln tone-kilometer that is 4.8% higher than in the same period last year”, a press release reads.

Over 25 bln cubic meters of gas were transported in the first quarter of 2010.

inform.kz: 25.5 bln cubic meters of Turkmen and Uzbek gas to be transported through Kazakhstan to Russia in 2010 – Intergas Central Asia

Kanat Kulshmanov/ 25.5 bln cubic meters of Turkmen and Uzbek gas are to be transported through the territory of Kazakhstan to Russia this year.Director General Intergas Central Asia JSC Serik Estai has informed of it at a press conference in Astana.

According to him, in 2010 Turkmenistan will transport 10.5 bln cubic meters of gas to Russia through the territory of Kazakhstan, Uzbekistan – 15 bln cubic meters of gas.

“In total amount 25.5 bln cubic meters of Turkmen and Uzbek gas will be transported through Kazakhstan to Russia”, S.Estai said.

46 bln cubic meters of gas from Russia will be transported through West Kazakhstan as well. Export of the Karachaganak gas will make up 7.5 bln cubic meters.

Novinite: Putin Calls for Merger of Russia’s Gazprom, Ukraine’s Naftogaz

Bulgaria: Putin Calls for Merger of Russia’s Gazprom, Ukraine's Naftogaz
Russian PM Vladimir Putin has put forth the merging of Gazprom and Naftogaz. Photo by BGNES

Russian Prime Minister Vladimir Putin has proposed the merging of Gazprom and Ukraine’s state gas monopoly Naftogaz.

“We talked about integration in nuclear energy, and we can do the same thing with gas. I propose unifying Gazprom and Naftogaz,” Putin stated Friday after meeting with his Ukrainian counterpart, Mykola Azarov, in Sochi, southern Russia, as cited by Bloomberg.

According to the Gazprom CEO, Alexei Miller, the idea to merge the two companies has been met “with an enthusiastic positive response” by government officials of both Russia and Ukraine.

The governments of the two countries will meet in May in order to discuss the potential merger of Gazprom and Naftogaz, Miller said.

Earlier this week Russian PM Putin suggested forming a nuclear energy holding company between Russia and Ukraine. As a follow-up on Friday, the head of the Russian state-owned company Rosatom, Sergei Kiriyenko, stated that one of Rosatom’s subsidiaries, Atomenergomash, and Ukraine’s Turboatom could set up a joint venture on parity principle.

Last week Russia and Ukraine sealed a deal extending the Russian Black Sea Navy lease of the Sevastopol naval base in exchange for a 30% discount for Ukraine on Russian natural gas supplies.

The ratification of the agreement earlier this week led to violent protests in Kiev and a fight in Parliament as the opposition led by former PM Yuliya Tymoshenko opposed the moves taken by new President Viktor Yanukovich.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter